La 25 octombrie, în fiecare an, este marcată Ziua Armatei Române. În 1944, la această dată, odată cu eliberarea oraşului Carei, se atingea obiectivul major al momentului întoarcerii armelor de la 23 august 1944, respectiv, acela al eliberării întregului teritoriu de sub ocupaţia germano-maghiară şi anularea consecinţelor dictatului de la Viena din 30 august 1940.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, situaţia României a fost deosebit de complexă, evoluţia ei fiind dependentă de raporturile dintre cele două mari puteri totalitare, Germania şi Uniunea Sovietică. În acest context, în vara anului 1940, integritatea teritorială a fost grav afectată, refacerea ei fiind principala misiune a forţelor militare româneşti. România a luptat de la 22 iunie 1941, alături de Germania, pentru ca, după 23 august 1944, să acţioneze în cadrul Naţiunilor Unite. Obiectivul în această etapă l-a constituit refacerea graniţei de vest, aşa cum o configuraseră hotărârile adoptate de Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1920), potrivit https://roma.mae.ro/.

Obiectivul anulării Dictatului de la Viena din 30 august 1940, prin care circa 43.000 de km pătraţi erau transferaţi Ungariei hortyste de către Germania şi Italia, s-a concretizat la 25 octombrie 1944, când trupele române, în colaborare cu cele sovietice au eliberat oraşele Carei şi Satu Mare, ultimele localităţi din vestul ţării.

În campaniile celui de-Al Doilea Război Mondial, efortul de război al Armatei Române a implicat dislocarea pe front a aproximativ 540.000 de militari, dintre care peste 90.000 şi-au pierdut viaţa, aproape 60.000 au fost daţi dispăruţi, iar peste 330.000 au fost răniţi în luptă.

După eliberarea teritoriului naţional, la 25 octombrie 1944, Armata României a continuat să lupte pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, alături de trupele aliate, contribuind, prin noi jertfe şi sacrificii, la marea victorie obţinută la 9 Mai 1945, ce a marcat sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial în Europa.

Ziua Armatei Române a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959 şi este sărbătorită printr-o serie de manifestări organizate în principalele garnizoane din ţară, în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români şi în statele în care România are acreditaţi ataşaţi ai apărării şi în capitalele statelor unde ţara noastră are reprezentanţe permanente.

Ceremonii similare au loc în principalele garnizoane din ţară, la Monumentele eroilor, precum şi la cimitire şi la monumente ale ostaşilor români din Austria, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Cehia, Federaţia Rusă, Polonia, Republica Moldova şi Ungaria, potrivit https://www.mapn.ro/.

***
Armata Română participă cu efective la diverse misiuni internaţionale de sprijinire a păcii sau umanitare şi de combatere a terorismului. Misiunile sunt desfăşurate sub egida NATO, UE şi ONU sau fac parte din angajamente de tip coaliţie internaţională. Prima participare la operaţii externe s-a înregistrat, sub mandat ONU, în 1991, când Armata României a contribuit cu un spital de campanie la Forţa Multinaţională de Pace din zona Golfului Persic (Coaliţia internaţională împotriva Irakului) şi cu observatori militari la Misiunea de Observare ONU din Irak-Kuweit, UNIKOM. Au urmat participări la misiuni şi operaţii conduse de ONU în Congo, Kosovo, India şi Pakistan, New York, Sudanul de Sud, cea mai recentă fiind Misiunea multidimensională integrată de stabilizare din Mali MINUSMA. La această ultimă misiune, România a participat, timp de un an (2019-2020), cu detaşamentul "Carpathian Pumas", format din 120 de militari cu patru elicoptere IAR-330 L-RM, fiind cea mai substanţială contribuţie a ţării noastre la o misiune ONU, potrivit https://misiuni.mapn.ro/.

România a decis participarea la misiunile Alianţei Nord-Atlantice, începând cu momentul semnării Parteneriatului pentru Pace, în 1994, chiar dacă nu avea, încă, statutul de membru. S-a alăturat eforturilor de gestionare şi soluţionare a crizelor din Balcanii de Vest, un detaşament de genişti fiind dislocat în 1996, în operaţia NATO IFOR (Forţa internaţională de implementare a păcii) din Bosnia şi Herţegovina, pentru a efectua activităţi de deminare, refacere a drumurilor şi a podurilor, de construcţie şi restaurare a unor clădiri. SFOR (Forţa de Stabilizare din Bosnia şi Herţegovina) a fost o forţă multinaţională de menţinere a păcii condusă de NATO, desfăşurată în perioada 1996-2004, în Bosnia şi Herţegovina, după războiul din Bosnia. Deşi SFOR era condusă de NATO, mai multe ţări non-NATO au contribuit cu trupe. Misiunea SFOR a trecut în noiembrie 2004 sub egida Uniunii Europene (EUFOR), cu denumirea de ALTHEA, la care Armata României participă şi în prezent, potrivit https://www.defense.ro/.

În cadrul misiunilor NATO, Armata Română participă, între altele, în Polonia, cu un detaşament de apărare antiaeriană (eFP), cu 105 militari şi în Kosovo, în cadrul operaţiei KOSOVO FORCE - KFOR, cu 65 de militari.

Participarea României la operaţia EUFOR ALTHEA reflectă atât consolidarea angajamentului asumat în cadrul Uniunii Europene, cât şi a parteneriatului NATO-UE, reprezentând, în acelaşi timp, un element de menţinere a securităţii şi stabilităţii în regiune. La 13 octombrie 2023, în baza militară Camp Butmir, Sarajevo, din teatrul de operaţii Bosnia şi Herţegovina (BiH), a avut loc ceremonia de predare-primire a misiunilor specifice misiunii EUFOR ALTHEA între Plutonul Manevră ALTHEA, rotaţia a III-a, şi Plutonul Manevră ALTHEA, rotaţia a IV-a, ambele din cadrul Batalionului 22 Infanterie "Romanaţi" al Brigăzii Multinaţionale de Sud-Est. Contingentul românesc în Bosnia şi Herţegovina numără 270 de militari, având ponderea cea mai mare din numărul total de militari români aflaţi în misiuni externe, de circa 900, şi reprezintă, totodată, şi cea mai lungă participare românească într-un teatru multinaţional de operaţii.

Prima participare a României la operaţiuni militare sub drapelul Uniunii Europene a coincis cu prima misiune a organizaţiei, în 2003, în Republica Macedonia de Nord. Pe lângă participarea la operaţia EUFOR ALTHEA, România mai participă la următoarele misiuni şi operaţii conduse de UE: Spania/ Rota (operaţia ATALANTA), Marea Mediterană (operaţia EUNAVFOR MED), Bruxelles/Bangui, Georgia, Belgia/Mons, Somalia, Mali, Mozambic.

Peste 32.000 de militari români au fost dislocaţi, între 2002 şi 27 iunie 2021, în teatrul de operaţii din Afganistan, sub conducerea NATO, asigurând misiuni în cadrul: Enduring Freedom; International Security Assistance Force (ISAF); Resolute Support Mission (RSM). Ultima dintre operaţii a reprezentat o misiune de pace, având ca obiective instruirea, consilierea şi asistenţa (Train, Advise and Assist - TAA) instituţiilor şi forţelor naţionale de apărare şi securitate afgane (Afghan National Defense and Security Forces & Institutions - ANDSFI) şi, în acelaşi timp, protecţia forţelor proprii. Din ianuarie 2015 şi până la 27 iunie 2021, când NATO a hotărât retragerea trupelor din teatrul de operaţiuni, încheindu-se astfel RSM, 615 militari români au fost implicaţi atât în cadrul unor elemente de comandă şi control de nivel brigadă, cât şi în cadrul unor structuri de forţe de nivel batalion, companie, pluton, echipe operaţionale de consiliere şi legătură (OMLT), detaşamente din cadrul Forţelor pentru Operaţii Speciale, echipe de instructori ANA Training, subunităţi CIMIC. La misiuni au luat parte şi elemente de sprijin logistic din cadrul Comandamentului Logistic Întrunit, structuri din cadrul Comandamentului Comunicaţiilor şi informaticii, structuri din cadrul Forţelor Navale Române, personal de stat major încadrat în comandamente NATO şi multinaţionale. Forţele Aeriene Române au asigurat în două misiuni diferite comanda Aeroportului Internaţional din Kabul (KAIA), arată https://misiuni.mapn.ro/.

România a avut o prezenţă militară de peste şase ani (2003-2009) în cadrul teatrului de operaţii din Irak. Aproape 10.000 de militari au executat misiuni în cadrul misiunii multinaţionale pentru stabilizarea şi reconstrucţia Irakului "Iraqi Freedom". Armata României a participat şi cu instructori la cea de-a doua misiune din acest teatru de operaţii, cea de instruire a NATO în IRAK (NTM-I), între ianuarie 2005 şi noiembrie 2011. A asigurat 12 rotiri în teatrele de operaţii, militarii acţionând în mai multe zone, sub control operaţional american, britanic, italian sau polonez, conform https://misiuni.mapn.ro/.

Participă, de asemenea, la misiuni de coaliţie, în prezent, în Iordania, în cadrul Gallant Phoenix Operation, şi în Irak, în cadrul Inherent resolve.

În cadrul acestor operaţii şi misiuni, 30 de militari români şi-au pierdut viaţa în acţiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniţi. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Ceremonii militare şi religioase de depuneri de coroane şi jerbe de flori organizate la Monumentul Eroilor Patriei din Al Doilea Război Mondial, Universitatea Naţională de Apărare 'Carol I', cu prilejul Zilei Armatei Române, 25 octombrie 2020.

Citeşte şi:

Ziua Armatei Române/ Ceremonii militare şi religioase în ţară şi în străinătate

Ziua Armatei - marcată în mai multe oraşe din ţară (grupaj)

Ziua Armatei - marcată în mai multe oraşe din ţară (grupaj II)