Populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3.466.500 elevi şi studenţi în anul şcolar/universitar 2023-2024, în scădere cu 6.200 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, arată Institutul Naţional de Statistică. Deşi 76% dintre români sunt în favoarea introducerii monedei euro în ţara lor, doar 36% au opinat că ţara noastră este pregătită pentru introducerea monedei unice, 63% considerând că nu este pregătită, arată rezultatele unui sondaj Eurobarometru. Cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2023 în Bulgaria şi România, fiind cu 40% mai mic decât media UE, arată rezultatele publicate de INS având la bază statisticile Eurostat. Totuşi, România a înregistrat şi unul dintre cele mai mari costuri ale datoriei publice brute din UE, potrivit analizei Eurostat publicată în luna iunie 2024.

Potrivit comunicatului de presă publicat de Institutul Naţional de Statistică la 20 iunie 2024, în anul şcolar/universitar 2023-2024, populaţia şcolară din sistemul naţional de educaţie a fost 3.466.500 elevi şi studenţi, în scădere cu 6.200 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.

În anul şcolar/universitar 2023-2024, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (46,1%), iar circa o treime în învăţământul liceal (17,4%) şi în educaţia timpurie (15,8%).

Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, 50,2% au fost elevii şi studenţii de sex feminin şi 73,0% elevii şi studenţii care au studiat în mediul urban.

Populaţia şcolară a crescut comparativ cu anul precedent în învăţământul liceal şi învăţământul superior (fiecare cu +1,1%).

Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,5%) în unităţile şcolare publice. Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (46,1%).

În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2023-2024 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (585.000 persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (530.500 persoane).

Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,6%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Nord-Est şi Bucureşti-Ilfov (fiecare având ponderea de 1,7%).

În învăţământul superior ponderea numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost preponderentă în regiunea Bucureşti-Ilfov (32,5%).

În anul şcolar/universitar 2022-2023 au absolvit 505.000 elevi şi studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată).

La sfârşitul anului şcolar 2022-2023 au absolvit învăţământul gimnazial 175,9 mii elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (19,0%).

Situaţia absolvenţilor din învăţământul liceal a evidenţiat că circa jumătate au frecventat cursurile filierei teoretice (53,4% din totalul absolvenţilor), 36,8% pe cele din filiera tehnologică, iar 9,8% au urmat cursurile liceelor din filiera vocaţională.

Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (26,8%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (12%), arată comunicatul publicat la adresa electronică https://insse.ro/.

***

Sondajul Eurobarometru ''Introduction of the euro in the Member States that have not yet adopted the common currency'' (Introducerea monedei euro în statele membre care nu au adoptat încă moneda comună) relevă că 59% dintre respondenţi consideră că introducerea monedei euro a avut consecinţe pozitive în ţările care folosesc deja euro şi 53% se aşteaptă ca introducerea monedei euro să aibă consecinţe pozitive pentru ţara lor.

Aproape şase din zece respondenţi (57%) din UE şi 76% din România sunt în favoarea introducerii monedei euro în ţara lor. În rândul respondenţilor din România, jumătate afirmă că se simt informaţi despre euro, jumătate că nu se simt informaţi. De asemenea, 82% dintre respondenţii europeni şi 86% dintre cei români sunt de acord că vor reuşi să se adapteze la înlocuirea monedei naţionale cu euro.

Deşi în rândul respondenţilor români, consecinţele pozitive odată cu introducerea monedei euro au fost indicate în procent de 65%, doar 36% au opinat că ţara noastră este pregătită pentru introducerea monedei unice, 63% considerând că nu este pregătită, arată rezultatele publicate pe pagina https://europa.eu/eurobarometer.

Sondajul a fost realizat în perioada 15-24 mai 2024, în rândul a 6.093 respondenţi din UE, dintre care 1.016 din România.

***

La nivelul UE, există diferenţe semnificative în structura datoriei publice brute în ceea ce priveşte maturitatea iniţială şi ce rămasă a datoriei, instrumentele de îndatorare utilizate şi sectoarele instituţionale predominante care deţin datoria publică. Cu toate acestea, având în vedere denominarea datoriilor publice brute, apare o imagine mai uniformă, evidenţiază Eurostat în materialul ''Government gross debt of euro area largely in euro'' publicat pe https://ec.europa.eu/eurostat la 14 iunie 2024.

La sfârşitul anului 2023, pentru toţi membrii zonei euro, toată sau aproape toată (mai mult de 99,5%) datoria lor brută la valoarea nominală a guvernului central era denominată în euro. În mod similar, pentru Danemarca, Cehia şi Suedia, peste 90% din datoria brută a guvernului central era denominată în moneda lor naţională.

Doar pentru două ţări UE, peste 50% din datoria lor brută a guvernului central era denominată în valută străină la sfârşitul anului 2023: Bulgaria (75%) şi România (51%). Şi pentru Ungaria (30%) şi Polonia (24%) se remarcă ponderi semnificative ale datoriei în valută străină. Cea mai importantă parte a datoriei în valută a tuturor statelor membre din afara zonei euro la sfârşitul anului 2023 era exprimată în euro.

În toate ţările UE, cu excepţia Italiei, Danemarcei şi Franţei, costul aparent al datoriei publice (adică raportul dintre cheltuielile cu dobânzile acumulate ca procent din datoria medie de-a lungul anului) a crescut între 2022 şi 2023, în principal datorită noilor emisiuni care au o valoare mai mare decât datoria răscumpărată.

În 2023, cel mai mare cost aparent al datoriei publice brute a fost raportat de Ungaria (6,8%), urmată de Polonia şi România (ambele 4,5%). Cel mai scăzut cost aparent al datoriei publice brute a fost înregistrat în Luxemburg (1,2%), stat urmat de Ţările de Jos şi Germania (ambele cu 1,4%), notează sursa citată.

***

În primul trimestru al anului 2024, preţurile agricole din UE au scăzut, atât în producţie, cât şi pentru intrările care nu sunt legate de investiţii. Preţul mediu al producţiei agricole a scăzut cu 6% în primul trimestru al anului 2024 faţă de acelaşi trimestru al anului 2023. În acelaşi interval de timp, preţul mediu al bunurilor şi serviciilor consumate în prezent în agricultură (inputuri care nu sunt legate de investiţii) a scăzut cu 11%, a indicat Eurostat la 26 iunie 2024.

După o perioadă de perturbări, când s-au înregistrat creşteri puternice ale preţurilor la agricultură în cursul anului 2021 şi în primele trei trimestre ale anului 2022, viteza creşterii a încetinit apoi şi apoi preţurile au început să scadă. Scăderile recente ale producţiei agricole şi ale costurilor inputurilor sunt în direcţia unor niveluri mai calme decât înainte de perturbare.

La nivel naţional, majoritatea ţărilor UE (21 din 25 cu date disponibile) au înregistrat o scădere a preţurilor producţiei agricole în primul trimestru al anului 2024, comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2023. Cele mai puternice scăderi ale preţurilor au fost în Ungaria (- 24%), Bulgaria şi România (ambele -18%) şi Slovacia şi Cehia (ambele -17%).

În schimb, preţurile au crescut în cinci ţări din sudul UE; acestea au crescut cel mai puternic în Grecia (+20%), cu creşteri mai modeste înregistrate în Malta şi Spania (+4%) şi Portugalia şi Cipru (+1%).

În ceea ce priveşte inputurile care nu sunt legate de investiţii (precum energia, îngrăşămintele sau furajele), 24 din 25 de ţări UE cu date disponibile au înregistrat scăderi în primul trimestru al anului 2024, comparativ cu primul trimestru al anului 2023. Cele mai puternice rate de scădere au fost în Croaţia (-20%), Ungaria (-19%) şi Ţările de Jos şi Irlanda (ambele -17%). Portugalia a fost singura ţară din UE care a înregistrat o creştere (+2%), arată documentul ''Agricultural prices decrease in first quarter of 2024''.

***

Cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei, în cadrul statelor membre, a fost înregistrat în anul 2023 în Bulgaria şi România, fiind cu 40% mai mic decât media UE, urmate de Polonia (34% sub media UE), arată comunicatul INS ''Puterea de Cumpărare în România comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, în anul 2023'', publicat la 28 iunie 2024.

În anul 2023, în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a înregistrat în Danemarca (43% peste media UE), urmată de Irlanda (42% peste media UE), Luxemburg (35% peste media UE) şi Finlanda (25% peste media UE).

România are cele mai ieftine preţuri ca stat membru pentru grupa "Alimente şi băuturi nealcoolice" (74%), ţara noastră fiind urmată de Polonia (78%), iar la polul opus se află Luxemburg, având cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse (119%).

România are cel mai scăzut nivel al preţurilor dintre ţările UE, pentru grupa "Articole de mobilier, echipamente de uz casnic şi întreţinerea curentă a locuinţei" (72%), urmată de Bulgaria (74%). Bulgaria rămâne statul membru cu cele mai mici preţuri pentru grupele "Transport" (72%) şi servicii de cazare şi restaurante (52%), iar România înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupa "Recreere şi cultură" (65%).

România şi Polonia înregistrează aceeaşi valoare a indicelui de volum al PIB pe locuitor, calculat pe baza Parităţii puterii de cumpărare, şi se situează la nivelul de 80% faţă de media Uniunii Europene. Cea mai mică valoare a Produsului Intern Brut pe locuitor, în anul 2023, a fost înregistrată de Bulgaria, la nivelul de 64% din media UE. Cel mai ridicat nivel al PIB-ului pe locuitor din Uniunea Europeană a fost înregistrat de Luxemburg, acesta depăşind media UE cu 139%. Acest lucru se explică parţial prin faptul că un număr mare de cetăţeni străini au o pondere crescută în forţa de muncă totală a ţării şi contribuie la realizarea PIB-ului, dar nu fac parte din populaţia rezidentă, arată https://insse.ro/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Liviu Tatu)