Piaţa Obor, situată în Sectorul 2 al municipiului Bucureşti, are un istoric ce datează de câteva secole.
    

 ''Încă din perioada secolelor al XVI-lea şi al XVIII-lea, în perimetrul încadrat actualmente de magazinul Bucur Obor, piaţa Obor, hala Obor, Primăria Sectorului 2 şi parcul Obor, se întindeau două terenuri vaste; unul unde se organiza anual, în luna mai, Târgul Moşilor, eveniment ce marca sărbătoarea creştină 'Moşii de vară', şi altul în care se ţineau târguri de produse considerate nepropice comercializării în oraş, sub numele de Obor'', se menţiona într-un comunicat de presă al Primăriei Sectorului 2 din 8 septembrie 2010.

FOTO 1: Piaţa Obor din Bucureşti (1956)/ Arhiva istorică AGERPRES

FOTO 2: Piaţa Obor din Bucureşti (2023)/ CRISTIAN NISTOR / AGERPRES 

Potrivit Dicţionarului explicativ al limbii române, ''obor'' înseamnă un loc (împrejmuit) unde se ţine un târg de vite, de fân, de lemne, sau, pur şi simplu, ''târg de vite''.

În Bucureşti, se pare că primul obor a fost în cartierul Batişte, în apropierea scaunelor de măcelari, menţionează istoricul Constantin C. Giurescu în ampla sa lucrare "Istoria Bucureştilor" (Editura pentru Literatură, 1966). ''De aici s-a mutat mai spre răsărit, pe terenul unde se va ridica apoi crucea lui Mogoş şi biserica Oborul Vechi; iar de aici, când oraşul se va întinde din nou se va muta şi mai departe, spre nord-est, pe locul actualei Hale Obor şi a parcului adiacent'', potrivit aceleiaşi lucrări.  

FOTO 1: Piaţa Obor din Bucureşti (1954)/SANDU LAZĂR/Arhiva istorică AGERPRES

FOTO 2: Piaţa Obor din Bucureşti (2020)/CRISTIAN NISTOR/ AGERPRES

 În acele zile de mai când avea loc tradiţionalul Târg al Moşilor, Oborul atrăgea toată atenţia. ''La acea mare sărbătoare, la care se organizau iarmaroace unde se vindeau, în special, obiecte legate de pomenirea morţilor - oale, ulcele, străchini, doniţe, linguri de lemn, grâu de colivă, lumânări, cruci de piatră şi de lemn -, veneau nu doar bucureşteni ci şi ţărani din împrejurimi, târgul constituind pentru toată lumea un bun prilej de afaceri şi petrecere. Aici se juca dansul Căluşarilor, se încingeau hore şi cântau vestitele tarafuri de lăutari'', se amintea in comunicatul de presă al Primăriei Sectorului 2 din 8 septembrie 2010.

În 1936 s-a început construirea marilor Hale de la Obor, cele mai mari din Bucureşti. De proporţii impunătoare, în cărămidă aparentă, ele au fost terminate după 1944. ("Istoria Bucureştilor", autor Constantin C. Giurescu, Editura pentru Literatură, 1966). 

Un amplu proiect de amenajare şi modernizare a vechii Pieţe Obor s-a desfăşurat începând din 2009. Clădirea noului centru agro-alimentar "Piaţa Obor" a fost inaugurată la 2 octombrie 2010. Noua construcţie este o clădire modernă, compusă din subsol, parter şi două etaje, care se încadrează în specificul zonei agroalimentare, având aceeaşi culoare cu Halele Obor, monument istoric.

FOTO 1: Piaţa Obor din Bucureşti (1953)/SANDU LAZĂR/Arhiva istorică AGERPRES

FOTO 2:  Piaţa Obor din Bucureşti (2020)/ SILVIU MATEI / AGERPRES

 La subsolul clădirii este amenajată o parcare în suprafaţă de 5.400 metri pătraţi. Parterul clădirii, în suprafaţă de 3.909 metri pătraţi, este destinat pieţei agroalimentare cu o capacitate de 1.246 de tarabe, cu aproape 300 de tarabe mai multe decât în vechea Piaţă Obor. O parte din tarabele de la parter sunt amplasate în exteriorul clădirii, pe o platformă ce beneficiază de toate utilităţile, fiind prevăzute cu o structură uşoară, demontabilă de protecţie împotriva soarelui şi ploii.

Etajul 1 al clădirii, în suprafaţă de 4.755 metri pătraţi, are magazine pentru desfacerea produselor alimentare - carne şi preparate din carne, peşte şi produse din peşte, brânzeturi, lactate, iar etajul 2, în suprafaţă de 4.755 metri pătraţi, a fost amenajat pentru vânzarea articolelor de uz gospodăresc şi de strictă necesitate.

Clădirea este prevăzută cu lifturi de persoane, lifturi de marfă, iar între parter şi etajul 2 există două scări rulante.

Întreaga clădire dispune de un sistem centralizat de aerisire, iar parterul, destinat pieţei agricole, sub forma unui spaţiu deschis, poate fi închis cu pereţi mobili transparenţi pentru a asigura o protecţie adecvată vânzătorilor şi cumpărătorilor în perioada timpului nefavorabil. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; redactori Arhiva foto: Elena Bălan, Vlad Ruşeanu; editor: Irina-Andreea Cristea , editor online: Andreea Preda)

Explicaţie foto din deschidere: Piaţa Obor, 13.11.1953.