EURO 2024: Campionatul European de fotbal din 2020, disputat în 11 oraşe europene

Cea de-a XVI-a ediţie a Campionatului European de fotbal s-a desfăşurat în intervalul 11 iunie - 11 iulie 2021, conform uefa.com. Iniţial, competiţia a fost programată între 12 iunie şi 12 iulie 2020, dar a fost amânată pe fondul pandemiei de coronavirus. S-a păstrat, însă, denumirea de EURO 2020.
Pentru că în 2020 s-au aniversat 60 de ani de la înfiinţarea competiţiei fotbalistice, UEFA a decis ca cele 51 de meciuri să fie găzduite pe stadioanele a 11 oraşe de pe continent. Acestea au fost: Johan Cruyff Arena din Amsterdam (Ţările de Jos), Olympic Stadium din Baku (Azerbaidjan), Arena Naţională din Bucureşti (România), Puskás Aréna din Budapesta (Ungaria), Parken Stadium din Copenhaga (Danemarca), Hampden Park din Glasgow (Scoţia), Wembley Stadium din Londra (Anglia), Allianz Arena din München (Germania), Stadio Olimpico din Roma (Italia), La Cartuja din Sevilla (Spania) şi Krestovski Stadium din Sankt Petersburg (Rusia), potrivit www.frf.ro.
A fost pentru prima dată în istoria competiţiei când la organizarea turneului final au participat mai mult de două ţări.
România a primit dreptul de organizare a patru meciuri din cadrul Campionatului European pe Arena Naţională din Capitală. Bucureştiul a găzduit trei partide în cadrul Grupei C şi una în faza optimilor de finală.
În preliminarii, cele 55 de echipe naţionale au fost împărţite în zece grupe de câte cinci sau şase echipe naţionale, potrivit uefa.com. Patru din cele cinci grupe de cinci echipe au inclus cel puţin o echipă care s-a calificat pentru Liga Naţiunilor, faza finală. Primele două echipe din fiecare grupă s-au calificat direct la turneul final, stabilindu-se astfel primele 20 de selecţionate ale turneului final, potrivit uefa.com. Cele patru locuri rămase disponibile pentru turneul final s-au stabilit în urma sistemului de calificare de tip play-off rezultat în urma meciurilor din Liga Naţiunilor, competiţie ce reprezintă o posibilitate în plus în ce priveşte calificarea la turneul final al campionatului european.
Făcând parte din ţintarul Grupei F pentru preliminarii, România a încheiat parcursul dedicat calificărilor pe locul 4 cu patru victorii, 2 meciuri de egalitate şi patru înfrângeri. În meciul din play-off-ul Ligii Naţiunilor, considerat un culoar suplimentar pentru accederea la turneul final al EURO 2020, în semifinale, la 8 octombrie 2020, România a pierdut cu 1-2 înfruntarea cu Islanda şi, implicit, calificarea la turneul final.
Echipele calificate la turneul final al Campionatului European au fost împărţite în şase grupe, astfel: Grupa A: Italia, Elveţia, Turcia, Ţara Galilor; Grupa B: Belgia, Danemarca, Finlanda şi Rusia; Grupa C: Austria, Ţările de Jos, Macedonia de Nord, Ucraina; Grupa D: Croaţia, Cehia, Anglia, Scoţia; Grupa E: Polonia, Slovacia, Spania, Suedia; Grupa F: Franţa, Germania, Ungaria, Portugalia.
Arbitrii români Ovidiu Haţegan şi Istvan Kovacs au fost printre cei 18 "centrali" aleşi de UEFA pentru turneul final.
Pentru a reduce eforturile jucătorilor din cauza pandemiei de COVID-19, loturile echipelor au fost mărite la 26 de jucători de la 23 (utilizate la fiecare campionat european din 2004 încoace), chiar dacă numărul maxim de jucători permis pentru fiecare meci de la turneul final a rămas 23.
La 13 iunie 2021 s-a desfăşurat, pe Arena Naţională din Bucureşti, primul meci găzduit de România în grupele unui turneu european de fotbal seniori, partida dintre selecţionatele Austriei şi Macedoniei de Nord, încheiată cu victoria austriecilor cu scorul de 3-1. La 17 iunie, s-a disputat, la Bucureşti, partida Ucraina - Macedonia de Nord, scor 2-1, iar la 21 iunie, meciul Ucraina - Austria, scor 0-1.
La 28 iunie, campioana mondială Franţa a fost eliminată de Elveţia, cu 5-4, la loviturile de departajare, pe Arena Naţională din Bucureşti, în optimile de finală ale EURO 2020 la fotbal, într-un meci în care scorul a fost 3-3 (1-0) după prelungiri.
Un alt rezultat neaşteptat a fost eliminarea în faza optimilor a Portugaliei, campioana en titre, care a pierdut cu 0-1 în faţa Belgiei, la 27 iunie.
La 6 iulie, selecţionata Italiei s-a calificat în finala EURO 2020 după ce a învins reprezentativa Spaniei cu scorul de 4-2, la loviturile de departajare, pe Stadionul Wembley din Londra, în prima semifinală, în care scorul a fost egal după 120 de minute, 1-1 (0-0, 1-1).
În ziua următoare, selecţionata de fotbal a Angliei s-a calificat în finala EURO 2020, în urma victoriei reuşite în faţa Danemarcei, cu scorul de 2-1 (1-1, 1-1), după prelungiri, tot pe stadionul londonez Wembley, în a doua semifinală a competiţiei.
La 12 iulie, naţionala Italiei a devenit noua campioană europeană, după ce a învins echipa Angliei cu scorul de 3-2 la loviturile de departajare, pe Wembley din Londra, în finala EURO 2020, în care scorul a fost egal, 1-1 (0-1, 1-1), la finalul celor 120 de minute.
Astfel, Italia şi-a trecut în palmares al doilea său titlu continental, din patru finale jucate la EURO, primul titlu european fiind câştigat în 1968, la Roma.
În cele 51 de meciuri, s-au înscris 142 de goluri, adică o medie de 2,78 de goluri pe meci.
Portughezul Cristiano Ronaldo a fost declarat golgheterul Campionatului European de fotbal - EURO 2020, chiar dacă a marcat acelaşi număr de goluri ca şi cehul Patrick Schick (5), atacantul lusitan având însă şi un assist reuşit pe parcursul celor 360 de minute în care s-a aflat pe teren.
La EURO 2020 s-au înregistrat cu 176 mai puţine faulturi ca la ediţia 2016 din Franţa, mai multe minute de joc efectiv (2 minute şi 21 secunde în plus), cu 31 de cartonaşe galbene mai puţine, dar cu 3 cartonaşe roşii în plus (6-3 faţă de EURO 2016) şi cu 5 lovituri de pedeapsă în plus (17-12). Şase din aceste penalty-uri au fost acordate după consultarea tehnologiei VAR, care însă nu a fost utilizată la ediţia 2016, câştigată de Portugalia. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
1 Mai - Ziua internațională a muncii
Ziua internațională a muncii este o celebrare a muncitorilor, a clasei muncitoare, în general, și a luptei lor istorice în vederea obținerii unor drepturi sociale și economice, și este marcată în fiecare an la data de 1 mai, potrivit https://www.calendarpedia.com/. În multe al
CITATUL ZILEI
''Cale de mijloc între dușmani nu există'' - Herodot (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 mai
Ortodoxe Sf. Proroc Ieremia; Sf. Cuv. Mc. Eftimie, Ignatie și Acachie; Sf. Cuv. Isidora Greco-catolice Sf. pf. Ieremia; Sf. Iosif Muncitorul Romano-catolice Ss. Iosif Muncitorul; Ieremia, profet Sfântul Proroc Ieremia, unul dintre profeții mari a
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 mai
Este a 121-a zi a anului 2025. Au mai rămas 244 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 06 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 08 h 25 m și apune la 00 h 19 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
Săptămâna europeană 28-30 aprilie 2025
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 28-30 aprilie 2025: Consiliul a decis să prelungească măsurile restrictive ale UE împotriva celor responsabili de acțiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să amenințe suveranitatea și independența Republicii Moldova; În Balcanii de Vest, Muntenegru și Albania sunt cel mai
30 aprilie - Ziua cooperării civili-militari
iua cooperării civili-militari este este marcată anual, la 30 aprilie, aceasta fiind data la care, în anul 1997, a fost înființată, în baza HG nr. 110/14 aprilie 1997, prima structură CIMIC din Armata României, în cadrul Direcției Planificare Strategică și Control Armamente. CIMIC (cooperarea civili - militari) este un concept NAT
30 aprilie - Ziua Infanteriei Române
Ziua Infanteriei Române este sărbătorită la 30 aprilie, aceasta fiind data la care în anul 1830, a luat naștere Infanteria ca armă modernă a Principatelor Române, potrivit portalului www.rumaniamilitary.ro. Înființarea Infanteriei a fost posibilă după semnarea Tratatului de la
PERSONALITATEA ZILEI: Prințesa Beatrix, fosta regină a Țărilor de Jos (1980-2013)
La 30 aprilie 2013, regina Beatrix a abdicat, iar fiul său, Willem-Alexander, a fost încoronat rege, după 123 de ani în care tronul Țărilor de Jos a fost ocupat consecutiv de personalități feminine. Anunțul abdicării a fost făcut la 28 ianuarie 2013, cu câteva zile înainte de împlinirea vârstei de 75 de ani. Regina Beatrix și-a exprimat, c
Retrospectiva evenimentelor interne 28-30 aprilie 2025
Cele trei dezbateri prezidențiale, achiziționarea de către România a unui sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM) - Patriot prin fonduri externe nerambursabile, ședința CSAT despre participarea României la Planul de Răspuns European - Readiness 2030, adoptarea moțiunii simple împotriva ministrului muncii reprezintă o parte dintre evenimentel
CITATUL ZILEI
''Bine-i când la a durerii școală te deprinzi să fii înțelept'' - Eschil (Cugetări grecești, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1981)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Iacob al lui Zevedeu Greco-catolice Sf. ap. Iacob cel Mare, fratele Sf. ap. Ioan Romano-catolice Ss. Pius al V-lea, pp.; Iosif Cottolengo, pr.; Sofia, fc. m. Sfântul Apostol Iacob este pomenit în calendarul creștin ortodox
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014 și 2019 (turul II, pe ore)
În anul 2014, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 16 noiembrie. În 2019, al doilea tur al alegerilor prezidențiale a avut loc în ziua de 24 noiembrie. La scrutinul prezidențial din 2024, al doilea tur ar fi trebuit să aibă loc la 8 decembrie, dar nu s-a mai desfășurat deoarece întregul proces electoral a fost anulat d
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din 2014, 2019 și 2024 (turul I, pe ore)
Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 2014 s-a desfășurat în ziua de 2 noiembrie, iar primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019 a avut loc la 10 noiembrie. În 2024, primul tur al alegerilor prezidențiale s-a desfășurat la 24 noiembrie, dar a fost anulat de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024, prin Hotărârea nr.
CSAT, convocat pentru 30 aprilie: pe agendă, Planul de Răspuns European - Readiness 2030 (procedura reuniunilor)
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru 30 aprilie, ora 14:00, la Palatul Cotroceni, informează Administrația Prezidențială. Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la: * Participarea României la Planul de Răspuns European - Read
Prezidențiale2025/ Prezența la vot la alegerile prezidențiale din perioada 1990-2024
Alegerile prezidențiale din 1990 au fost singurele, din istoria electorală de după 1989, în urma cărora președintele României a fost ales din primul tur de scrutin. S-au prezentat la urne 86,19% dintre cetățenii cu drept de vot, procent care nu a putut fi egalat ulterior. În 1992, la primul tur al alegerilor prezidențiale au venit să voteze 1