În perioada 6-9 iunie 2024 s-au desfăşurat în statele membre ale Uniunii Europene alegerile europarlamentare pentru stabilirea configuraţiei următorului legislativ comunitar. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, şi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, au prezentat planul pentru aplicarea pactului european privind migraţia şi azilul care intră în vigoare din 2026. Uniunea Europeană a alocat o tranşă de ajutor pentru a sprijini situaţia umanitară din Afganistan. Au intrat în vigoare Primele norme ale UE privind combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. Miniştrii de externe din opt ţări din Uniunea Europeană au cerut Înaltului Reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate comună adoptarea unor măsuri de către Uniune privind interzicerea diplomaţilor ruşi să se deplaseze liber în interiorul blocului comunitar. Acestea sunt câteva dintre temele care au marcat activitatea instituţiilor comunitare în perioada 9-14 iunie 2024.


Parlamentul European
La 6-9 iunie 2024 s-au desfăşurat în statele membre ale Uniunii Europene alegerile europarlamentare pentru stabilirea configuraţiei legislativului de la Bruxelles. Potrivit proiecţiei realizate de Parlamentul European (PE), la data de 13 iunie 2024 (ora locală a Bruxelles 15:26, respectiv 16:26 ora României), conform datelor centralizate la portalul https://www.results.elections.europa.eu, Grupul Partidului Popular European va obţine 189 de locuri în viitorul Parlament European ce va avea 720 de locuri. Grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor ar urma să obţină 135 de locuri, iar Renew Europe, 79 de locuri, conform proiecţiei PE. Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni este creditat cu 76 de locuri. Grupul Identitate şi Democraţie ar urma să obţină 58 de locuri. Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană ar urma să obţină 53 de locuri, iar Grupul Stângii 39 de locuri. Deputaţii neafiliaţi ar urma să obţină 45 de locuri, iar partidele intrate în categoria "Alţii", respectiv care nu sunt încă afiliate unui grup constituit în PE, alte 46 de locuri.

În ceea ce priveşte rezultatul alegerilor din România pentru legislativul comunitar, conform centralizării realizate la 13 iunie 2024 de Parlamentul European la ora locală a Bruxelles 15:26 (16:26 ora României), conform datelor preliminare ale Biroului Electoral Central din România, Alianţa PSD-PNL îşi asigură două treimi din totalul locurilor alocate ţării noastre în PE. Grupul S&D va avea 11 eurodeputaţi în România, care provin toţi din rândul PSD. Partidul Popular European va avea la rândul său 11 eurodeputaţi în România, din care opt de la PNL, unul de la Partidul Mişcarea Populară (una dintre cele trei forţe din Alianţa Dreapta Unită) şi doi de la Uniunea Democrată Maghiară din România. Grupul Renew Europe va avea doi eurodeputaţi, care provin de la Uniunea Salvaţi România, iar grupul Verzi/Alianţa Liberă Europeană va avea şi ea un loc, după ce candidatul independent Nicolae-Bogdănel Ştefănuţă a reuşit să intre în PE. AUR şi SOS România vor obţine cinci şi respectiv două mandate şi vor face parte din categoria "Alţii", întrucât nu sunt încă afiliate unor grupuri politice. Grupul Conservatorii şi Reformiştii Europeni a obţinut la rândul său un mandat în România, candidatul Cristian Terheş, care a deschis lista AUR, este membru afiliat al acestui grup. Prezenţa provizorie estimată la alegerile europene este de 51,07%, potrivit https://results.elections.europa.eu/en/turnout/. Anterior, la alegerile europarlamentare din 2019, prezenţa la vot a fost de 50,66%, conform sursei citate anterior.


Comisia Europeană
La 10 iunie 2024, candidata Partidului Popular European pentru un al doilea mandat la conducerea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că menţine "uşa deschisă" şi altor înţelegeri pentru a obţine un nou mandat la conducerea Comisiei Europene, conform DPA şi EFE. "Discut cu cei cu care mă înţeleg bine şi cu care am lucrat mult timp", a spus Ursula von der Leyen la o conferinţă de presă la Berlin, referindu-se la social-democraţii din grupul S&D şi la liberalii din grupul Renew. Acest dialog lasă "uşile deschise" şi unei potenţiale înţelegeri cu grupul conservatorilor, menţionând-o pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid "Fratelli d'Italia" (Fraţii Italiei) se află în grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. "Pentru mine, este clar că încep cu social-democraţii şi socialiştii şi cu liberalii, sau Renew, întrucât în ultimii cinci ani am lucrat împreună, avem experienţă şi ştim pe ce putem conta. Acesta este primul pas", a indicat Ursula Von der Leyen. Pentru obţinerea unui nou mandat la conducerea executivului comunitar, Ursula Von der Leyen are nevoie mai întâi să obţină o susţinere majoritară în rândul celor 27 de lideri ai statelor UE în Consiliul European. Tratatul UE cere acestora să ţină cont de rezultatul scrutinului europarlamentar, însă se poate avansa o propunere diferită de candidat faţă de cel care este "capul de listă" al grupului politic care a obţinut cele mai multe voturi. Odată ce liderii europeni vor fi votat în Consiliu asupra desemnării preşedintelui Comisiei, pasul următor va fi reprezentat de confirmarea acestei numiri prin majoritate simplă în Parlamentul European.

Statele Uniunii Europene au ca termen până la 12 decembrie 2024 să stabilească planuri naţionale de aplicare a pactului european privind migraţia şi azilul, conform unor directive publicate la data de 12 iunie 2024 de Comisia Europeană, potrivit EFE. Pactul UE privind migraţia şi azilul înăspreşte regulile privind dreptul de azil, dar include şi un "mecanism de solidaritate" care constă în cote obligatorii de refugiaţi pentru statele membre, respectiv relocarea unor migranţi din ţările din prima linie către alte state membre ale UE, iar cele care refuză aceste cote vor trebui să plătească o contribuţie de 20.000 de euro pentru fiecare migrant refuzat sau să ofere sprijin operativ şi tehnic. Pactul mai prevede că procesarea cererilor de azil formulate de migranţii veniţi din ţări unde nu sunt războaie sau alte crize va fi efectuată în centre de primire create la frontierele externe ale UE, iar aceia care nu se califică pentru a primi azil pot fi repatriaţi. Vicepreşedintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, şi comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, au prezentat la 12 iunie 2024 în conferinţă de presă planul pentru aplicarea acestui pact care intră în vigoare din 2026. Planul cuprinde un model pentru planurile naţionale care vor trebui adoptate de către statele membre până la sfârşitul acestui an, cu acţiuni legale, tehnice şi operative împărţite în zece capitole, ce includ de exemplu măsuri de aplicat la frontierele externe sau pentru primirea migranţilor. Comisia Europeană va urmări îndeaproape progresele statelor membre în aplicarea pactului şi va informa periodic Parlamentul European şi Consiliul.

Comisia Europeană a publicat la 11 iunie 2024 cea de a 12-a ediţie a tabloului de bord privind justiţia în UE, o prezentare generală anuală care oferă date comparative cu privire la eficienţa, calitatea şi independenţa sistemelor de justiţie din statele membre ale UE. Comparativ cu anul trecut, percepţia publicului cu privire la independenţa sistemului judiciar s-a îmbunătăţit, inclusiv în ţările care s-au confruntat cu provocări sistemice. "Cel mai recent tablou de bord privind justiţia în UE arată că eforturile noastre de consolidare a independenţei sistemului judiciar în întreaga UE dau roade. Prin evidenţierea principalelor domenii în care se pot aduce îmbunătăţiri şi prin sărbătorirea progreselor înregistrate, ne propunem să promovăm încrederea în instituţiile noastre juridice şi să ne asigurăm că justiţia este independentă şi accesibilă tuturor.", potrivit oficialului Comisiei Europene Vera Jourova, vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă, citată de Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Informaţiile cuprinse în tabloul de bord privind justiţia în UE contribuie la monitorizarea efectuată în cadrul semestrului european şi al ciclului anual privind statul de drept. Constatările vor fi utilizate pentru Raportul Comisiei din 2024 privind statul de drept.

Uniunea Europeană a anunţat alocarea unui ajutor consistent pentru Afganistan, pe fondul situaţiei umanitare din această ţară care se degradează, conform agenţiei dpa şi https://civil-protection-humanitarian-aid.ec.europa.eu. Executivul comunitar a anunţat un ajutor de circa 125 de milioane de euro pentru organizaţiile de ajutorare din Afganistan pentru a preveni riscul de foamete. Ajutorul urmează să fie folosit în primul rând pentru hrană, locuinţe, îngrijiri medicale şi acces la apă şi facilităţi sanitare. Potrivit Comisiei Europene, alte 11 milioane de euro vor ajunge în Pakistan, pentru refugiaţii afgani şi pentru pregătire în faţa dezastrelor. Circa 10 milioane de euro vor fi alocate organizaţiilor umanitare din Iran, tot pentru primirea de refugiaţi afgani. Comisia Europeană acordă ajutor umanitar pentru Afganistan din 1994, totalizând până acum 1,8 miliarde. Anul trecut, ajutorul a însumat puţin sub 160 de milioane de euro. Comisia Europeană a propus la 11 iunie 2024 prelungirea cu un an, până în 4 martie 2026, a protecţiei acordate refugiaţilor ucraineni în Uniunea Europeană, transmite AFP. Din martie 2022, cetăţenii ucraineni care se refugiază din cauza războiului declanşat de invazia rusă în Ucraina beneficiază de un statut care le permite şederea în UE, cu drept de muncă şi de acces la ajutoarele sociale. În prezent sunt 4,2 milioane de astfel de cazuri. UE a activat directiva privind protecţia temporară în 4 martie 2022, la o săptămână după ce forţele ruse au invadat teritoriul ucrainean. A fost pentru prima dată când s-a aplicat actul normativ respectiv, existent din 2001.

La 13 iunie 2024, au intrat în vigoare primele norme ale UE privind combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, potrivit Comisiei Europene. Violenţa împotriva femeilor şi violenţa domestică afectează aproximativ una din trei din cele 228 de milioane de femei din UE. Prin incriminarea anumitor forme de violenţă împotriva femeilor în întreaga UE, inclusiv online, şi prin consolidarea accesului victimelor la justiţie, la protecţie şi la sprijin, directiva urmăreşte să asigure drepturile fundamentale de egalitate de tratament şi de nediscriminare între femei şi bărbaţi. Statele membre trebuie să transpună directiva în legislaţia lor naţională până la 14 iunie 2027.

Comisia Europeană a propus la 11 iunie 2024 prelungirea cu un an, până în 4 martie 2026, a protecţiei acordate refugiaţilor ucraineni în Uniunea Europeană, conform AFP. La 13 iunie 2024, miniştrii de resort din Uniunea Europeană, reuniţi la Luxembrug, au transmis că răspund favorabil posibilităţii de prelungire a mecanismului de protecţie a refugiaţilor ucraineni până la 4 martie 2026, potrivit https://www.consilium.europa.eu. După traducerea oficială în toate limbile statelor membre şi după stabilirea tuturor detaliilor juridice necesare Consiliul va adopta oficial decizia de prelungire. Din 4 martie 2022, ucrainenii care se refugiază din cauza războiului declanşat de invazia rusă în ţara lor beneficiază de un statut care le permite şederea în UE, cu drept de muncă şi de acces la ajutoarele sociale. În prezent sunt 4,2 milioane de astfel de cazuri.


Consiliul UE
Miniştrii de externe din opt ţări din Uniunea Europeană, printre care şi România, au cerut, într-o scrisoare la 11 iunie 2024, Înaltului Reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate comună, Josep Borrell, ca Uniunea să adopte măsuri pentru interzicerea diplomaţilor ruşi să se deplaseze liber în interiorul blocului comunitar, considerând că mişcarea acestora ar trebui să fie limitată la statele în care sunt acreditaţi, conform Reuters şi AFP. "Credem că UE ar trebui să respecte cu stricteţe principiul reciprocităţii şi să limiteze circulaţia membrilor misiunilor diplomatice ruseşti şi a membrilor familiilor acestora doar pe teritoriul statului în care sunt acreditaţi", susţin semnatarii scrisorii. "Această măsură va reduce semnificativ spaţiul operaţional pentru agenţii ruşi", adaugă autorii scrisorii, semnată de miniştrii de externe din Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Letonia, Lituania, Ţările de Jos, Polonia şi România.


Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit la 11 iunie 2024 faptul că femeile solicitante de azil care cred în egalitatea între sexe se pot califica pentru statutul de refugiat dacă această convingere a lor riscă să fie un "motiv de persecuţie" în ţara de origine, indică agenţia DPA. Curtea de Justiţie a UE a decis că femeile şi fetele care "se identifică cu valoarea fundamentală a egalităţii între femei şi bărbaţi" se pot califica pentru statutul de refugiat dacă situaţia din ţara lor de origine fac din acest lucru un "motiv de persecuţie". Curtea a mai stabilit că "o lungă şedere într-un stat membru, mai ales atunci când coincide cu o perioadă în care un solicitant minor şi-a dezvoltat identitatea", trebuie luată în considerare atunci când se stabileşte dacă solicitanţii sunt expuşi riscului de persecuţie pentru adoptarea valorilor occidentale. Întrucât Curtea de Justiţie este cea mai înaltă instanţă a UE, hotărârea este definitivă şi nu poate fi atacată.

La 13 iunie 2024, Curtea Europeană de Justiţie a condamnat Ungaria la plata unei sume forfetare de 200 de milioane de euro şi o penalitate de un milion de euro pe zi pentru nerespectarea dreptului UE în materie de azil, conform AFP şi dpa. Sesizată de Comisia Europeană, CEJ a constatat că executivul de la Budapesta nu a pus în aplicare una dintre hotărârile sale, din decembrie 2020, care condamna Ungaria cu privire la "nerespectarea reglementărilor legislaţiei Uniunii în materie, în special a procedurilor referitoare la acordarea protecţiei internaţionale şi a returnării cetăţenilor în situaţie ilegală către ţările terţe", şi în continuare "nu respectă această decizie". "Această nerespectare, care constă în sustragerea deliberată de la aplicarea unei politici comune a Uniunii în ansamblu, constituie o încălcare fără precedent şi extrem de gravă a dreptului Uniunii", a explicat CEJ în decizia sa pentru a justifica această nouă sancţionare a politicii în domeniul migraţiei a guvernului condus de Viktor Orban. "Amenda de 200 de milioane de euro, plus un milion de euro pe zi (!!!) pentru apărarea frontierelor UE, este scandaloasă şi inacceptabilă", a răspuns premierul ungar Viktor Orban într-un mesaj postat pe o reţea de socializare, adăugând că "migranţii ilegali li s-au părut mai importanţi birocraţilor de la Bruxelles decât cetăţenii europeni". AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Suzana Cristache Drăgan)