Cei 33 de europarlamentari care au reprezentat România în Parlamentul European în legislatura 2019-2024 au abordat, în activitatea lor, teme variate de politică externă a Uniunii, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina, sprijinul UE pentru Ucraina în contextul agresiunii Rusiei, conflictul din Gaza, aderarea României la spaţiul Schengen, susţinerea aderării Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei la UE, situaţia fermierilor în UE, criza energetică, pactul verde european etc, conform https://www.europarl.europa.eu/.

În legislatura 2019-2024, europarlamentarii români au făcut parte din grupurile PPE (membri, la nivel naţional ai PNL, PMP sau UDMR), S&D (membri, la nivel naţional, ai PSD, Pro România, PUSL) şi Renew (membri, la nivel naţional ai USR, Reper).

Conform datelor de pe site-ul Parlamentului European, unii europarlamentari români au abordat într-o mai mare măsură teme de relevanţă europeană, în timp ce alţii s-au centrat pe teme de interes din România. Printre cei care s-au focusat pe temele de interes intern s-au numărat Victor Negrescu, Nicolae Ştefănuţă, Carmen Avram, Daniel Buda, Tudor Ciuhodaru, Eugen Tomac.

Între cei care s-au implicat în cele mai multe propuneri de rezoluţie se numără Dragoş Pîslaru, Nicolae Ştefănuţă, Ramona Strugariu. Maria Grapini (172), Daniel Buda (166), Carmen Avram (133), Tudor Ciuhodaru (113), Eugen Tomac (96), Victor Negrescu (87), Dan Motreanu (80), Nicolae Ştefănuţă (71) se numără printre cei cu cele mai multe întrebări scrise adresate Comisiei Europene. Vasile Blaga, Dacian Cioloş, Corina Creţu, Claudia Manda, Vlad Nistor sunt printre cei care au iniţiat cele mai puţine întrebări către Comisie.

Unii dintre eurodeputaţi s-au profilat pe anumite tematici, în timp ce alţii au abordat, în activitatea lor la PE, tematici variate. În acest sens, Daniel Buda s-a axat într-o mare măsură pe tematica agriculturii, Cristian Buşoi pe sănătate, Tudor Ciuhodaru pe sănătate şi pandemia de COVID-19, Dragoş Pîslaru pe social, Cristian Terheş pe libertatea religioasă, Eugen Tomac pe politică externă, potrivit sursei citate.

Activitatea europarlamentarilor români din grupul S&D

Cei 11 eurodeputaţi români care au făcut parte din grupul Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) din legislativul european, în cadrul legislaturii 2019-2024, au provenit de la partidele PSD, Pro România şi PUSL.

Din perspectiva implicării în propuneri de rezoluţii şi întrebări adresate Comisiei, eurodeputaţii cei mai activi ai grupului S&D au fost Maria Grapini (9 întrebări orale 172 de întrebări scrise), Carmen Avram (5 întrebări orale şi 133 de întrebări scrise), Tudor Ciuhodaru (12 întrebări orale şi 113 de întrebări scrise) şi Victor Negrescu (4 întrebări orale şi 87 de întrebări scrise), potrivit site-ului https://www.europarl.europa.eu/.

La polul opus, eurodeputaţii cu cele mai puţine propuneri de rezoluţie sau întrebări au fost Adrian-Dragoş Benea (PSD) - 4 propuneri de rezoluţie, 4 întrebări orale şi 2 întrebări scrise sau Claudiu Manda - 3 întrebări orale, o singură întrebare scrisă şi 4 propuneri de rezoluţie.

Victor Negrescu (PSD) a fost eurodeputatul de la acest grup care a abordat în cea mai mare măsură teme de interes pentru România, între care amintim: condiţii egale pentru ajutoarele de stat oferite de statele membre UE, standard comun privind restricţiile impuse la nivelul UE în contextul COVID-19, deficitul bugetar al României şi aderarea la zona euro, politizarea sistemului educaţional şi a funcţiilor publice în România, poziţia Comisiei Europene privind Complexul Energetic Oltenia, inundaţiile din România, creşterea preţurilor la energie în România, teste gratuite anti-COVID în România, lemnele de foc în România, suspendarea sau modificarea contractelor pentru achiziţia de vaccinuri nefolosite, aderarea României la Schengen, reprezentarea limbii române în activitatea şi documentele instituţiilor europene etc.

***
Carmen Avram (PSD) s-a implicat în 4 propuneri de rezoluţie şi a adresat 5 întrebări orale şi 133 de întrebări scrise pe subiecte diverse: dispariţia a 30% din pădurile din România, tehnologiile digitale şi cazurile antitrust, sistemul bancar din România, industria europeană a zahărului, Pactul ecologic european, dublul standard în cazul produselor agroalimentare - limitarea drepturilor consumatorilor europeni şi discriminarea producătorilor locali, măsuri pentru impozitarea efectivă a profiturilor, măsuri pentru atenuarea impactului pandemiei de COVID-19 asupra agriculturii UE, situaţia critică a lucrătorilor agricoli sezonieri din UE, transparenţa contractelor pentru vaccinurile împotriva COVID-19, situaţia prizonierilor armeni în Azerbaidjan, aderarea Bulgariei şi a României la spaţiul Schengen etc.

Adrian-Dragoş Benea (PSD) a contribuit la 4 propuneri de rezoluţie şi a adresat 4 întrebări orale şi 2 întrebări scrise Comisiei pe teme precum procesul de evaluare a Mecanismului de redresare şi rezilienţă, situaţia precară a mobilităţii forţei de muncă în interiorul UE, funcţionarea pieţei interne, aderarea României şi Bulgariei la Schengen etc.

Corina Creţu (Pro-România) a participat la 4 propuneri de rezoluţie şi a adresat Comisiei 4 întrebări orale şi 10 întrebări scrise pe temele: reducerea inegalităţilor sociale din UE, alocarea a minimum 10% pentru educaţie în planurile naţionale de redresare şi rezilienţă, stadiul proiectului Autostrada Sibiu - Piteşti, planuri de a reduce bugetul POSEI etc.

Maria Grapini (PUSL) a adresat 9 întrebări orale 172 de întrebări scrise, focusându-se pe teme precum: bugetul UE, piaţa internă, Brexit, pensia socială europeană, etichetarea produselor, protejarea pădurilor în UE, statul de drept, conferinţa privind viitorul Europei, combaterea dezinformării în contextul COVID-19, efectele crizei pandemice, libera circulaţie a persoanelor în pandemie, riscul de încălcare a dreptului la libera circulaţie a cetăţenilor europeni, combaterea spălării banilor, şomajul, aderarea României şi Bulgariei la Schengen etc. A iniţiat şi o propunere individuală de rezoluţie pe tema Zilei europene a optimismului.

Claudiu Manda (PSD) a adresat Comisiei 3 întrebări orale şi o singură întrebare scrisă. De asemenea, a participat la 4 propuneri de rezoluţie. Temele de interes au fost protecţia europeană a lucrătorilor în contextul pandemiei şi aderarea României, Bulgariei şi Croaţiei la Schengen.

Victor Negrescu (PSD) s-a implicat în 7 propuneri de rezoluţie pe teme precum aderarea Republicii Moldova şi a Georgiei la UE, războiul din Ucraina, protecţia europeană a lucrătorilor în pandemie. A depus 4 întrebări orale şi 87 de întrebări scrise, având ca subiecte calitatea aerului în marile oraşe din România, sprijinirea industriei de transport în contextul COVID-19, constituirea unui Consiliu European de Monitorizare privind COVID, condiţii egale pentru ajutoarele de stat oferite de statele membre UE, standard comun privind restricţiile impuse la nivelul UE în contextul COVID-19, deficitul bugetar al României şi aderarea la zona euro, politizarea sistemului educaţional şi a funcţiilor publice în România, poziţia Comisiei Europene privind Complexul Energetic Oltenia, falsificarea datelor medicale privind COVID-19, inundaţiile din România, creşterea preţurilor la energie în România, teste gratuite anti-COVID în România, lemnele de foc în România, suspendarea sau modificarea contractelor pentru achiziţia de vaccinuri nefolosite, aderarea României la Schengen, asigurarea dreptului la formare pentru toţi cetăţenii europeni, reprezentarea limbii române în activitatea şi documentele instituţiilor europene, atacurile teroriste din Israel etc.

Dan Nica (PSD) a participat la o serie de propuneri de rezoluţie tratând subiecte precum protecţia europeană a lucrătorilor în pandemie, creşterea preţurilor la energie în Europa, aderarea României la Schengen, războiul din Ucraina. A adresat Comisiei 4 întrebări orale şi 10 întrebări scrise pe temele: programul Orizont Europa, impozitarea efectivă a profiturilor, tranziţia ecologică, statul de drept, piaţa unică etc.

Rovana Plumb (PSD) a adresat Comisiei 23 de întrebări scrise şi 3 întrebări orale pe tema Schengen, a permiselor de conducere, transportului rutier, turismului, îmbătrânirii populaţiei şi în 11 propuneri de rezoluţie având ca teme războiul din Ucraina, cutremurele din Croaţia, protecţia europeană a lucrătorilor în pandemie.

Mihai Tudose (PSD) a adresat o întrebare orală şi 45 de întrebări scrise pe subiecte precum Pachetul Mobilitate I, mecanismele de redresare şi rezilienţă, combaterea sărăciei agravate de pandemie, criza energetică, Strategia europeană pentru turism, riscul inflaţionist al tranziţiei energetice, plafonarea preţului gazului, criza Canalului Bâstroe - Distrugerea Deltei Dunării, deficitul comercial al UE, un proiect antieuropean: UE cu mai multe viteze etc. S-a implicat în 4 propuneri de rezoluţii.

***
Tudor Ciuhodaru a obţinut mandatul de eurodeputat pe listele PSD, în 2019, ulterior devenind deputat neafiliat. A iniţiat 12 întrebări orale şi 113 de întrebări scrise, având în centru preocupări legate de următoarele subiecte: spitalele regionale, bolile cardiovasculare, deşeurile periculoase, Noul Mecanism European de Protecţie Civilă, situaţia Spitalului Clinic de Urgenţă Iaşi, activarea corpului medical european, costul vaccinului anti-COVID destinat României, fundamentarea ştiinţifică a vaccinului anti-COVID destinat României, situaţia ATI la nivel european, infecţia cu noua tulpină de coronavirus la copii, testare gratuită anti-COVI şi prioritate pentru transportatorii români, redistribuirea dozelor de vaccin neutilizate, producţia vaccinului AstraZeneca şi piaţa neagră a vaccinurilor, accesul transparent la structura şi stadiul de implementare a PNRR, prelungirea valabilităţii vaccinului Pfizer, renunţarea la paşaportul verde, suspendarea contractelor anti-COVID şi reajustarea contractelor în funcţie de solicitările statelor membre, aderarea României la Schengen, renegocieri reale ale contractelor pentru vaccinuri anti-COVID19. A depus, de asemenea, 2 propuneri individuale de rezoluţie referitoare la certificatul digital privind COVID şi la Ziua de Protecţie împotriva Incendiilor a Uniunii Europene.

Cristian Terheş a obţinut mandatul de europarlamentar, în 2019, pe listele PSD, iar ulterior a devenit membru al Partidului Naţional Conservator Român - PNCR, raliindu-se Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. A iniţiat 4 întrebări orale şi 11 întrebări scrise, printre subiectele abordate numărându-se: violenţa împotriva minorităţilor hindusă şi creştină din Pakistan, libertatea religioasă în India, potenţialul conflict de interese al preşedintei Comisiei, aderarea României la Schengen, retragerea autorizaţiilor de introducere pe piaţă pentru vaccinurile Comirnaty şi Spikevax, intensificarea persecuţiei creştinilor la nivel mondial. Propunerile de rezoluţie în care s-a implicat se referă la războiul din Ucraina, conflictul din Gaza, sancţiunile împotriva Rusiei etc. De asemenea, a iniţiat 19 propuneri de rezoluţie şi 2 propuneri individuale de rezoluţie. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Horia Plugaru, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.socialistsanddemocrats.eu