Europenii percep piaţa unică ca pe un set de măsuri prin care UE devine tangibilă, arată o cercetare calitativă realizată de Eurobarometru. Când vine vorba de vulnerabilitatea personală la riscurile de dezastre, respondenţii din Europa şi din România se simt în primul rând expuşi în faţa fenomenelor meteorologice extreme, evidenţiază un sondaj Eurobarometru. În 2023, 69% dintre cetăţenii UE cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au folosit un site web sau o aplicaţie a unei autorităţi publice, în timp ce în România procentul a fost cel mai scăzut din UE (23%). Populaţia României s-a confruntat în 2023 cu cel mai semnificativ procent de ''deprivare materială şi socială'' din UE, de 19,8%, potrivit datelor Eurostat publicate în luna septembrie.

Europenii percep piaţa unică ca pe un set de măsuri prin care UE devine tangibilă şi are un impact asupra vieţilor lor, arată cercetarea calitativă ''Thirtieth anniversary of the EU Single Market - Citizens' view'', realizată pe teren în perioada septembrie 2023-martie 2024 şi publicată în septembrie 2024 pe https://europa.eu/eurobarometer.

Chiar dacă s-ar putea să nu folosească şi să explice în mod spontan termenul "piaţă unică", europenii sunt totuşi capabili să discute despre diferite măsuri specifice, care fac parte din piaţa unică. Între acestea, participanţii au menţionat accesul transfrontalier, prin export şi import în UE fără taxe, cu standarde şi reguli comune pentru produse. De asemenea, ei au menţionat în mod spontan mobilitatea în UE (muncă sau studii) ca o dimensiune importantă a pieţei unice. În general, respondenţii au arătat o atitudine pozitivă şi susţin piaţa unică, chiar dacă au atras atenţia şi asupra provocărilor sau dezavantajelor.

Participanţii la studiu din majoritatea statelor membre (inclusiv Austria, Bulgaria, Danemarca, Germania, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Polonia, Portugalia şi România) şi-au exprimat o preferinţă pentru accesul la a gamă variată de produse. În timp ce, în general, participanţii preferă produsele alimentare locale în detrimentul celor importate, ei apreciază varietatea produselor nealimentare (îmbrăcăminte, produse IT şi piese pentru computere), unde diversitatea este esenţială, mai ales dacă un anumit stat membru nu dispune de resursele necesare pentru a produce aceste produse la nivel local. Deşi unii participanţi şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la impactul asupra mediului al transportului de mărfuri, dorinţa de varietate rămâne puternică, mai arată sursa citată.

***

Sondajul Eurobarometru ''Disaster risk awareness and preparedness of the EU population'' a evaluat gradul de conştientizare în rândul cetăţenilor UE cu privire la riscurile de dezastre care i-ar putea afecta, pregătirea lor pentru a face faţă diferitelor scenarii de risc de dezastru şi încrederea pe care o acordă serviciilor de intervenţie în situaţii de dezastru. Sondajul a explorat, de asemenea, implicarea cetăţenilor UE în munca de voluntariat pentru a creşte rezistenţa la dezastre.

Când vine vorba de vulnerabilitatea personală la riscurile de dezastre, respondenţii din Europa spun că se simt în primul rând vulnerabili la fenomene meteorologice extreme (38%), urgenţele de sănătate umană (27%) şi inundaţii (26%). Puţin peste unul din cinci respondenţi din UE menţionează ameninţări la adresa securităţii cibernetice (de exemplu, atacuri cibernetice şi infracţiuni cibernetice) (23%), tensiuni politice sau geopolitice (de exemplu, tulburări civile sau diviziuni sociale) (22%) sau întreruperi ale infrastructurii critice (de exemplu, întreruperile de electricitate sau întreruperea gazului sau a apei potabile) (21%).

La nivel naţional, respondenţii au şansele cele mai mari să se simtă expuşi la fenomene meteorologice extreme în Grecia (61%), Malta (56%) şi Slovenia şi Ungaria (ambele 48%), Ţările de Jos (45%), Italia (44%), Croaţia (43%), Slovacia (42%), în România procentul fiind de 40%. Respondenţii din Suedia şi Danemarca se simt mai mult expuşi la "ameninţări la adresa securităţii cibernetice" (respectiv 57% şi 49%). În Portugalia şi Cipru, cel mai menţionat este "incendiul de vegetaţie" (49% şi 47%). În Estonia, respondenţii se simt expuşi la "întreruperea infrastructurii critice" (49%), iar Germania este singura ţară în care respondenţii menţionează, în principal, "tensiuni politice sau geopolitice" (38%).

Aproape jumătate (49%) dintre europeni şi 41% dintre români spun că ar folosi serviciile naţionale de mass-media dacă ar dori să se informeze despre riscurile de dezastre. Cel puţin unul din trei europeni raportează o preferinţă pentru media locală sau regională (36%) sau pentru serviciile de gestionare a situaţiilor de urgenţă, cum ar fi poliţia, pompierii sau protecţia civilă (33%); aproximativ trei din zece menţionează familia sau prietenii (31%) sau reţelele de social media (29%) şi mai mult de unul din zece (11%) spune că nu este interesat să caute astfel de informaţii. În România, clasamentul surselor de informare în această privinţă este completat de: familie şi prieteni (40%), media locală sau regională (27%), reţele social media (25%), autorităţi locale sau naţionale (25%), serviciile de gestionare a situaţiilor de urgenţă (22%), iar 17% spun că nu sunt interesaţi să caute astfel de informaţii.

7 din 10 (70%) cetăţeni ai UE şi 57% dintre români sunt de acord că au încredere în informaţiile de la autorităţile publice şi serviciile de urgenţă privind riscurile de dezastre din zona în care locuiesc. Mai mult de jumătate (54%) dintre europeni şi 45% dintre români sunt de acord că este uşor să găseşti informaţii de la autorităţile publice şi serviciile de urgenţă cu privire la riscurile de dezastre în zona în care locuiesc. Aproape 6 din 10 respondenţi (58% în UE şi 56% în România) sunt de acord că au citit, văzut sau auzit informaţii despre riscurile de dezastre în ultimele 12 luni. Aproape jumătate (47%) din UE şi 38% din România sunt de acord că ştiu unde să găsească informaţii despre riscurile de dezastre atunci când călătoresc într-o altă ţară a UE, dar 47% din UE şi 56% din România nu ştiu unde să găsească astfel de informaţii.

Aproape jumătate (47%) cetăţenii UE şi 40% dintre români spun că au la îndemână o lanternă sau lumânări. Mai mult de o treime (36%) dintre respondenţii din UE şi 29% dintre români spun că păstrează o farmacie la domiciliu pentru urgenţe. Aproximativ 3 din 10 (29%) europeni şi 21% dintre români păstrează un stoc de aprovizionare de urgenţă/un pachet de băuturi sau alimente, în timp ce unul din 5 europeni păstrează o sursă de urgenţă de apă pentru gătit şi igienă sau un radio alimentat cu baterii (ambele 20%), iar 24% dintre români afirmă că păstrează o sursă de urgenţă de apă pentru gătit şi igienă şi 20% - un radio alimentat cu baterii.

***

''Cum interacţionează cetăţenii online cu autorităţile publice?'' se întreabă Eurostat, care prezintă rezultatele statisticilor la nivelul anului 2023: 69% dintre cetăţenii UE cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani au folosit un site web sau o aplicaţie a unei autorităţi publice în ultimele 12 luni.

Procentul a variat foarte mult între ţările UE, cele mai mari ponderi fiind înregistrate în Danemarca (98%), Finlanda, Ţările de Jos şi Suedia (toate 95%). În schimb, cele mai mici ponderi au fost înregistrate în România (23%), Bulgaria (30%) şi Germania (58%).

O analiză mai detaliată a diferitelor activităţi de e-guvernare relevă că, în 2023, 42% dintre cetăţeni au folosit serviciile de e-guvernare în ultimele 12 luni pentru a obţine informaţii despre servicii, beneficii, legi, orele de funcţionare etc., urmate de descărcarea sau tipărirea formularelor oficiale (40%), accesarea informaţiilor personale (39%) şi efectuarea unei programări sau a unei rezervări şi primirea de comunicări sau documente oficiale (37%).

Ponderea persoanelor fizice care au depus declaraţii fiscale online a fost de 29%, iar cifrele pentru accesarea bazelor de date sau registrelor publice au fost de 19%, în timp ce 18% dintre persoane au solicitat documente sau certificate oficiale şi 17% au solicitat beneficii sau drepturi online, potrivit datelor publicate la 24 septembrie pe https://ec.europa.eu/eurostat.

***

Populaţia României s-a confruntat, în 2023, cu un procent semnificativ de ''deprivare materială şi socială'', evidenţiază Eurostat în comunicatul ''Severe material and social deprivation in the EU: 6.8%'', publicat la 16 septembrie 2024.

În 2023, 6,8% din populaţia UE s-a confruntat cu privaţiuni materiale şi sociale severe. Ponderea a crescut uşor faţă de 2022 (6,7%).

Între ţările UE, ratele deprivării materiale şi sociale severe au variat foarte mult. România a înregistrat cea mai mare rată, de 19,8%, urmată de Bulgaria (18,0%), Grecia (13,5%), Ungaria (10,4%) şi Spania (9,0%).

În schimb, Slovenia (2%), Cipru (2,4%), Suedia, Luxemburg şi Estonia (toate la 2,5%) au raportat cele mai scăzute rate, potrivit https://ec.europa.eu/eurostat/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Ionela Gavril, editor online: Adrian Dãdârlat)