Isoroku Yamamoto a fost unul dintre comandanţii importanţi ai flotei nipone în timpul anilor celei de-a doua mari confruntări mondiale, un foarte bun strateg planificator şi pentru unii istorici militari un foarte bun tactician, conform www.history.com.

S-a născut la 4 aprilie 1884, având numele de familie Takano. În anul 1913, părinţii săi au murit, iar tânărul ofiţer de marină a fost adoptat de o familie foarte înstărită, Yamamoto, din înalta clasă a nobilimii, astfel numele său de familie s-a schimbat din Takano în Yamamoto, potrivit surselor https://pearlharbor.org şi https://warfarehistorynetwork.com.

Sursa foto: Imperial Japanese Navy /Facebook 

Isoroku Yamamoto a absolvit Academia regală navală niponă în 1904. A fost trimis pe un crucişător greu pentru a-şi demonstra calităţile dobândite în anii de studiu la academie, conform https://pearlharbor.org. Un an mai târziu, în 1905, în timpul conflictului ruso-nipon, Yamamoto a fost rănit, pierzându-şi două degete, în bătălia de la Tsushima. În 1913 s-a înscris la Colegiul naval nipon de comandă, pe care l-a absolvit în 1916 cu gradul de comandant locotenent.

Sursa foto: Imperial Japanese Navy /Facebook  

A studiat economia şi în special industria petrolului, la Universitatea Harvard în perioada 1919-1921, devenind un vorbitor foarte bun de limbă engleză. În 1922 a fost avansat la gradul de căpitan şi a primit comanda crucişătorului Fuji, indică https://www.asianstudies.org. A predat la Colegiul naval nipon de comandă (1921-1923), fiind trimis ulterior, în 1924, în Kasumigaura (prefectura Ibaraki), la 40 de mile nord-est de Tokyo, pentru a lua parte la programul de pregătire pentru pilotaj al forţelor navale, aici fiind un important centru de pregătire al aviaţiei navale a Japoniei, conform https://warfarehistorynetwork.com. Cultivându-şi pasiunea din anii petrecuţi la Universitatea Harvard pentru aviaţia folosită de forţele navale şi dezvoltând la centrul de pregătire cunoştinţele şi abilităţile în această armă distinctă a aviaţiei navale, Isoroku Yamamoto a devenit unul dintre experţii niponi de vârf în acest segment militar. A primit însărcinarea să conducă crucişătorul uşor Isuzu în 1926.

În 1926, Isoroku Yamamoto a fost trimis într-o nouă detaşare în interes de serviciu în Statele Unite ale Americii, iniţial în calitate de asistent al amiralului, iar ulterior în postul de ataşat naval la Washington DC, unde a lucrat timp de doi ani, până în 1928, în misiunea militară niponă în această ţară, potrivit https://warfarehistorynetwork.com. Revenit în Japonia, a primit comanda portavionului Akagi, nava amiral a flotei nipone, indică https://www.asianstudies.org.

La conferinţa navală de la Londra, 1929-1930, a participat în calitate de delegat nipon, având gradul de contraamiral. În octombrie 1933, a preluat comanda Diviziei 1 Portavion, iar doi ani mai târziu avea gradul de viceamiral şi deţinea funcţia de viceministru al forţelor marinei imperiale.

Şi-a dedicat şi mai mult timp din preocupările sale pentru dezvoltarea aviaţiei navale, purtând dezbateri serioase cu reprezentanţi tradiţionalişti ai războiului maritim care avansau necesitatea unui număr cât mai mare de ambarcaţiuni de luptă pentru câştigarea confruntării, în timp ce Yamamoto îşi argumenta în disputele cu aceştia teoriile privind rolul decisiv pe care îl poate îndeplini aviaţia navală în cursul unui conflict. A cerut construirea unui avion de luptă foarte rapid care să poată decola de pe puntea unui portavion, ceea ce a condus la apariţia proiectului Mitsubishi Zero.

Sursa foto : newworldencyclopedia.org 

Rolul său în calitate de consilier delegat la conferinţa navală de la Londra, 1934-1936, a culminat cu încetarea termenilor Tratatului care limita raportul numărului de nave al flotei pe care Japonia îl putea avea în raport cu Marea Britanie sau Statele Unite ale Americii, potrivit https://www.asianstudies.org. A revenit acasă în calitate de erou naţional şi a continuat să militeze pentru construirea portavioanelor. Akagi şi Kaga erau deja în serviciu, însă aceste nave au fost completate de altele noi rapide şi mai sofisticate, precum şi de avionul de luptă Mitsubishi Zero.

A fost un critic al declanşării războiului, fiind un aspru recenzor al Tratatului tripartit din 27 septembrie 1940, semnat de Japonia cu Germania şi Italia, drept pentru care a primit numeroase ameninţări cu moartea şi chiar a fost ţinta unor tentative de asasinat. A fost trimis pe mare, având grad de amiral, în calitate de comandant al flotei mixte imperiale nipone. A susţinut faptul că războiul nu poate fi purtat mai mult de şase luni de Japonia, atrăgând atenţia factorilor decizionali niponi asupra faptului că America este o forţă, atât ca putere militară, spirit aventurier şi de sacrificiu, cât şi din perspectiva industriei de război angajate, care poate sprijini o participare într-un conflict internaţional.

Eşecul negocierilor internaţionale, cumulat cu intensificarea tensiunilor în regiunea Orientul Îndepărtat, a determinat în primăvara anului 1940 creionarea planului de atac de la Pearl Harbour de către Yamamoto. În 18 septembrie 1941, avertiza, din nou, în cadrul unei reuniuni desfăşurate la Tokyo asupra greşelii de a purta un război cu America, explicând asupra potenţialului uriaş al industriei americane care este mult mai dezvoltată, dar şi în ce priveşte rezervele de petrol de care dispune statul american, indică https://warfarehistorynetwork.com.

După atacul masiv surpriză de la Pearl Harbour, la 7 decembrie 1941, au urmat alte victorii în războiul din Pacific, care au cultivat prestigiul lui Yamamoto. Înfrângerea în Bătălia din Marea Coralilor, din 4-8 mai 1942, a constituit oprirea flotei nipone în Pacificul de Sud şi prima mare înfrângere pe care o înregistra flota navală niponă din secolul XVI până atunci, arată portalul https://warfarehistorynetwork.com. A urmat înfrângerea de la Midway, o altă mare bătălie navală a celei de-a doua conflagraţii mondiale.

Amiralul Yamamoto şi-a păstrat reputaţia de comandant şi a continuat războiul. Stafful său planificase o vizită la una dintre bazele flotei nipone din Pacific, pentru a inspecta trupele şi a menţine ridicat moralul de luptă, în nordul insulelor Solomon, aproape de bazele americane din Guadalcanal. Însă, la 13 aprilie 1943, serviciul de comunicaţii radio al marinei americane a interceptat mesaje cifrate din zona Pacificului, pe care le-a transmis criptologilor americani la Pearl Harbour. Chiar dacă mesajul care îl privea pe Yamamoto, privind traseul de deplasare al amiralului nipon din data de 18 aprilie 1943, a fost cifrat diferit de restul mesajelor interceptate, a fost descifrat în decurs de o zi de criptologii americani şi a fost trimis amiralului Chester Nimitz, comandantul Flotei din Pacific. Acesta din urmă a luat decizia doborârii avionului în care urma să se deplaseze comandantul nipon de la baza aeriană Lakunai către Bougainville. La 18 aprilie 1943, avionul Mitsubishi G4M1, codificat Betty 323, în care se afla Isoroku Yamamoto, a fost doborât de avioanele americane trimise de Flota americană din Pacific.

Sursa foto: Imperial Japanese Navy /Facebook 

Unul dintre reputaţii strategi niponi ai războiului din Pacific şi totodată unul dintre comandanţii marcanţi ai operaţiunilor navale din cel de-Al Doilea Război Mondial, Isoroku Yamamoto a fost înmormântat cu funeralii de stat la 5 iunie 1943, o parte din cenuşa incinerată fiind depusă la Cimitirul Tama din Tokyo, iar cealaltă parte la Templul Chuko-ji Zen din oraşul natal al comandantului Nagaoka, potrivit https://www.darwinmilitarymuseum.com.au. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto din deschidere: newworldencyclopedia.org