Adresez salutul meu cordial şi mulţumirile mele domnului preşedinte şi doamnei prim-ministru pentru invitaţia de a vizita România şi pentru amabilitatea cuvintelor de bun venit adresate mie în nume propriu, în numele celorlalte autorităţi naţionale şi al iubitului dumneavoastră popor. Îi salut pe membrii corpului diplomatic şi pe reprezentanţii societăţii civile adunaţi aici.

Cu iubire fraternă îl salut pe fratele meu Daniel. Cu reverenţă adresez salutul meu tuturor mitropoliţilor şi episcopilor din Sfântul Sinod şi tuturor credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române. Îi salut cu afecţiune pe episcopii, preoţii, călugării, călugăriţele şi pe toţi membrii Bisericii catolice, la care vin pentru a-i întări în credinţă şi pentru a-i încuraja în drumul lor de viaţă şi de mărturie creştină.

Mă bucur să mă aflu în frumoasa dumneavoastră ţară, la douăzeci de ani de la vizita sfântului Ioan Paul al II-lea, în momentul în care România - pentru prima dată de când face parte din Uniunea Europeană - deţine în acest semestru preşedinţia Consiliului European.

Momentul acesta este potrivit pentru a avea o privire de ansamblu asupra celor treizeci de ani de când România s-a eliberat de un regim care oprima libertatea civilă şi religioasă şi o izola de celelalte ţări europene şi care, pe lângă aceasta, dusese la stagnarea economiei şi la epuizarea forţelor sale creatoare.
(...)

Trebuie să recunoaştem totodată că transformările generate de deschiderea spre o nouă eră au atras după sine - odată cu beneficiile - şi apariţia unor inevitabile obstacole de depăşit şi a unor consecinţe care nu sunt întotdeauna uşor de rezolvat pentru a păstra stabilitatea socială şi pentru buna administrare a ţării. Mă refer în primul rând la fenomenul emigraţiei care a determinat milioane de oameni să-şi lase casa şi patria pentru a căuta noi oportunităţi de lucru şi de viaţă demnă.

Mă gândesc la depopularea atâtor sate care, în câţiva ani, s-au văzut părăsite de o mare parte a locuitorilor lor; mă gândesc la consecinţele pe care toate aceste fenomene le pot avea asupra calităţii vieţii în acele locuri şi la secătuirea celor mai bogate rădăcini culturale şi spirituale ale poporului vostru, cele care v-au susţinut în momentele mai urâte, în adversităţi.

Aduc un omagiu jertfelor fiilor şi fiicelor României care, prin cultura lor, prin patrimoniul de valori şi prin munca lor, îmbogăţesc ţările în care au emigrat, iar prin roadele efortului lor îşi ajută familiile rămase în patrie. A ne gândi la fraţii şi surorile care sunt în străinătate este un act de patriotism, este un act de fraternitate, este un act de dreptate. Continuaţi să faceţi asta.

(...) Pentru dezvoltarea armonioasă viabilă, pentru activarea concretă a solidarităţii şi a carităţii, pentru sensibilizarea forţelor sociale, civile şi politice în vederea binelui comun, nu e suficient să aplicăm cele mai noi teorii economice, nici nu sunt de ajuns abilităţile tehnice şi profesionale, atât de necesare de altfel. Odată cu condiţiile materiale, este necesar să se dezvolte frumos şi sufletul poporului vostru; pentru că popoarele au un suflet, au un mod de a înţelege realitatea, de a trăi realitatea. A reveni mereu la sufletul propriului popor: asta face ca un popor să meargă înainte.

În acest sens, Bisericile creştine se pot ajuta la recuperarea şi alimentarea inimii vii din care să izvorască o acţiune politică şi socială întemeiată pe demnitatea persoanei şi angajată cu loialitate şi cu generozitate în realizarea binelui comun al societăţii. În acelaşi timp, ele fac eforturi să devină o imagine credibilă şi o mărturie vie a acţiunii lui Dumnezeu, promovând între ele o adevărată prietenie şi o reală colaborare. Biserica catolică vrea să se păstreze în această matcă, vrea să contribuie la dezvoltarea societăţii, să fie un semn de armonie, speranţă şi unitate şi să se pună în slujba demnităţii umane şi a binelui comun. Are intenţia de a colabora cu autorităţile şi cu celelalte Biserici, cu toţi bărbaţii şi femeile de bunăvoinţă, pentru a merge împreună şi pentru a-şi oferi talanţii în slujba întregii comunităţi.

Biserica catolică nu este străină, ci pe deplin părtaşă la spiritul naţional, după cum o arată şi participarea credincioşilor săi la viaţa naţiunii, la crearea şi dezvoltarea structurilor de educaţie integrală şi la formele de asistenţă specifice unui stat modern. De aceea, ea doreşte să contribuie la edificarea societăţii şi a vieţii civile şi spirituale în acest pământ frumos al României.

Domnule preşedinte,

Dorindu-i României prosperitate şi pace, invoc asupra dumneavoastră, asupra familiei dumneavoastră, asupra tuturor celor prezenţi şi asupra tuturor locuitorilor acestei ţări belşugul binecuvântărilor divine şi ocrotirea Sfintei Născătoare de Dumnezeu.
Dumnezeu să binecuvânteze România! (sursa: https://www.magisteriu.ro)

În această primă zi a vizitei în România, papa a avut, la Palatul Patriarhiei, o întâlnire privată cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. De asemenea, suveranul pontif s-a întâlnit cu membrii Sinodului Permanent al Bisericii Ortodoxe Române.

Următorul punct din program a fost vizita la Catedrala Mântuirii Neamului - Catedrala Naţională.

Întâmpinat de patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, şi de mii de credincioşi care l-au primit cu aplauze, la sosirea pe esplanada Catedralei Naţionale, suveranul pontif le-a transmis acestora salutul pascal "Hristos a Înviat!".

În Catedrala Naţională au fost prezenţi, alături de miile de credincioşi, preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu-Tăriceanu şi Marcel Ciolacu, premierul Viorica Dăncilă, membri ai Guvernului şi ai Parlamentului, Custodele Coroanei Române, Margareta, şi principele Radu, preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, alte personalităţi ale vieţii politice, culturale româneşti, de afaceri şi sportive, membri ai corpului diplomatic.

Ceremonia religioasă din Catedrala Naţională s-a încheiat cu rostirea rugăciunii "Tatăl nostru" în limba latină, urmată de cântări pascale catolice, după care a fost rostită rugăciunea "Tatăl nostru" în limba română şi au fost intonate cântări pascale ortodoxe.

Papa Francisc a plecat de la Catedrala Naţională cu papamobilul, îndreptându-se către Catedrala "Sfântul Iosif", unde a participat, de la ora 18.00, la Sfânta Liturghie. (surse: ştiri AGERPRES; https://www.magisteriu.ro) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)