În perioada 29 aprilie - 10 mai 2024 agenda instituţiilor Uniunii Europene a inclus teme şi evenimente importante care au marcat activitatea blocului comunitar: prelungirea de către Consiliul UE a mandatului misiunii de consiliere în sprijinul reformei sectorului de securitate din Irak, aprobarea concluziilor Raportului anual din 2023 privind punerea în aplicare a instrumentelor de acţiune externă ale Uniunii Europene în 2022, adoptarea unei directive a UE de combatere a violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, lansarea celei de-a doua etape de către Parlamentul European a campaniei de comunicare, sub sloganul "Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine", lansarea oficială a apelului la candidaturi pentru Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism, iniţierea de proceduri oficiale pentru a evalua dacă este posibil ca Meta, furnizorul Facebook şi Instagram, să fii încălcat Actul legislativ privind serviciile digitale, organizarea celui de-al doilea Consiliu de parteneriat digital UE şi Japonia, intrarea în vigoare a Legii privind libertatea mass-mediei, sărbătorirea la 9 mai a Zilei Europei.

Consiliul Uniunii Europene
La 29 aprilie 2024, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie potrivit căreia mandatul misiunii UE de consiliere în sprijinul reformei sectorului de securitate din Irak (EUAM Irak) a fost prelungit până la data de 30 aprilie 2026, cu o alocare bugetară de aproape 66 de milioane EUR pentru perioada 1 mai 2024-30 aprilie 2026. Totodată, au fost modificate obiectivele strategice ale mandatului EUAM Irak pentru a contribui în continuare la dezvoltarea/consolidarea aspectelor civile ale reformei sectorului de securitate din Irak. Decizia a fost luată în cadrul revizuirii strategice a misiunii efectuate de către Comitetul politic şi de securitate, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat, la 7 mai 2024, concluziile privind Raportul anual din 2023 pentru punerea în aplicare a instrumentelor de acţiune externă ale Uniunii Europene în 2022. Au fost salutate măsurile luate de UE în actualul context geopolitic dificil, marcat, printre altele, de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, de conflictul din Orientul Mijlociu şi de efectele pandemiei de COVID-19, potrivit https://www.consilium.europa.eu/. În acelaşi sens, au fost formulate unele recomandări de îmbunătăţire, cum ar fi elaborarea în continuare a acţiunilor de răspuns la schimbările climatice şi de protejare a biodiversităţii, pentru atingerea obiectivelor convenite. Consiliul a salutat eforturile depuse pentru a atinge o cotă de 32,4% din angajamentele de sprijinire a protecţiei sociale şi a dezvoltării umane, 13,6% pentru proiectele legate de migraţie, 9,2% pentru sprijinirea educaţiei, precum şi faptul că se tinde către o pondere de 85% a acţiunilor care contribuie la egalitatea de gen.

La 7 mai 2024, Consiliul a aprobat o directivă a UE de combatere a violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice. "Violenţa împotriva femeilor şi violenţa domestică reprezintă o infracţionalitate persistentă. Această lege va garanta la nivelul UE că autorii vor fi sancţionaţi cu fermitate şi că victimele vor primi tot sprijinul de care au nevoie" a declarat cu acest prilej Paul Van Tigchelt, viceprim-ministru şi ministrul belgian al justiţiei şi Mării Nordului. La rândul său, Marie-Colline Leroy, secretarul de stat belgian pentru egalitatea de gen, a subliniat că "acesta este un moment deschizător de drumuri pentru consolidarea drepturilor femeilor. Egalitatea reală poate avea loc numai atunci când femeile pot trăi fără teama de a fi hărţuite, atacate violent sau vătămate fizic. Această lege reprezintă un pas important în acest sens", indică https://www.consilium.europa.eu/.

Legea incriminează următoarele infracţiuni în întreaga UE: mutilarea genitală a femeilor, căsătoriile forţate, partajarea neconsensuală de imagini intime, urmărirea cibernetică, hărţuirea cibernetică şi incitarea cibernetică la ură sau violenţă. Comiterea acestor infracţiuni va fi pasibilă de pedepse cu închisoarea cuprinse între cel puţin un an şi cinci ani. Directiva cuprinde, de asemenea, o listă amplă de circumstanţe agravante, cum ar fi săvârşirea infracţiunii împotriva unui copil, a unui fost ori actual soţ sau partener sau a unui reprezentant public, a unui jurnalist sau a unui apărător al drepturilor omului, care implică sancţiuni mai severe.

Directiva conţine, de asemenea, norme detaliate privind măsurile de asistenţă şi protecţie pe care statele membre ar trebui să le ofere victimelor. Va fi mai uşor pentru victimele violenţei împotriva femeilor şi ale violenţei domestice să denunţe o infracţiune. Ca o condiţie minimă, va fi posibilă raportarea online a infracţiunilor informatice. Ţările UE trebuie, de asemenea, să pună în aplicare măsuri pentru a se asigura că copiii sunt asistaţi de profesionişti. Atunci când copiii denunţă o infracţiune comisă de o persoană cu răspundere părintească, autorităţile vor trebui să ia măsuri pentru a proteja siguranţa copilului înainte de a informa presupusul autor al infracţiunii.

Pentru a proteja viaţa privată a victimei şi pentru a preveni victimizarea repetată, statele membre trebuie, în plus, să se asigure că probele referitoare la comportamentul sexual din trecut al victimei nu ar trebui să fie permise în cadrul procedurilor penale decât dacă acestea sunt relevante şi necesare. Prin ideea construirii unui viitor mai sigur, măsurile preventive vizează creşterea gradului de conştientizare cu privire la cauzele profunde ale violenţei împotriva femeilor şi ale violenţei domestice şi promovarea rolului central al consimţământului în relaţiile sexuale. Statele membre dispun de o perioadă de trei ani de la data intrării în vigoare a directivei pentru a transpune dispoziţiile acesteia în dreptul intern.


Parlamentul European
În contextul alegerilor europene din perioada 6-9 iunie 2024, Parlamentul European a lansat, la 29 aprilie 2024, a doua etapă a campaniei sale de comunicare, sub sloganul "Foloseşte-ţi votul. Sau alţii vor decide pentru tine", subliniind cât de important este să votăm şi să protejăm democraţia, conform https://www.europarl.europa.eu/. Peste 370 de milioane de persoane din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt chemate între 6 şi 9 iunie, să voteze la alegerile europene.

Abordarea pe mai multe paliere include evenimente mass-media, comunicări online, implicarea unor parteneri publici şi privaţi, iniţiative de mobilizare a comunităţilor şi programe educaţionale special concepute pentru a rezona cu oamenii din întreaga Uniune Europeană. Printre eforturile de comunicare se numără şi videoclipul de patru minute "Foloseşte-ţi votul". O serie de persoane vârstnice din mai multe ţări ale Uniunii transmit generaţiilor următoare poveştile lor de viaţă despre democraţie şi insistă că acest drept democratic nu poate fi considerat un dat. Videoclipul "Foloseşte-ţi votul" şi nouă versiuni adaptate pentru televiziune, cinema, radio şi reţelele sociale sunt distribuite în toate statele membre începând de la această dată.

"Democraţia la nivelul Uniunii Europene este mai importantă ca niciodată. Votul dumneavoastră va decide direcţia în care se va îndrepta Europa în următorii cinci ani. El va decide în ce fel de Europă ne dorim să trăim.", a declarat Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European. "Nu lăsaţi pe nimeni să aleagă în locul dumneavoastră, votaţi între 6 şi 9 iunie 2024. Fiecare vot contează."

În 2019, peste jumătate dintre alegătorii eligibili din Europa s-au prezentat la urne (50,6 %), iar în România 51,2% dintre cetăţenii români cu drept de vot au votat la alegerile europene din 2019.

Sondajul de opinie Eurobarometru din primăvara lui 2024, la care au răspuns peste 26.000 de cetăţeni din toate ţările Uniunii, arată că peste 60 % dintre europeni sunt interesaţi de alegerile europene din 6-9 iunie 2024, cu 11 puncte procentuale mai mult decât în primăvara anului 2019. În plus, 71 % dintre respondenţi declară că probabil vor vota, o cifră cu 10 puncte procentuale mai mare decât în sondajul anterior. Un procent de 74% dintre cetăţenii români spun că probabil vor vota la următoarele alegeri europene, cu 19 puncte procentuale mai mult decât înainte de alegerile europene din 2019, când 55% dintre români spuneau că este probabil să voteze. Patru din cinci europeni sunt de acord cu afirmaţia că "Votul este important pentru a menţine democraţia puternică" (81 %) şi că "Votul este important pentru a asigura un viitor mai bun următoarelor generaţii" (84 %). Peste opt europeni din zece (81 %) consideră că a vota este cu atât mai important în situaţia geopolitică actuală.

La 3 mai 2024, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei, Parlamentul European a lansat oficial apelul la candidaturi pentru Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism, care se acordă anual în jurul datei de 16 octombrie, ziua când a fost asasinată jurnalista, potrivit https://www.europarl.europa.eu/. Premiul recompensează anual materialele jurnalistice de o calitate excepţională care promovează sau apără principiile şi valorile fundamentale ale Uniunii Europene precum demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi drepturile omului.

Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, a declarat: "Jurnaliştii trebuie să fie liberi să-şi facă munca. E o condiţie care nu se negociază. Parlamentul European îşi reînnoieşte în fiecare an angajamentul de a susţine libertatea presei şi a mass-mediei, în semn de omagiu pentru jurnalista curajoasă Daphne Caruana Galizia. Daphne a fost asasinată, dar spiritul ei dăinuie în munca jurnaliştilor care, la fel ca ea, apără adevărul, pluralismul şi justiţia. Acest premiu le aparţine."

Premiul este deschis jurnaliştilor profesionişti şi echipelor de jurnalişti profesionişti de orice naţionalitate. Candidatura trebuie să conţină materiale aprofundate, publicate sau difuzate de organizaţii mass-media cu sediul în una dintre cele 27 de ţări ale Uniunii Europene. Premiul urmăreşte să sprijine şi să scoată în evidenţă importanţa jurnalismului profesionist pentru garantarea demnităţii umane, a libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept şi drepturilor omului. Jurnaliştii îşi pot depune candidatura la Premiul Daphne Caruana Galizia pentru jurnalism până pe 31 iulie 2024, ora 12.00. Articolul sau articolele cu care intră în competiţie trebuie transmise online, la adresa electronică site-ul https://daphnejournalismprize.eu/.

Materialul câştigător va fi ales de un juriu independent alcătuit din reprezentanţi ai presei şi ai societăţii civile din cele 27 de ţări ale Uniunii şi din reprezentanţi ai principalelor asociaţii europene ale jurnaliştilor. Ceremonia de decernare are loc în fiecare an în jurul datei de 16 octombrie, data la care a fost asasinată Daphne Caruana Galizia. Premiul şi suma aferentă de 20.000 de euro demonstrează sprijinul ferm al Parlamentului European pentru jurnalismul de investigaţie şi importanţa pe care o acordă unei prese libere. Parlamentul a avertizat în ultimii ani în legătură cu încercările de subminare a pluralismului mass-mediei, atât din interiorul, cât şi din afara Uniunii Europene.


Comisia Europeană
La 30 aprilie 2024, Comisia Europeană a iniţiat proceduri oficiale pentru a evalua dacă este posibil ca Meta, furnizorul Facebook şi Instagram, să fii încălcat Actul legislativ privind serviciile digitale. În acest sens, preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat: "Această Comisie a creat mijloace de protejare a cetăţenilor europeni împotriva dezinformării şi manipulărilor specifice din partea ţărilor terţe. Dacă suspectăm o încălcare a normelor, acţionăm. Acest lucru este valabil în orice moment, dar în special în perioadele de alegeri democratice. Marile platforme digitale trebuie să se ridice la înălţimea obligaţiilor lor de a aloca suficiente resurse în acest sens, iar decizia de astăzi arată că ne confruntăm cu seriozitate în ceea ce priveşte conformitatea. Protejarea democraţiilor noastre este o luptă comună cu statele noastre membre. Astăzi, la Praga, doresc să mulţumesc prim-ministrului Fiala pentru rolul său activ în abordarea problemei la nivel european, precum şi pentru declanşarea de către Belgia a mecanismului de urgenţă pentru schimbul de informaţii între statele membre.", conform https://ec.europa.eu/.

Încălcările suspectate se referă la politicile şi practicile Meta referitoare la publicitatea înşelătoare şi la conţinutul politic din serviciile sale. În plus, Comisia suspectează că mecanismul de semnalare a conţinutului ilegal din cadrul serviciilor ("notificare şi acţiune"), precum şi căile de atac ale utilizatorilor şi mecanismele interne de soluţionare a plângerilor nu respectă cerinţele Actului legislativ privind serviciile digitale şi că există deficienţe în ceea ce priveşte furnizarea de către Meta a accesului cercetătorilor la datele aflate la dispoziţia publicului. Deschiderea procedurii se bazează pe o analiză preliminară a raportului de evaluare a riscurilor trimis de Meta în septembrie 2023, pe răspunsurile Meta la solicitările oficiale de informaţii ale Comisiei (privind conţinutul ilegal şi dezinformarea, accesul la date, abonarea la politica privind interzicerea publicităţii şi IA generativă), pe rapoartele disponibile public şi pe analiza proprie a Comisiei.

UE şi Japonia au organizat la 30 aprilie, la Bruxelles, cel de al doilea Consiliu de parteneriat digital. Consiliul a fost coprezidat de comisarul pentru piaţa internă, Thierry Breton, şi de ministrul japonez al transformării digitale, Taro Kono, ministrul afacerilor interne şi comunicaţiilor, Takeaki Matsumoto, şi de ministrul adjunct parlamentar al economiei, comerţului şi industriei, Taku Ishii. Următorul Consiliu de parteneriat digital este planificat în anul 2025, la Tokyo, Japonia, potrivit https://ec.europa.eu/.

Cele două părţi au reafirmat importanţa parteneriatului lor strategic pentru a-şi promova valorile comune şi viziunea pentru o transformare digitală care să plaseze oamenii în centrul atenţiei şi să respecte drepturile fundamentale. Partenerii au salutat punerea în aplicare cu succes a parteneriatului digital şi au trecut în revistă progresele înregistrate de la primul Consiliu de parteneriat digital din 2023. Aceştia au convenit asupra unei liste de noi rezultate pentru a coopera în continuare cu privire la tehnologiile digitale de bază, cum ar fi inteligenţa artificială (IA), 5G, 6G, semiconductorii, calculul de înaltă performanţă (HPC) şi tehnologia cuantică, consolidând colaborarea în economia datelor şi a platformelor, cablurile submarine, identificarea electronică şi securitatea cibernetică.

Între cele mai importante rezultate ale celui de al doilea Consiliu de parteneriat digital, se află: memorandumul de cooperare privind identităţile digitale şi serviciile de încredere; în domeniul semiconductorilor, s-a decis înfiinţarea unei echipe de experţi care să dezvolte un program de cercetare pentru punerea în aplicare a Memorandumului de cooperare privind semiconductorii din iulie 2023; continuarea activităţii comune privind calculul de înaltă performanţă (HPC); în ceea ce priveşte tehnologia 6G, UE şi Japonia au lansat proiecte de cercetare în colaborare şi intenţionează să sprijine iniţiativele globale de standardizare, esenţiale pentru dezvoltarea tehnologiilor 6G; a fost anunţată intenţia de a consolida cooperarea dintre Oficiul UE pentru IA şi Institutul japonez pentru siguranţa IA; a fost confirmată importanţa instalării unor infrastructuri de cabluri submarine, în conformitate cu Memorandumul de cooperare privind cablurile submarine pentru o conectivitate globală sigură, rezilientă şi durabilă, semnat la 3 iulie 2023, între Comisia Europeană şi Ministerul Afacerilor Interne şi al Comunicaţiilor din Japonia; s-a convenit, în vederea asigurării unui mediu online sigur, în care este garantată libertatea de exprimare, analizarea posibilităţii instituirii unui canal periodic de schimb de informaţii cu privire la reglementările privind platformele online, cum ar fi Actul legislativ european privind serviciile şi pieţele digitale.

La 7 mai 2024, a intrat în vigoare Legea privind libertatea mass-mediei, un set nou de norme fără precedent destinate să protejeze independenţa şi pluralismul mass-mediei. Acest nou act legislativ prevede garanţii împotriva interferenţelor politice în deciziile editoriale şi împotriva supravegherii jurnaliştilor. Legea garantează funcţionarea mai uşoară a mass-mediei pe piaţa internă şi online. De asemenea, regulamentul urmăreşte să asigure independenţa şi finanţarea stabilă a serviciilor publice mass-media, precum şi transparenţa privind proprietatea asupra mass-mediei şi alocarea cheltuielilor cu publicitatea de stat. "Pentru prima dată, UE dispune de un act legislativ care protejează libertatea mass-mediei. UE este conştientă de faptul că jurnaliştii au un rol esenţial pentru democraţie şi că trebuie protejaţi. Solicit statelor membre să pună cât mai repede în aplicare noile norme." sublinia vicepreşedinta pentru valori şi transparenţă, Věra Jourová, potrivit https://romania.representation.ec.europa.eu/.

La 9 mai, de Ziua Europei, Uniunea Europeană a sărbătorit realizările în ceea ce priveşte unitatea şi pacea durabilă, fiind marcată semnarea Declaraţiei Schuman în 1950. Cu o lună înainte de alegerile europene (care se vor desfăşura în perioada 6-9 iunie), cetăţenii au avut ocazia de a vizita instituţiile UE de la Bruxelles şi din alte oraşe, pentru a afla mai multe despre ce face Europa pentru ei şi împreună cu ei. Cetăţenii au fost invitaţi să participe la dezbateri, la spectacole live, la jocuri şi la alte activităţi. Statele membre şi candidaţi au găzduit festivităţi în numeroase oraşe, adesea în colaborare cu entităţi naţionale, instituţii UE sau societatea civilă. În aceeaşi zi, au fost organizate, la Chişinău, dezbateri asupra aderării Republicii Moldova la UE şi despre modul în care instituţiile parlamentare din statele membre ale UE ar putea susţine viitorul european al republicii. La discuţii au participat preşedinţi ai grupurilor de prietenie cu statele membre ale UE, deputaţi din diferite ţări şi ambasadori ai statelor membre ale UE, potrivit agenţiei Moldpres. Tot la 9 mai, a avut loc în oraşul german Aachen, ceremonia de decernare a Premiului internaţional Charlemagne pentru servicii aduse Europei. În mod tradiţional, decernarea premiului are loc de sărbătoarea Înălţării, care în acest an este marcată la data 9 mai, potrivit calendarului catolic. Premiul, acordat pentru prima dată în 1950, a fost atribuit, în acest an, Marelui Rabin Pinchas Goldschmidt, care este preşedintele Conferinţei Rabinilor Europeni (CER), alături de poporul evreu din Europa, conform https://www.karlspreis.de/ şi https://www.consilium.europa.eu/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu)