18 iunie - Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist
Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist este marcată, începând din 2021, la data de 18 iunie, în fiecare an.
Un proiect de lege pentru declararea zilei de 18 iunie "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist" a fost depus, în 2019, la Senat şi la Camera Deputaţilor, la iniţiativa mai multor senatori PNL şi a unui senator neafiliat.
.jpeg)
Sursa foto: deportatiinbaragan.ro
Demersul legislativ, potrivit expunerii de motive, este justificat de dramele şi pierderile suferite de victimele deportate în Bărăgan de către regimul comunist, fiind cea mai de amploare deportare din istoria României. "Ziua de 18 iunie 1951, a doua zi de Rusalii - Pogorârea (coborârea) Sfântului Duh (Sfântului Spirit) -, din cauza ticăloşiei regimului comunist, s-a transformat într-una fatidică pentru aproximativ 44.000 de compatrioţi (din care 10.000 de copii cu vârste cuprinse între 0-14 ani) care au fost "dezrădăcinaţi" de pe o fâşie de 25 km la graniţa cu Iugoslavia" se arată în expunerea de motive, potrivit https://www.cdep.ro/.
La 2 octombrie 2019, proiectul de lege privind declararea zilei de 18 iunie "Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist" a fost adoptat de Senat. Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor, la 17 iunie 2020, în unanimitate, cu 298 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.
.jpeg)
Sursa foto: deportatiinbaragan.ro
Preşedintele României Klaus Iohannis a semnat, la 10 iulie 2020, Decretul nr. 380/2020 privind promulgarea Legii pentru declararea zilei de 18 iunie ca Ziua Victimelor Deportării în Timpul Regimului Comunist. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 610 din 10 iulie 2020 şi a intrat în vigoare la 13 iulie 2020.
Legea prevede că Parlamentul, preşedintele României, Guvernul, precum şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale pot organiza manifestări dedicate comemorării acestei zile, potrivit https://www.cdep.ro/.
.jpeg)
Sursa foto: deportatiinbaragan.ro
În România comunistă, deportarea/delocalizarea persoanelor prin mijloace represive a avut ca model gulagul sovietic. Bănăţeni, olteni, bulgari, sârbi, nemţi, evrei, basarabeni, bucovineni, aromâni, vlahi, megleno-români etc. au fost deportaţi din zona lor de origine spre alte localităţi din România sau în plin câmp, unde au fost obligaţi să îşi construiască propriile sate. Primele acţiuni de deportare au început în 1944 şi i-au vizat pe etnicii germani acuzaţi de colaborare cu autorităţile naziste. A urmat delocalizarea familiilor de mari proprietari de teren, de fabrici sau de alte întreprinderi comerciale. Au fost deportaţi şi ţăranii, care s-au opus colectivizării, se arată pe site-ul https://www.memorialuldeportarii.ro/.
La 18 iunie 1951 a avut loc cel mai tragic episod al acestei măsuri represive, când aproximativ 44.000 de persoane de pe o fâşie de 25 de km de la graniţa cu Iugoslavia au fost deportate în Bărăgan. Deportaţii, provenind din Banat şi Oltenia, au înfiinţat în Bărăgan 18 noi sate: Viişoara (raion Slobozia), Răchitoasa (raion Feteşti), Olaru (raion Călăraşi), Salcâmi (raion Feteşti), Dâlga (raion Lehliu), Movila Gâldăului (raion Feteşti), Valea Viilor (raion Feteşti), Fundata (raion Slobozia), Dropia (raion Călăraşi), Pelicanu (raion Călăraşi), Ezeru (raion Călăraşi), Lăteşti (raion Feteşti), Măzăreni (raion Brăila), Zagna (raion Brăila), Bumbăcari, Schei (Călmăţui, raion Galaţi), Frumuşiţa (raion Galaţi), Valea Călmăţuiului (Călmăţui, raion Galaţi).
Persoane deportate erau cele considerate "periculoase" pentru regimul comunist, persoane care ar fi reprezentat un factor de revoltă atât în eventualitatea unui război cu Iugoslavia, condusă de liderul comunist Iosip Broz Tito cât şi în procesul de colectivizare a agriculturii. Conform listelor elaborate de autorităţile comuniste, deportarea a vizat următoarele persoane, cărora li s-a impus domiciliu obligatoriu în anumite perimetre stabilite, de cele mai multe ori în plin câmp: chiaburi şi cârciumari -19.034; basarabeni - 8.447; macedoneni - 3.557; persoane care colaboraseră cu armata germană în timpul războiului - 2.344; cetăţeni străini - 1.330; persoane cu rude care fugiseră în străinătate - 1.218; titoişti - 1.054; duşmani ai regimului socialist - 731; persoane care trăiau în afara zonei de frontieră - 590; persoane care ajutaseră rezistenţa anticomunistă - 367; criminali deţinuţi - 341; germani - 257; foşti moşieri şi industriaşi - 162. (http://www.banaterra.eu/romana/deportarea-baragan-1951-1954, citat de https://www.memorialuldeportarii.ro/)
.jpeg)
Sursa foto: deportatiinbaragan.ro
Persoanele deportate au fost obligate să îşi construiască propriile case, dar şi şcoala, primăria, miliţia, dispensarul, magazinul etc. Satele se aflau sub stricta supraveghere a miliţiei, părăsirea acestora fiind pedepsită cu închisoarea. Începând cu 1952, toate persoanele apte de muncă, inclusiv copiii, au fost obligate să muncească în CAP-urile şi IAS-urile din regiune. Erau plătiţi cu sume modice, controlaţi periodic şi supravegheaţi continuu, unii dintre ei şi-au pierdut viaţa în câmpia Bărăganului, dar cei mai mulţi au supravieţuit. La începutul anilor '60, autorităţile comuniste au dorit să şteargă orice urmă a represiunii, satele din mijlocul câmpului fiind distruse cu buldozerele. Au mai rămas satul Fundata, ridicat lângă halta Perieţi şi Dâlga apărut lângă un sătuc deja existent.
.jpeg)
Sursa foto: deportatiinbaragan.ro
Foştii deţinuţi politici eliberaţi din închisori au fost trimişi, după 1955, cu domiciliu obligatoriu în diverse localităţi, cei mai mulţi în satele din Bărăgan, construite ca urmare a deportării din 1951. Autorităţile comuniste au declarat ilegală, în 1967, deportarea cetăţenilor români. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto din deschidere: Expoziţia "Bărăgan 1951 - 1956 - O deportare în vremuri de pace", organizată de ministerul Culturii si Cultelor, Muzeul Banatului, Consiliul Judeţean Timiş, Casa Germanilor din Europa Răsăriteană, Organizaţia Şvabilor Bănăţeni din Germania si Asociaţia Foştilor Deportaţi din Bărăgan.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 13-17 aprilie 2026
Participarea președintelui Nicușor Dan la reuniunea prin videoconferință a Inițiativei Internaționale pentru Libertatea de Navigație în Strâmtoarea Ormuz, la invitația Franței și Marii Britanii, declarațiile președintelui despre la rolul său de mediator în criza politică a coaliției de guvernare și cu privire la faptul că nu va susține un guvern PSD
Săptămâna europeană 13-17 aprilie 2026
Poziționarea UE în favoarea ideii de creare a unei coaliții internaționale pentru securitate maritimă cu privire la criza Strâmtorii Ormuz, anunțul privind revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+ în 2027, declarațiile președintei Comisiei Europene privind deblocarea fondurilor pentru Ungaria în contextul victoriei partidului Tisza, condus
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Vineri, 17 aprilie, în intervalul 12:30-13:30, centrul Piteștiului devine scenă pentru Parada Florilor, eveniment tradițional, care marchează debutul celei de-a 49-a ediții a Simfoniei Lalelelor (17-26 aprilie). Aproximativ 1.800 de copii și tineri din 51 de unități de învățământ și de cultură aduc culoare, energie și creati
DOCUMENTAR: 30 de ani de la inaugurarea primului reactor al centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă (17 aprilie)
România are un trecut de succes în ceea ce privește energia nucleară, iar Centrala de la Cernavodă este una dintre centralele nucleare cu cei mai buni factori de capacitate din lume și cu un trecut impecabil privind siguranța, a menționat, în aprilie 2024, Mariano Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, conform
Conferință privind navigația maritimă în Strâmtoarea Ormuz (Paris, 17 aprilie)
Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, vor coprezida, la 17 aprilie, la Paris o videoconferință 'a țărilor non-beligerante pregătite să contribuie' la 'o misiune multilaterală și pur defensivă' în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Palatul Elysee, la 14 aprilie, potrivit AFP și DPA. Conferința va reuni
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu (Harți) Greco-catolice Vinerea Luminată (Izvorul tămăduirii). Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Harți Romano-catol
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie
Este a 107-a zi a anului 2026. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 29 m și apune la 20 h 02 m. Luna răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 25 m. Lună Nouă la 14 h 52 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Cea de-a VI-a ediție a Film O'Clock International Festival (16-19 aprilie)
În intervalul 16-19 aprilie 2026, este programată cea de-a VI-a ediție a Film O'Clock International Festival, care se desfășoară în 12 țări din Europa și Africa, potrivit foc-iff.com. Festivalul reunește cele 12 țări - Lituania, Polonia, Germania, Ucraina, Moldova, Serbia, România, Bulgar
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 16 aprilie
Ortodoxe Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina și Hionia Greco-catolice Joia Luminată. Sf. m. Agapia, Irina și Hionia; Sf. Bernadeta Soubirous Romano-catolice Ss. Bernadeta Soubirous, fc.; Benedict Iosif Labre Sfintele Mucenițe fecioare Agapia, Irina
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 aprilie
Este a 106-a zi a anului 2026. Au mai rămas 259 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 31 m și apune la 20 h 01 m. Luna răsare la 05 h 42 m și apune la 19 h 04 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 aprilie - Ziua mondială a artei
În fiecare an, la 15 aprilie, este marcată Ziua mondială a artei, ca o recunoaștere a contribuției oamenilor de artă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. Această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2012 și a fost instituită la inițiativa Asociației Internaționale a Artei, în cadrul celei de a XVII-a Adunări
DOCUMENTAR: 35 de ani de la inaugurarea Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (15 aprilie)
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost inițial înființată pentru a contribui la construirea unei noi ere post-Război Rece în Europa Centrală și de Est, dar ulterior și-a extins operațiunile și pe alte continente. Capacitatea de a răspunde rapid și decisiv la evenimente importante, fie că este vorba de sfârșitul Uniunii Sovietice, c
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Aristarh, Pud și Trofim; Sf. Mc. Crescent (Harți) Greco-catolice Miercurea Luminată. Sf. m. Crescent. Harți Romano-catolice Sf. Damian de Veuster, pr. Astăzi sunt sărbătoriți Sfinții Apostoli Aristarh, Pud și Trofim, care au fo
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 aprilie
Este a 105-a zi a anului 2026. Au mai rămas 260 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 20 h 00 m. Luna răsare la 05 h 21 m și apune la 17 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
14 aprilie - Ziua mondială a bolii Chagas (OMS)
Ziua mondială a bolii Chagas a fost sărbătorită pentru prima dată în 2020. Boala Chagas, cunoscută și sub denumirea de 'boală silențioasă și redusă la tăcere', afectează în principal persoanele sărace fără acces la asistență medicală sau persoanele fără o voce politică. Boala progresează lent și prezintă adesea un curs clinic asimptomatic.