18 iunie - Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist
Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist este marcată, începând din 2021, la data de 18 iunie, în fiecare an.
Un proiect de lege pentru declararea zilei de 18 iunie "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist" a fost depus, în 2019, la Senat şi la Camera Deputaţilor, la iniţiativa mai multor senatori PNL şi a unui senator neafiliat.
.jpeg)
Sursa foto: deportatiinbaragan.ro
Demersul legislativ, potrivit expunerii de motive, este justificat de dramele şi pierderile suferite de victimele deportate în Bărăgan de către regimul comunist, fiind cea mai de amploare deportare din istoria României. "Ziua de 18 iunie 1951, a doua zi de Rusalii - Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh (Sfântului Spirit) -, din cauza ticăloşiei regimului comunist, s-a transformat într-una fatidică pentru aproximativ 44.000 de compatrioţi (din care 10.000 de copii cu vârste cuprinse între 0-14 ani) care au fost "dezrădăcinaţi" de pe o fâşie de 25 km la graniţa cu Iugoslavia" se arată în expunerea de motive, potrivit https://www.cdep.ro/.
La 2 octombrie 2019, proiectul de lege privind declararea zilei de 18 iunie "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist" a fost adoptat de Senat. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor, la 17 iunie 2020, în unanimitate, cu 298 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.
.jpeg)
Sursa foto: deportatiinbaragan.ro
Preşedintele României Klaus Iohannis a semnat, la 10 iulie 2020, Decretul nr. 380/2020 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 18 iunie ca Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 610 din 10 iulie 2020 şi a intrat în vigoare la 13 iulie 2020.
Legea prevede că Parlamentul, preşedintele României, Guvernul, precum şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale pot organiza manifestări dedicate comemorării acestei zile, potrivit https://www.cdep.ro/.
.jpeg)
Sursa foto: deportatiinbaragan.ro
În România comunistă, deportarea/delocalizarea persoanelor prin mijloace represive a avut ca model gulagul sovietic. Bănăţeni, olteni, bulgari, sârbi, nemţi, evrei, basarabeni, bucovineni, aromâni, vlahi, megleno-români etc. au fost deportaţi din zona lor de origine spre alte localităţi din România sau în plin câmp, unde au fost obligaţi să îşi construiască propriile sate. Primele acţiuni de deportare au început în 1944 şi i-au vizat pe etnicii germani acuzaţi de colaborare cu autorităţile naziste. A urmat delocalizarea familiilor de mari proprietari de teren, de fabrici sau de alte întreprinderi comerciale. Au fost deportaţi şi ţăranii, care s-au opus colectivizării, se arată pe site-ul https://www.memorialuldeportarii.ro/.
La 18 iunie 1951 a avut loc cel mai tragic episod al acestei măsuri represive, când aproximativ 44.000 de persoane de pe o fâşie de 25 de km de la graniţa cu Iugoslavia au fost deportate în Bărăgan. Deportaţii, provenind din Banat şi Oltenia, au înfiinţat în Bărăgan 18 noi sate: Viişoara (raion Slobozia), Răchitoasa (raion Feteşti), Olaru (raion Călăraşi), Salcâmi (raion Feteşti), Dâlga (raion Lehliu), Movila Gâldăului (raion Feteşti), Valea Viilor (raion Feteşti), Fundata (raion Slobozia), Dropia (raion Călăraşi), Pelicanu (raion Călăraşi), Ezeru (raion Călăraşi), Lăteşti (raion Feteşti), Măzăreni (raion Brăila), Zagna (raion Brăila), Bumbăcari, Schei (Călmăţui, raion Galaţi), Frumuşiţa (raion Galaţi), Valea Călmăţuiului (Călmăţui, raion Galaţi).
Persoane deportate erau cele considerate "periculoase" pentru regimul comunist, persoane care ar fi reprezentat un factor de revoltă atât în eventualitatea unui război cu Iugoslavia, condusă de liderul comunist Iosip Broz Tito cât şi în procesul de colectivizare a agriculturii. Conform listelor elaborate de autorităţile comuniste, deportarea a vizat următoarele persoane, cărora li s-a impus domiciliu obligatoriu în anumite perimetre stabilite, de cele mai multe ori în plin câmp: chiaburi şi cârciumari -19.034; basarabeni - 8.447; macedoneni - 3.557; persoane care colaboraseră cu armata germană în timpul războiului - 2.344; cetăţeni străini - 1.330; persoane cu rude care fugiseră în străinătate - 1.218; titoişti - 1.054; duşmani ai regimului socialist - 731; persoane care trăiau în afara zonei de frontieră - 590; persoane care ajutaseră rezistenţa anticomunistă - 367; criminali deţinuţi - 341; germani - 257; foşti moşieri şi industriaşi - 162. (http://www.banaterra.eu/romana/deportarea-baragan-1951-1954, citat de https://www.memorialuldeportarii.ro/)
.jpeg)
Sursa foto: deportatiinbaragan.ro
Persoanele deportate au fost obligate să îşi construiască propriile case, dar şi şcoala, primăria, miliţia, dispensarul, magazinul etc. Satele se aflau sub stricta supraveghere a miliţiei, părăsirea acestora fiind pedepsită cu închisoarea. Începând cu 1952, toate persoanele apte de muncă, inclusiv copiii, au fost obligate să muncească în CAP-urile şi IAS-urile din regiune. Erau plătiţi cu sume modice, controlaţi periodic şi supravegheaţi continuu, unii dintre ei şi-au pierdut viaţa în câmpia Bărăganului, dar cei mai mulţi au supravieţuit. La începutul anilor '60, autorităţile comuniste au dorit să şteargă orice urmă a represiunii, satele din mijlocul câmpului fiind distruse cu buldozerele. Au mai rămas satul Fundata, ridicat lângă halta Perieţi şi Dâlga apărut lângă un sătuc deja existent.
.jpeg)
Sursa foto: deportatiinbaragan.ro
Foştii deţinuţi politici eliberaţi din închisori au fost trimişi, după 1955, cu domiciliu obligatoriu în diverse localităţi, cei mai mulţi în satele din Bărăgan, construite ca urmare a deportării din 1951. Autorităţile comuniste au declarat ilegală, în 1967, deportarea cetăţenilor români. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Expoziţia "Bărăgan 1951 - 1956 - O deportare în vremuri de pace", organizată de ministerul Culturii si Cultelor, Muzeul Banatului, Consiliul Judeţean Timiş, Casa Germanilor din Europa Răsăriteană, Organizaţia Şvabilor Bănăţeni din Germania si Asociaţia Foştilor Deportaţi din Bărăgan.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
12 octombrie - Ziua mondială a artritei
Ziua mondială a artritei (World Arthritis Day - WAD) este marcată, în fiecare an, la 12 octombrie. A fost stabilită de către Arthritis and Rheumatism International (ARI) în 1996, menționează www.awarenessdays.com. Este o zi de conștientizare la nivel mondial, dedicată unei mai bune î
12 octombrie - Ziua limbii, alfabetului și culturii armene
În fiecare an, la 12 octombrie, este marcată Ziua limbii, alfabetului și culturii armene, instituită prin Legea nr. 181/2019. În calendarul Bisericii Armene, la 12 octombrie sunt sărbătoriți Sfinții Traducători, călugărul Mesrop Maștoț, patriarhul Sahak Partev și ucenicii lor, care au tradus Biblia în limba armeană, în prima jumătate a
Consiliul Afaceri Externe al UE: Ucraina, extinderea, Orientul Mijlociu, pe agendă (12 octombrie)
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) se reunește la 12 octombrie 2026, la Luxemburg, pentru a discuta, între altele, teme precum Ucraina, extinderea, Orientul Mijlociu etc, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Lux
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Prov, Tarah și Andronic; Sf. Ier. Cosma, episcopul Maiumei Greco-catolice Sf. m. Prob, Tarah și Andronic Romano-catolice Ss. Serafim, călug.; Felix al IV-lea, pp.; Carlo Acutis Sfinții Mucenici Prov, Tarah și Andronic sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 1
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 octombrie
Este a 285-a zi a anului 2026. Au mai rămas 80 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 27 m și apune la 18 h 37 m. Luna răsare la 09 h 26 m și apune la 19 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Luke Perry
Actorul Luke Perry, unul dintre protagoniștii serialului de televiziune 'Beverly Hills 90210', s-a născut la Mansfield, Ohio, la 11 octombrie 1966. De mic visa să devină star de cinema, motiv pentru care a părăsit orașul natal și s-a îndreptat spre Hollywood în 1984, pentru a urma o carieră actoricească. Aici, pentru a-și plăti cursuri de actorie, a efect
11 octombrie - Ziua Școlii Ardelene
La 11 octombrie, în fiecare an, este marcată Ziua Școlii Ardelene, instituită prin Legea nr. 93 din 2014. Inițiativa acestui proiect legislativ, la care au aderat ulterior mai mulți parlamentari, îi aparține reprezentantului Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor din România, deputatul bihorean Adrian Miroslav Merka. 'De-a lungul ist
11 octombrie - Ziua internațională a fetelor (ONU)
Ziua internațională a fetelor este marcată la 11 octombrie, în întreaga lume. La 19 decembrie 2011, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 66/170, prin care ziua de 11 octombrie a fost declarată Ziua internațională a fetelor. Această zi are drept scop recunoașterea drepturilor și a problemelor cu care se confruntă fetele din î
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 11 octombrie
Ortodoxe Sf. Ap. Filip, unul dintre cei 7 diaconi; Sf. Ier. Teofan Mărturisitorul, episcopul Niceei Duminica a 21-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 21-a după Rusalii. Sf. ap. Filip, dintre cei 7 diaconi; Sf. cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. papă Ioan al XXIII-lea Romano-catolic
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 octombrie
Este a 284-a zi a anului 2026. Au mai rămas 81 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 25 m și apune la 18 h 39 m. Luna răsare la 08 h 15 m și apune la 18 h 36 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la aprobarea Tratatului de Pace cu România în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (10 octombrie)
La 10 octombrie 1946, în cadrul Conferinței de Pace de la Paris a fost aprobat Tratatul de Pace cu România. Conferința, care a reunit echipele de negociatori ale guvernelor SUA, Uniunii Sovietice, Marii Britanii, Franței și altor Puteri Aliate, în total 21 de națiuni, și-a deschis lucrările la 28 iulie 1946 și s-a desfășurat în acord cu
PERSONALITATEA ZILEI: Pictorul Nicolae Vermont
Nicolae Vermont a fost un remarcabil pictor și gravor român, recunoscut pentru spiritul său inovator. Parcursul său artistic s-a suprapus cu celebra perioadă Belle Epoque, care se dezvăluie în opera sa de la preocupările pentru progres și pentru artă monumentală, de factură academică, până la dorința ruperii de tradiție prin curentele înnoitoare ale a
10 octombrie - Ziua națională a produselor agroalimentare românești
Ziua națională a produselor agroalimentare românești, instituită prin Legea nr. 168/12 iulie 2017, este marcată anual la 10 octombrie. În aprilie 2017, mai mulți parlamentari au depus la Senat, un proiect legislativ privind instituirea zilei de 10 octombrie - Ziua națională a produselor agroalimentare românești. În expunerea de motive,
10 octombrie - Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea
Ziua mondială de luptă împotriva pedepsei cu moartea este marcată în fiecare an, la 10 octombrie, începând din 2002, la apelul Coaliției mondiale împotriva pedepsei cu moartea. La aceeași dată este marcată și Ziua europeană împotriva pedepsei cu moartea, instituită în septembrie 2007 de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei și
10 octombrie - Ziua mondială a sănătății mintale (ONU)
Ziua mondială a sănătății mintale, sărbătorită în fiecare an pe 10 octombrie, are rolul de a reaminti că nu există sănătate fără sănătate mintală. Obiectivul general al Zilei mondiale a sănătății mintale este de a crește gradul de conștientizare cu privire la problemele de sănătate mintală la nivel global și de a mobiliza eforturile în sprijinul să