La data de 4 ianuarie ONU marchează, anual, ziua mondială dedicată alfabetului Braille, potrivit Rezoluţiei 73/589 adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 17 decembrie 2018. Scopul celebrării acestei zile este de a atrage atenţia asupra necesităţii respectării drepturilor persoanelor cu deficienţe de vedere, în special a celui de acces la informaţie, potrivit www.un.org.

Rezoluţia vine în completarea Convenţiei Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, adoptată de ONU la New York, în data de 13 decembrie 2006. Potrivit acestui document, alfabetul Braille este esenţial pentru educaţia, libertatea de expresie şi de opinie, pentru accesul la informaţie şi incluziunea socială a persoanelor cu dificultăţi de vedere.

Foto: (c) MIHAI GEORGESCU/AGERPRES FOTO 

Mai mult, Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, adoptată de ONU în 2015, subliniază că nicio persoană nu trebuie exclusă în niciun fel, având aceleaşi drepturi ca oricine altcineva de a se bucura de o viaţă prosperă şi împlinită.

Potrivit unui studiu publicat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în aprilie 2022, numărul global al persoanelor cu deficienţe severe de vedere se apropie de 285 de milioane. Dintre acestea, aproximativ 39 de milioane de persoane sunt complet lipsite de simţul văzului, majoritatea (peste 80%) cu vârsta de peste 50 de ani, potrivit emro.who.int.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FOTO 

Data de 4 ianuarie a fost aleasă pentru a marca Ziua mondială Braille în onoarea inventatorului sistemului de scriere pentru nevăzători, pedagogul francez Louis Braille.

***

Preocuparea pentru facilitarea accesului la informaţii pentru persoanele cu deficienţe de vedere continuă să dea naştere unor soluţii ingenioase şi originale, fie că sunt bazate pe alfabetul Braille sau nu.

În luna noiembrie 2023, Grădina Botanică "Alexandru Borza" a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a redeschis sectorul amenajat special pentru persoanele cu deficienţe de vedere, care vor putea atinge plantele şi vor putea citi în sistem Braille descrierea acestora. Potrivit directorului Grădinii Botanice "Alexandru Borza" a UBB, Mihai Puşcaş, "Sectorul destinat persoanelor cu deficienţe de vedere este unul inedit, care se desfăşoară pe o suprafaţă de aproximativ 150 metri pătraţi. (...) Sunt prezentate aproape 40 de specii, între care zambilele, levănţica, melisa, rozmarinul, petuniile, leuşteanul, lămâiţa ş.a. Explicaţiile (denumire ştiinţifică, origine, importanţă, economică şi/sau medicinală) pentru fiecare specie sunt oferite atât în limbaj clasic, cât şi în cel specific Braille".

Sursa foto: Grădina Botanică "Alexandru Borza" Cluj-Napoca Universitatea Babeș-Bolyai/Facebook 

Tot în noiembrie 2023, aplicaţia Palmsy, un dispozitiv dedicat nevăzătorilor, care-i ajută să fie independenţi când vine vorba de orientare şi de citirea textului care nu este afişat în Braille, le-a adus unor elevi clujeni Premiul I la Gala "Descoperă-ţi Pasiunea în IT" 2023, desfăşurată la FSEGA din cadrul UBB Cluj-Napoca.

În octombrie 2023, o platformă educaţională destinată deficienţilor de vedere, intitulată "Bine în culori", a fost lansată, în premieră naţională, la Cluj-Napoca, în cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania (BATRA) 2023. Platforma este un real ajutor pentru persoanele cu deficienţe de vedere, permanente sau temporare, în special pentru cei care nu cunosc Alfabetul Braille. "Platforma este un site complex, care foloseşte inteligenţa artificială. Mela este un asistent virtual care răspunde la toate întrebările referitoare la culori. Practic, îi pun întrebarea şi primesc răspunsul audio sau text şi audio, fiind complet accesibilă tuturor. Se discută de a aduce această tehnologie şi în şcoli pentru nevăzători", a afirmat Tudor Paul Scripor, inventatorul alfabetului tactil al culorilor.

În luna mai 2023, o machetă tactilă realizată din bronz, cu legenda în română, engleză şi în Braille, iluminată pe timpul nopţii, care oferă o panoramă a "Micii Rome", cu marcarea principalelor obiective turistice, a fost amplasată în Piaţa 1848 din Blaj. Ea este realizată din bronz şi are dimensiunile de 1,30 metri x 1,70 metri, fiind iluminată pe timpul nopţii. Legenda de pe machetă conţine informaţii disponibile în limbile română şi engleză, precum şi în alfabetul Braille, fiind accesibilă pentru nevăzători. Fiind conectată la o aplicaţie de tip "Smart technology", prin scanarea codurilor QR turiştii şi localnicii au posibilitatea să se conecteze la toate informaţiile de interes public, disponibile pe noul site oficial al oraşului.

Sursa foto: Gheorghe Valentin Rotar - Primar/Facebook

***

În România, revista "Litera noastră", apare lunar în scriere Braille şi trimestrial în scriere obişnuită, potrivit site-ului Asociaţiei Nevăzătorilor din România, https://www.anvr.ro. Publicaţia conţine materiale originale, create de nevăzători sau de oameni care lucrează cu aceştia. Revista se remarcă şi prin dimensiunea ştiinţifică pe care unele articole o au, ele constituind adevărate documente pentru cei interesaţi de studiul problematicii complexe a existenţei în condiţiile absenţei totale sau parţiale a vederii.

Tudor Paul Scripor şi Izabela Dumitra, redactor-şef al revistei 'Litera noastră', participă la lansarea unui proiect pilot, unic în România: primul oficiu poştal adaptat persoanelor nevăzătoare sau cu deficienţe de vorbire, de Compania Naţională Poşta Română în parteneriat cu Asociaţia Framinor şi Asociaţia Alfabetul Scripor, 13.04.2023.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO 

Asociaţia Nevăzătorilor din România reprezintă interesele nevăzătorilor la nivelul întregii ţări, fiind recunoscută ca organizaţie naţională reprezentativă a nevăzătorilor atât de către autorităţile publice române, cât şi de către organizaţiile internaţionale ale nevăzătorilor. Este membră a Uniunii Europene a Nevăzătorilor, a Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor, a Consiliului Naţional al Dizabilităţii şi, implicit, a Forumului European al Dizabilităţii, conform anvr.ro.

***

La 4 ianuarie 2024, se împlinesc 215 ani de la naşterea inventatorului sistemului de scriere pentru nevăzători, Louis Braille. Acesta şi-a pierdut vederea la vârsta de trei ani, în urma unui accident. Potrivit site-ului www.nbp.org, a studiat la Institutul Naţional pentru Tinerii Nevăzători din Paris, dar cea mai mare parte a timpului liber şi-o dedica încercărilor de a găsi o modalitate eficientă de a reprezenta, tactil, literele şi numerele. Pe atunci, nevăzătorii încercau să citească folosind reproducerea în relief a literelor obişnuite, o metodă ce se dovedea a fi destul de anevoioasă. Gândul de a găsi un sistem de scriere ce poate fi descifrat cu ajutorul degetelor îl obseda.

Louis Braille a aflat, însă, despre căpitanul de artilerie Charles Barbier, care folosea, pentru trimiterea de mesaje secrete, un sistem de comunicare prin puncte embosate, pe care-l numea ''scriere pe timp de noapte''. Sistemul consta în puncte imprimate pe carton. Cum în armată acest sistem de comunicare nu a avut un succes prea mare, Barbier l-a făcut cunoscut la Şcoala pentru nevăzători. Louis a fost foarte impresionat şi şi-a petrecut următorii trei ani încercând să dezvolte proiectul lui Barbier.

Sursa foto: museelouisbraille.com 

Aşa a apărut alfabetul cu puncte în relief, folosit şi în prezent de nevăzători. Alfabetul Braille foloseşte 6 puncte pentru 63 de semne (litere, sunete, semne, cifre, note muzicale). În 1847, a fost pus la punct tiparul Braille, cu ajutorul căruia puteau fi tipărite cărţi pentru nevăzători. Louis Braille a murit la 6 ianuarie 1852, la Paris.

În 1878, cu ocazia unui congres internaţional organizat la Paris, alfabetul Braille a fost adoptat oficial ca metodă de învăţare a cititului pentru copiii nevăzători.

Pentru meritele sale, Louis Braille a primit din partea guvernului francez Ordinul Legiunii de Onoare, iar la Coupvray, localitatea natală a inventatorului, a fost ridicat un monument pentru cinstirea memoriei sale. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)