17 mai - Ziua mondială a telecomunicaţiilor şi a societăţii informaţionale (ONU)
Ziua mondială a telecomunicaţiilor şi a societăţii informaţionale este marcată, anual, la data de 17 mai, cu scopul de a sublinia importanţa utilizării internetului şi a celorlalte tehnologii de informare şi comunicare, conform www.un.org. Această zi este şi o sărbătoare a tuturor programatorilor, administratorilor de reţele de internet, furnizorilor de servicii VoIP, creatorilor de portaluri web şi a celor care activează în domeniul tehnologiilor informaţionale.
Tema din 2024 a Zilei mondiale a telecomunicaţiilor şi a societăţii informaţionale este "Inovaţie digitală pentru dezvoltare sustenabilă", potrivit itu.int, site-ul Uniunii Internaţionale pentru telecomunicaţii. "Tehnologia inovatoare poate ajuta la abordarea celor mai presante provocări ale lumii actuale, de la schimbările climatice, la eliminarea foametei şi sărăciei. Mai exact, tehnologiile digitale pot ajuta la realizarea a 70% dintre ţintele propuse de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU. Şi totuşi, în multe părţi ale lumii, există lacune şi neajunsuri semnificative legate de digitalizare. Lipsa politicilor dedicate, investiţiilor şi competenţelor digitale întârzie progresul digital în multe ţări", arată itu.int.

Sursa foto: ITU/Facebook
Modurile în care inovarea digitală poate duce la atingerea obiectivelor specificate în Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă sunt discutate şi promovate de un panel de experţi în digitalizare, aflaţi, la 17 mai, în Studioul ITU din Geneva, Elveţia, arată un.org.
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI Bucureşti va puncta Ziua Mondială a Telecomunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale prin workshopul "Comunicaţii pentru Viitor: Inovaţie şi Cercetare în Era Digitală", pe care îl va organiza la Palatul Parlamentului, în data de 17 mai 2024. "Într-o eră caracterizată de progres tehnologic rapid, acest eveniment adună lideri din industrie, academie şi sectorul public pentru a analiza implicaţiile şi direcţiile viitoare ale domeniului comunicaţiilor", se menţionează într-un comunicat al institutului.
În deschiderea workshopului, oficialităţi de rang înalt vor aduce în prim-plan perspective asupra importanţei cercetării şi inovaţiei în domeniul comunicaţiilor, conturând cadrul pentru discuţiile ce urmează.
Primul panel, intitulat "Tranziţia către Radioul Digital şi Impactul 5G Broadcasting în România", analizează două aspecte esenţiale ale evoluţiei mediului media în România: tranziţia către radioul digital şi impactul tehnologiei 5G broadcasting. Cel de-al doilea panel, "Viitorul Comunicaţiilor 5G şi Impactul asupra Societăţii: De la Automatizare la Interacţiune Umană", aduce în prim-plan dezvoltările recente în tehnologia 5G şi modul în care acestea influenţează sectoarele cheie ale economiei şi viaţa cotidiană, de la industrii emergente la aspecte precum interacţiunea umană şi mobilitatea urbană.
În 2023, ONU a ridicat problema răspândirii inegale pe glob a accesului la tehnologia comunicaţiilor. Ţările în curs de dezvoltare continuă să se confrunte cu problema realizării infrastructurii pentru serviciile digitale şi mobile. Într-o lume în care internetul şi telecomunicaţiile au devenit instrumente nu doar de divertisment şi informare, ci şi de creştere economică, ţările în care accesul la tehnologiile de comunicaţii este restrâns pierd inclusiv oportunităţi economice şi de dezvoltare. În acest fel, sporeşte decalajul dintre ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare, situaţie pe care ONU încearcă să o amelioreze.
În anul 2022, între zilele de 26 septembrie şi 14 octombrie, România s-a aflat pe harta mondială a telecomunicaţiilor, prin găzduirea conferinţei globale a ITU. Astfel, peste 3.000 de lideri şi delegaţii din 193 de ţări s-au reunit la Bucureşti pentru a stabili direcţia globală a transformării digitale, dar şi pentru a alege viitoarea conducere a organizaţiei.
România a fost prima ţară din Uniunea Europeană care a organizat un asemenea eveniment de anvergură, locul în care s-au stabilit politicile generale ale ITU, precum şi planurile strategice şi financiare pentru perioada 2024 - 2027, care vizează întreaga activitate a organizaţiei, dar, cu precădere, aspecte-cheie referitoare la incluziunea digitală şi reducerea decalajului digital, cele mai bune modalităţi de a mobiliza inteligenţa artificială (IA), internetul obiectelor (IoT) şi reţelele 5G şi viitoare către 6G, împreună cu alte tehnologii noi şi emergente. În urma scrutinului organizat în 29 septembrie, americanca Doreen Bogdan-Martin a fost aleasă în funcţia de secretar general al ITU, pentru următorii patru ani.
Ziua mondială a telecomunicaţiilor şi societăţii informaţionale reprezintă marcarea a două zile internaţionale. Prima a fost Ziua mondială a telecomunicaţiilor, marcată din 1969 pentru a aniversa semnarea Convenţiei Telegrafice Internaţionale şi crearea Uniunii Internaţionale pentru Telecomunicaţii (ITU) în 1865. A doua a fost Ziua mondială a informaţiei, adoptată de Adunarea Generală a ONU în martie 2006, prin rezoluţia 60/252. Din noiembrie 2006, în urma Conferinţei ITU din Antalya, Turcia, a fost adoptată rezoluţia 68, care hotărăşte ca cele două zile să fie marcate simultan, anual, la 17 mai.
ITU este agenţia specializată a Naţiunilor Unite pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiei, înfiinţată în anul 1865. Este cea mai veche dintre agenţiile ONU, arată ancom.org.ro. Printre activităţile ITU se numără: alocarea resurselor globale de spectru radio şi orbitele pentru sateliţi, dezvoltarea standardelor tehnice care asigură interconectarea reţelelor şi tehnologiilor, precum şi creşterea nivelului de acces la servicii de telecomunicaţii şi tehnologie informaţională în comunităţile defavorizate din acest punct de vedere. Uniunea este împărţită în trei sectoare: Standardizarea în Telecomunicaţii (ITU-T), Radiocomunicaţii (ITU-R) şi Dezvoltarea Telecomunicaţiilor (ITU-D). Cel mai important eveniment al Uniunii este Conferinţa Plenipotenţiarilor UIT, organizată la fiecare patru ani, în cadrul căreia reprezentanţii cu drept de vot ai statelor membre decid, printre altele, asupra rolului viitor al organizaţiei, stabilesc politicile generale, adoptă planurile strategice şi financiare ale Uniunii, aleg membrii echipei de conducere UIT etc.
România este parte a acestui organism încă din 1866. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)
* Explicaţie foto: Conferinţa cu titlul ''5G - motorul celei de-a patra revoluţii industriale'', organizată de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare in Comunicaţii (ANCOM).
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 13-17 aprilie 2026
Participarea președintelui Nicușor Dan la reuniunea prin videoconferință a Inițiativei Internaționale pentru Libertatea de Navigație în Strâmtoarea Ormuz, la invitația Franței și Marii Britanii, declarațiile președintelui despre la rolul său de mediator în criza politică a coaliției de guvernare și cu privire la faptul că nu va susține un guvern PSD
Săptămâna europeană 13-17 aprilie 2026
Poziționarea UE în favoarea ideii de creare a unei coaliții internaționale pentru securitate maritimă cu privire la criza Strâmtorii Ormuz, anunțul privind revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+ în 2027, declarațiile președintei Comisiei Europene privind deblocarea fondurilor pentru Ungaria în contextul victoriei partidului Tisza, condus
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Vineri, 17 aprilie, în intervalul 12:30-13:30, centrul Piteștiului devine scenă pentru Parada Florilor, eveniment tradițional, care marchează debutul celei de-a 49-a ediții a Simfoniei Lalelelor (17-26 aprilie). Aproximativ 1.800 de copii și tineri din 51 de unități de învățământ și de cultură aduc culoare, energie și creati
DOCUMENTAR: 30 de ani de la inaugurarea primului reactor al centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă (17 aprilie)
România are un trecut de succes în ceea ce privește energia nucleară, iar Centrala de la Cernavodă este una dintre centralele nucleare cu cei mai buni factori de capacitate din lume și cu un trecut impecabil privind siguranța, a menționat, în aprilie 2024, Mariano Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, conform
Conferință privind navigația maritimă în Strâmtoarea Ormuz (Paris, 17 aprilie)
Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, vor coprezida, la 17 aprilie, la Paris o videoconferință 'a țărilor non-beligerante pregătite să contribuie' la 'o misiune multilaterală și pur defensivă' în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Palatul Elysee, la 14 aprilie, potrivit AFP și DPA. Conferința va reuni
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Izvorul Tămăduirii; Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Siriaca de la Mănăstirea Ghighiu (Harți) Greco-catolice Vinerea Luminată (Izvorul tămăduirii). Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Harți Romano-catol
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 17 aprilie
Este a 107-a zi a anului 2026. Au mai rămas 258 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 29 m și apune la 20 h 02 m. Luna răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 25 m. Lună Nouă la 14 h 52 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Cea de-a VI-a ediție a Film O'Clock International Festival (16-19 aprilie)
În intervalul 16-19 aprilie 2026, este programată cea de-a VI-a ediție a Film O'Clock International Festival, care se desfășoară în 12 țări din Europa și Africa, potrivit foc-iff.com. Festivalul reunește cele 12 țări - Lituania, Polonia, Germania, Ucraina, Moldova, Serbia, România, Bulgar
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 16 aprilie
Ortodoxe Sf. Mc. fecioare Agapia, Irina și Hionia Greco-catolice Joia Luminată. Sf. m. Agapia, Irina și Hionia; Sf. Bernadeta Soubirous Romano-catolice Ss. Bernadeta Soubirous, fc.; Benedict Iosif Labre Sfintele Mucenițe fecioare Agapia, Irina
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 aprilie
Este a 106-a zi a anului 2026. Au mai rămas 259 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 31 m și apune la 20 h 01 m. Luna răsare la 05 h 42 m și apune la 19 h 04 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 aprilie - Ziua mondială a artei
În fiecare an, la 15 aprilie, este marcată Ziua mondială a artei, ca o recunoaștere a contribuției oamenilor de artă la îmbogățirea culturii și spiritualității universale. Această zi a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2012 și a fost instituită la inițiativa Asociației Internaționale a Artei, în cadrul celei de a XVII-a Adunări
DOCUMENTAR: 35 de ani de la inaugurarea Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare (15 aprilie)
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a fost inițial înființată pentru a contribui la construirea unei noi ere post-Război Rece în Europa Centrală și de Est, dar ulterior și-a extins operațiunile și pe alte continente. Capacitatea de a răspunde rapid și decisiv la evenimente importante, fie că este vorba de sfârșitul Uniunii Sovietice, c
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. Aristarh, Pud și Trofim; Sf. Mc. Crescent (Harți) Greco-catolice Miercurea Luminată. Sf. m. Crescent. Harți Romano-catolice Sf. Damian de Veuster, pr. Astăzi sunt sărbătoriți Sfinții Apostoli Aristarh, Pud și Trofim, care au fo
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 aprilie
Este a 105-a zi a anului 2026. Au mai rămas 260 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 20 h 00 m. Luna răsare la 05 h 21 m și apune la 17 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
14 aprilie - Ziua mondială a bolii Chagas (OMS)
Ziua mondială a bolii Chagas a fost sărbătorită pentru prima dată în 2020. Boala Chagas, cunoscută și sub denumirea de 'boală silențioasă și redusă la tăcere', afectează în principal persoanele sărace fără acces la asistență medicală sau persoanele fără o voce politică. Boala progresează lent și prezintă adesea un curs clinic asimptomatic.










