Aniversarea a 20 de ani de la cea mai mare extindere a UE, ultima sesiune plenară a Parlamentului European din legislatura 2019-2024, discursul preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, despre viitorul Uniunii Europene, la Universitatea Sorbona, şi vizita comisarului european pentru parteneriate internaţionale, Jutta Urpilainen, la Bucureşti, se numără printre principalele evenimente ale acestei săptămâni în spaţiul european.


Comisia Europeană (CE)
*La 24 aprilie 2024, cu ocazia aniversării a 20 de ani de extindere a UE, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a evidenţiat beneficiile pe care aderarea la UE le-a adus noilor state membre de atunci, subliniind totodată numeroasele avantaje pe care Uniunea însăşi le-a atras din această extindere. La 1 mai 2004, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia au aderat la UE.

De la aderare, economiile noilor state membre au crescut, producţia lor agricolă s-a triplat, iar ratele şomajului au fost reduse la jumătate. În acelaşi timp, "oamenii şi companiile din întreaga Europă s-au bucurat de noi oportunităţi de a studia şi de a lucra, de a exporta şi de a investi într-o Uniune mai largă", datorită noilor membri care s-au alăturat familiei europene în 2004, care au întărit, de asemenea, răspunsul Europei la situaţia geopolitică - a evidenţiat von der Leyen.

Ursula von der Leyen a mai apreciat viziunea fostului preşedinte al CE, Romano Prodi (1999-2004), care a considerat atunci că extinderea din 2004 nu era ultima. Ea a subliniat că "de atunci, încă trei ţări s-au alăturat Uniunii noastre" şi că "astăzi, dorinţa de a uni Europa şi de a finaliza Uniunea noastră este mai importantă ca niciodată". "Balcanii de Vest se apropie din ce în ce mai mult de noi. Am luat decizia istorică de a lansa negocieri cu Ucraina şi Moldova, în timp ce poporul Georgiei nu îşi ascunde visele europene", a continuat preşedintele.

"Pentru ca Europa să câştige viitorul - aşa cum a făcut acum 20 de ani - Ucraina trebuie să câştige", a preşedinta CE, care a cerut Uniunii "să rămână ambiţioasă în ceea ce priveşte extinderea şi reformele''. ''Aşa ne vom îndeplini încă o dată această promisiune europeană.", punctează rezumatul discursului publicat pe https://ec.europa.eu.

*Comisarul european pentru parteneriate internaţionale, Jutta Urpilainen, a efectuat la 24 şi 25 aprilie o vizită la Bucureşti, pentru a discuta cu părţile interesate din România despre strategia de investiţii "Global Gateway" a UE, a informat Reprezentanţa în România a Comisiei Europene. Reprezentanta CE s-a întâlnit cu prim-ministrul Marcel Ciolacu pentru a discuta despre rolul pe care România îl poate avea în ceea ce priveşte aprofundarea parteneriatelor internaţionale ale UE şi promovarea dezvoltării durabile la nivel mondial în actualul context geopolitic dificil. Ea s-a mai întâlnit cu reprezentanţi ai sectorului privat din România pentru a afla modul în care Global Gateway ar putea stimula întreprinderile româneşti să investească în pieţele în curs de dezvoltare.

*La 24 aprilie, Comisia Europeană a decis să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru aplicarea incorectă a normelor din Directiva privind întârzierea în efectuarea plăţilor (Directiva 2011/7/UE), a transmis Reprezentanţa Comisiei Europene în România pe pagina https://romania.representation.ec.europa.eu/. Întârzierile în efectuarea plăţilor au efecte negative asupra întreprinderilor, reducând lichidităţile, împiedicând creşterea economică, slăbind rezilienţa şi putând împiedica eforturile în direcţia dublei tranziţii verzi şi digitale. În contextul economic actual, întreprinderile şi mai ales IMM-urile depind de plăţi regulate pentru a funcţiona şi a face investiţii. Directiva privind întârzierea în efectuarea plăţilor obligă autorităţile publice să îşi plătească facturile în termen de 30 de zile (sau de 60 de zile, în cazul autorităţilor din domeniul sănătăţii publice).

Comisia trimite României o scrisoare de punere în întârziere din cauza faptului că autorităţile din domeniul sănătăţii publice înregistrează întârzieri excesive în efectuarea plăţilor către farmaciile independente din România pentru medicamentele eliberate pacienţilor prin intermediul sistemului naţional de asigurări de sănătate. Întrucât farmaciile sunt direct răspunzătoare pentru orice fel de întârziere faţă de distribuitori şi de alte părţi din lanţul de aprovizionare, aceste întârzieri la plată riscă să provoace falimentul farmaciilor independente din România. România are acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele semnalate de Comisie. Dacă nu primeşte un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat, potrivit sursei citate.

*La 24 aprilie, reţeaua de socializare chineză TikTok a anunţat că suspendă "voluntar" funcţia noii sale aplicaţii TikTok Lite care recompensează utilizatorii pentru timpul petrecut în faţa ecranului şi care este acuzată de Comisia Europeană că provoacă dependenţă. CE a anunţat, la 22 aprilie, deschiderea unei anchete şi a ameninţat că va lua o decizie de suspendare a platformei TikTok dacă aceasta nu renunţă la un sistem de puncte-cadou în schimbul vizionării imaginilor, care incită utilizatorii să rămână conectaţi.

"TikTok caută în continuare să lucreze în mod constructiv cu Comisia Europeană şi cu alte instituţii de reglementare. Prin urmare, suspendăm voluntar funcţiile de recompensă în TikTok în timp ce răspundem preocupărilor care ne-au fost adresate", a menţionat reţeaua de socializare chineză într-un mesaj postat pe platforma X (fosta Twitter).

Comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, a transmis că a luat notă de această decizie, precizând totodată că procedurile demarate contra TikTok privind "riscul de dependenţă" vor continua.


Parlamentul European (PE)
Reunit la Strasbourg în ultima sesiune plenară din legislatura 2019-2024, la 22-25 aprilie, Parlamentul European, a adoptat mai multe decizii.

*Între acestea, la 24 aprilie, a adoptat un pachet de legi care consolidează setul de instrumente al UE pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, indică un comunicat difuzat pe website-ul legislativului european. Noile legi garantează că persoanele cu un interes legitim, printre care jurnaliştii, profesioniştii din mass-media, organizaţiile societăţii civile, autorităţile competente şi organismele de supraveghere, vor avea acces "imediat, nefiltrat, direct şi liber" la informaţiile privind beneficiarii reali deţinute în registrele naţionale şi interconectate la nivelul UE. Pe lângă informaţiile actuale, registrele vor include, de asemenea, date vechi de cel puţin cinci ani.

De asemenea, legile conferă unităţilor de informaţii financiare (FIU) mai multe competenţe pentru a analiza şi detecta cazurile de spălare de bani şi de finanţare a terorismului, precum şi pentru a suspenda tranzacţiile suspecte. Legislaţia conţine dispoziţii privind vigilenţa sporită în ceea ce priveşte persoanele foarte bogate (cu o avere totală în valoare de cel puţin 50 de milioane de euro, excluzând reşedinţa lor principală), o limită de 10.000 de euro la nivelul UE pentru plăţile în numerar, cu excepţia persoanelor fizice într-un context neprofesional.

Pentru a supraveghea noile norme privind combaterea spălării banilor, o nouă Autoritate pentru combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului (AMLA) va fi înfiinţată la Frankfurt.

Pachetul privind combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului include cea de-a şasea directivă privind combaterea spălării banilor (adoptată cu 513 voturi pentru, 25 voturi împotrivă şi 33 de abţineri), regulamentul UE privind "cadrul unic de reglementare" (adoptat cu 479 voturi pentru, 61 voturi împotrivă şi 32 abţineri) şi regulamentul privind AMLA (adoptat cu 482 voturi pentru, 47 voturi împotrivă şi 38 abţineri).

*PE a adoptat la 24 aprilie şi primele norme care urmăresc să prevină violenţa de gen şi să protejeze victimele, în special femeile şi victimele violenţei domestice, informează un comunicat al instituţiei de la Strasbourg. Directiva solicită legi mai stricte împotriva violenţei cibernetice, o asistenţă mai bună acordată victimelor şi măsuri de prevenire a violului. Noile norme interzic mutilarea genitală a femeilor şi căsătoria forţată şi includ orientări specifice pentru infracţiunile comise online, cum ar fi divulgarea informaţiilor private şi exhibiţionismul cibernetic (cyber-flashing). Comisia va întocmi un raport o dată la cinci ani pentru a constata dacă normele trebuie revizuite.

*La 24 aprilie, a fost adoptat planul de creştere de şase miliarde de euro pentru Balcani anunţat în toamnă, precizând totodată că pentru a beneficia de acest plan ţările ar trebui să se alinieze diplomaţiei europene, potrivit AFP. Planul de creştere, prezentat în toamna lui 2023 de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este structurat în jurul a patru piloni: integrarea în piaţa unică, piaţa comună regională, accelerarea reformelor fundamentale şi creşterea asistenţei financiare.

Prelungindu-se din 2024 până în 2027, planul prevede până la două miliarde de euro alocate pentru subvenţii şi patru miliarde de euro pentru împrumuturi. Muntenegru, Serbia, Macedonia de Nord şi Albania negociază aderarea la UE, Bosnia tocmai a obţinut undă verde pentru aderare, în timp ce Kosovo a cerut în decembrie 2022 statutul de candidat la aderare. Textul urmează să fie adoptat de Consiliul European, care reprezintă Cele 27 de state membre.

*La 24 aprilie, Parlamentul a dat undă verde unei revizuiri a politicii agricole comune (PAC) pentru a uşura sarcina administrativă pentru fermierii din UE. Membrii PE au adoptat proiectul de lege cu modificările tehnice propuse de Consiliu şi aprobate de Comisia pentru agricultură a Parlamentului European în 15 aprilie.

Regulamentul trebuie acum aprobat şi de Consiliu. Preşedinţia belgiană a Consiliului UE a informat Parlamentul că, în cazul în care eurodeputaţii aprobă propunerea în forma convenită de Comisia specială pentru agricultură a Consiliului, Consiliul va adopta acelaşi text. În urma aprobării de către Consiliu, legea va fi publicată în Jurnalul oficial al UE şi va intra imediat în vigoare. Fermierilor li se va permite deja să aplice "condiţionalităţile" de mediu revizuite pentru cererile lor de sprijin financiar din partea UE în 2024.

***

La 25 aprilie, preşedintele francez Emmanuel Macron a zugrăvit un portret alarmist al Uniunii Europene, despre care a afirmat că ''ar putea să moară'', se află ''în situaţie de încercuire'' şi riscă să fie lăsată în urmă de competiţia cu celelalte mari puteri, au transmis AFP şi Reuters.

''Trebuie să fim lucizi astăzi cu privire la faptul că Europa noastră poate muri'', a declarat el într-un discurs despre viitorul Uniunii Europene, la Universitatea Sorbona, în faţa a 500 de invitaţi, printre care ambasadorii celorlalte 26 de state ale UE, studenţi, cercetători şi întreg guvernul francez.

''Aceasta depinde numai şi numai de alegerile noastre, dar aceste alegeri trebuie făcute acum'', pentru că ''la orizontul viitorului deceniu (...) riscul este imens de a fi fragilizaţi, chiar marginalizaţi'', a afirmat el.

Într-un context geopolitic complicat de războiul din Ucraina, Macron a cerut UE să îşi întărească apărarea în cadrul NATO, evocând în trecere posibilitatea dotării cu un scut antirachetă. El a anunţat că va invita toate statele UE să construiască un ''concept strategic'' de ''apărare europeană credibilă'', a chemat Uniunea să îşi întărească industria de apărare şi a pledat pentru un ''împrumut european'' - subiect tabu mai ales în Germania - pentru investiţii în armament.

Macron a chemat de asemenea Uniunea Europeană să recâştige ''controlul frontierelor sale'' şi ''să îl asume'', şi a propus ''o structură politică'' la nivelul UE care să permită luarea de decizii pe ''subiectele de imigraţie, luptă împotriva criminalităţii organizate, terorism, luptă contra traficului de droguri sau infracţionalităţii cibernetice''.

Discursul lui Macron este considerat a fi o intrare în campanie a preşedintelui francez, în contextul în care, în sondaje, tabăra sa continuă să se afle mult în urma Adunării Naţionale. Palatul Elysée a respins însă orice tactică electoralistă, afirmând că preşedintele îşi propune să ''influenţeze agenda'' viitoarei Comisii Europene care va rezulta după alegeri. Conform unui sondaj Elabe publicat la 26 aprilie 2024, 57% dintre francezi consideră însă că preşedintele lor nu a avut o ''influenţă reală'' asupra UE începând din 2017.

Cancelarul german Olaf Scholz a reacţionat pe reţeaua X că discursul preşedintelui francez ''conţine impulsuri bune'' pentru ca ''Europa să rămână puternică''. ''Franţa şi Germania vor împreună ca Europa să rămână puternică. Discursul tău conţine impulsuri bune privind modul în care putem să obţinem aceasta. Împreună facem să avanseze Europa: politic şi economic'', a scris Scholz.

Pe de altă parte, premierul ungar Viktor Orban, a afirmat la 25 aprilie, în discursul de deschidere al reuniunii de la Budapesta a Conferinţei Acţiunii Politice Conservatoare (conservatorii americani şi aliaţii lor) că, în acest an, ar putea lua sfârşit o perioadă ingrată a civilizaţiei occidentale, prin înlocuirea lumii construite pe baza hegemoniei liberal-progresiste cu una suveranistă, a transmis MTI. Potrivit lui Orban, ordinea mondială liberal-progresistă a eşuat, aducând doar războaie, discordie, colaps economic şi haos.

Adepţii acesteia au susţinut că misiunea lor este să-şi realizeze propriile idealuri, şi nu să reprezinte poporul, şi au împărţit lumea în democraţii şi autocraţii, afirmând că rolul lor este să poarte o cruciadă împotriva autocraţiilor, a mai spus Orban. "Susţinătorii acestei lumi vechi se află în continuare la frâie la Bruxelles şi, deşi nu este treaba mea să intervin în politica americană, mă tem că tot ei sunt şi la Washington", a avertizat el. Anul acesta vom face tot ce ne stă în putinţă să-i înlăturăm, a mai declarat premierul ungar. "Să vină, în sfârşit, epoca suveraniştilor, să revenim pe drumul paşnic şi sigur care a făcut măreţ Occidentul", a conchis Orban. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)

*** Sinteza a fost realizată în baza ştirilor AGERPRES