DOCUMENTAR: 80 de ani de la naşterea poetului Adrian Păunescu (20 iulie)
Poetul, publicistul şi politicianul Adrian Păunescu s-a născut la 20 iulie 1943, în comuna Copăceni, judeţul Bălţi (Basarabia) şi şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în judeţul Dolj. După studii liceale la Craiova şi Bucureşti, a urmat Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1963-1968) şi a fost bursier, pentru un an, al Universităţii din Iowa-SUA (1970-1971), potrivit "Dicţionarului scriitorilor români" (Editura Albatros, 2001) şi site-ului https://www.poeziile.com/.
A intrat în presa scrisă ca redactor la revistele "Amfiteatru" (1966-1968), "România literară" (1967-1970; redactor-şef adjunct) şi ''Luceafărul" (1970-1972). A fost redactor-şef al revistei "Flacăra" (1973-1985), perioadă în care a iniţiat şi condus Cenaclul "Flacăra", cu care susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, peste 1.500 de manifestări culturale.
Poetul Adrian Păunescu la Cenaclul Flacăra, 1979.
Foto: (c) MIRCEA CARARAT/Arhiva istorică AGERPRES
"Pe scena Cenaclului s-au lansat ori şi-au consolidat cariera mulţi cantautori, unii dintre ei nume de vârf ale muzicii folk, rock şi din alte genuri, ca: Tudor Gheorghe, Vasile Şeicaru, Ducu Bertzi, Vali Sterian, Tatiana Stepa, Dan Andrei Aldea, Dumitru Fărcaş, Marcela Saftiuc, Gil Ioniţă, Anda Călugăreanu, Dorin Liviu Zaharia, Mircea Florian, Ion Zubaşcu, Valeriu Penişoară, Alexandru Zărnescu, Horia Stoicanu, Gil Dobrică, Maria Nagy, Gheorghe Gheorghiu, Maria Dragomiroiu, Emilian Onciu, Octavian Bud, Nica Zaharia, Ioan Gyuri Pascu, Angelica Stoican, Mădălina Manole; trupe rock: Phoenix, Iris, Voltaj, Holograf, Sfinx, Mondial, Pro Musica, Metropol, Krypton, Celelalte Cuvinte, Roşu şi Negru, Catena; grupuri folk: Partaj (Tatiana Stepa, Magda Puskas), Flacăra Folk 73, Canon, Folk T; grupuri umoristice: Divertis, Mesaj, Reflex Flacăra; coruri: Madrigal, Song, Preludiu, Voces Primavera, Doina al Armatei, Rapsodia Română, Finteuşu Mare, Bocsig, Hideaga", scrie Andrei Păunescu, fiul poetului, în cartea sa "Istoria Cenaclului Flacăra".
La Cenaclu, au fost prezenţi mari scriitori, actori, regizori: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Florian Pittiş, Amza Pellea, Radu Beligan, Florin Piersic, Ştefan Iordache, Mihail Stan, Horaţiu Mălăele, Florin Zamfirescu, Leopoldina Bălănuţă, Virgil Ogăşanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Valeria Seciu, Irina Petrescu, Ion Besoiu, Octavian Cotescu, Mitică Popescu, Silvia Popovici, Ilinca Tomoroveanu, Rodica Mandache, Adam Erzsebet, Rozina Cambos, Mircea Diaconu, Gelu Colceag, Ion Marinescu, George Mihăiţă, Cornel Diaconu, Dumitru Moroşanu...; mari sportivi: Ilie Năstase, Nadia Comăneci, Nicolae Dobrin, Mircea Lucescu, Ilie Balaci, Ion Ţiriac, Virginia Ruzici, Margareta Mureşan, echipele de fotbal Universitatea Craiova, Rapid, Poli Timişoara, precizează Andrei Păunescu în cartea amintită.
Adrian Păunescu în cadrul unui spectacol al Cenaclului Flacăra, Craiova, 1982.
Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
La 7 mai 1990, poetul a înfiinţat Cenaclul ''Totuşi iubirea'', care a susţinut concerte în ţară şi peste hotare, în special la Chişinău.
Adrian Păunescu a desfăşurat, de-a lungul anilor, o intensă activitate ca ziarist, colaborând cu articole şi reportaje la: "România liberă", "Scânteia tineretului", "Magazin", "Săptămâna", "Luceafărul", "România literară" - până în 1990 şi, după 1990, la "Românul", "Libertatea", "Pro Sport", "Gazeta sporturilor", "Republica", "Timpul", "Sport Star", "7 Zile", "Jurnalul naţional", "Sportul românesc" etc. De asemenea, a fost realizator de emisiuni social-culturale la Televiziunea Română (1971-1981) al emisiunii radio "Cenaclul Flacăra" (1980-1985); proprietar, fondator şi preşedinte-director general al Editurii şi Fundaţiei ''Adrian Păunescu'' SRL (din 1990) şi a condus revista ''Flacăra lui Adrian Păunescu''.
Spectacolul - eveniment "Flacăra Vie - Adrian Păunescu", organizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Craiova şi al Consiliului Local, 2011.
Foto: (c) NICOLAE BADEA /Arhiva istorică AGERPRES
Ca poet, a debutat în revista "Luceafărul" (1 mai 1960), iar editorial cu volumul ''Ultrasentimente'' (1965). A publicat foarte multe volume de versuri, printre care: ''Mieii primi'' (1967), ''Fântâna somnambulă'' (1968), ''Istoria unei secunde'' (1971), ''Repetabila povară'' (1974), ''Pământul deocamdată'' (1977), ''Manifest pentru sănătatea pământului'' (1980), ''Iubiţi-vă pe tunuri'' (1981), ''Rezervaţia de zimbri'' (1982), ''Totuşi, iubirea'' (1983), ''Viaţa mea e un roman'' (1987), ''Sunt un om liber'' (1989), ''Poezii cenzurate'' (1990), ''Româniada'' (1993), ''Front fără învingători'' (1995), ''Infracţiunea de a fi'' (1996), ''Tragedia naţională. Sonete şi alte poezii noi'' (1997), ''Deromânizarea României'' (1998), ''Cartea cărţilor de poezie'' (1999) (integrala poeziilor apărute în volume, cu un capitol de versuri inedite), ''Până la capăt'' (2002), ''Liber să sufăr'' (2003), ''Din doi în doi'' (2003), ''Antiprimăvara'' (2005), ''Un om pe nişte scări'' (2006), ''De mamă şi de foaie verde'' (2006), ''Copaci fără pădure'' (2006), ''Vagabonzi pe plaiul mioritic'' (2007), ''Rugă pentru părinţi'' (a IV-a ediţie, 2007), ''Încă viu'' (2008), ''Libertatea de unică folosinţă'' (2009). Totodată, a scris şi literatură pentru copii, proză fantastică (''Cărţile poştale ale morţii'', 1970), reportaj (''De la Bârca la Viena şi înapoi'', 1982).
Lansarea cărţii "Din doi în doi" a poetului Adrian Păunescu, 2003.
Foto: (c) ALEX TUDOR /Arhiva istorică AGERPRES
A primit premii şi distincţii pentru poezie şi activitate jurnalistică, între care: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1968-1971); Ordinul Crucea Germaniei (1973); Meritul Cultural - clasa a doua (1979); Premiul Academiei Române (1983); Premiul pentru literatură decernat de Revista Literatură şi Artă de la Chişinău (1994); Premiul pentru poezie al Centrului Internaţional Ecumenic şi al Băncii Religiilor (1995); Premiul Fundaţiei Damian Ureche pentru poezie (1996); Premiul Fundaţiei ''Nişte ţărani'' - 1999; Diploma şi Trofeul Fundaţiei ''România 2000'', Premiul "Soarele de Aur", în cadrul celei de-a XV-a Gale a Premiilor Revistei "Ambasador" de la Târgu Mureş (2008); Ordinul Naţional Steaua României, în grad de Cavaler (2003), conform site-ului https://www.poeziile.com/.
Spectacol de muzică şi poezie susţinut de Cenaclul Flacăra, organizat de poetul Adrian Păunescu în Parcul Plumbuita, Bucureşti, 2009.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
Spectacol de muzică şi poezie susţinut de poetul Adrian Păunescu şi de interpretul de muzică folk Ştefan Hruşcă, la Teatrul Naţional din Bucureşti, 2008.
Foto: (c) EMIL BADEA / AGERPRES FOTO
Din 1994, a fost ales, mai mulţi ani la rând, preşedinte al Congresului Spiritualităţii Româneşti, desfăşurat la Băile Herculane. În mai 2009 a primit titlul de preşedinte de onoare al clubului de fotbal Universitatea Craiova.
În august 2010, a fost ales membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, ''pentru contribuţia substanţială la procesul de apropiere a celor două maluri ale Prutului, inclusiv prin organizarea spectacolelor 'Flacăra', de asemenea, pentru promovarea consecventă a adevărului ştiinţific privind limba şi literatura română în Republica Moldova'', potrivit preşedintelui de la cea vreme a forului ştiinţific, Gheorghe Duca.
Adrian Păunescu la aniversarea de 60 de ani a poetului Grigore Vieru (stg.), Bucureşti, 1995.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE /Arhiva istorică AGERPRES
Cariera politică a început-o încă din timpul regimului comunist, fiind secretar al organizaţiei UTC de la Uniunea Scriitorilor din România (1966-1968), membru al PCR (august 1968). Intelectual de stânga, după 1989 a fost membru al Partidului Socialist al Muncii, condus de Ilie Verdeţ (din aug. 1992), devenind prim-vicepreşedinte (ian. 1995-iun. 1998) şi preşedinte executiv (iun.-sept. 1998) al formaţiunii. La 21 septembrie 1998 a demisionat din toate funcţiile deţinute în PSM. A fost membru al Partidului Democraţiei Sociale din România (devenit Partidul Social Democrat).
A fost senator PSM de Dolj (1992-1996) şi reprezentant al României la Consiliul Europei (1993-1996). În legislatura 2000-2004 a fost senator PSD de Dolj, iar la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004 a obţinut un nou mandat de senator, reprezentând judeţul Hunedoara. De-a lungul celor trei legislaturi, Adrian Păunescu a fost preşedintele Comisiei senatoriale pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă, potrivit site-ului www.cdep.ro.
A fost căsătorit cu poeta Constanţa Buzea (1961-1977), cu care a avut doi copii, Ioana şi Andrei. În 1990 s-a căsătorit cu Carmen Antal, cu care a avut un copil, Ana Maria.
Adrian Păunescu a murit la 5 noiembrie 2010, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, unde fusese internat, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu. În memoria sa, un bust de bronz al poetului a fost dezvelit, la 30 noiembrie 2010, pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia. Câteva luni mai târziu, la 10 ianuarie 2011, a fost vernisată expoziţia "Linii", cuprinzând 74 de portrete, purtând semnătura lui Adrian Păunescu.
Vernisajul expoziţiei "Linii" a poetului Adrian Păunescu, la Galeria Simeza, Bucureşti, 2011.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
Andrei Păunescu, fiul poetului, la un spectacol din seria "Remember Cenaclul Flacăra - Adrian Păunescu", organizat la Sala Palatului, Bucureşti, 2017.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
După 2010, au avut loc sute de evenimente "Remember Cenaclul Flacăra - Adrian Păunescu", în toată ţara şi în străinătate, iniţiate de fiul poetului, Andrei Păunescu. "După ce tata s-a dus, în 2010, am simţit că responsabilitatea este şi îmi devine mult mai mare şi că ajutor nu ne mai poate fi umărul său, ci moştenirea de învăţătură, de criterii şi de îndemnuri pe care ne-a lăsat-o. Şi că trebuie să creăm realităţi importante, prin fapte în folosul oamenilor, nu doar spre gloria sau mulţumirea personală, mai mare sau mai mică. Ştiţi cât îmi este de uşor? Rădăcina este atât de adânc pătrunsă în viaţa mea trăită şi muncită alături de titanul blând care mi-e tată, încât totul vine de la sine", scria acesta într-o postare, în septembrie 2018, pe pagina sa de facebook - www.facebook.com/AndreiPaunescuOficial.
Bustul în bronz al poetului Adrian Păunescu din Parcul "Grădina Icoanei", Bucureşti, 2012.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES
AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, Cerasela Bădiţă; redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: Adrian Păunescu la împlinirea vârstei de 67 de ani, 2010.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 iunie
Este a 171-a zi a anului 2025. Au mai rămas 194 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 01 h 42 m și apune la 15 h 19 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Orașul minier Roros și Circumferința (Norvegia)
Orașul minier Roros și Circumferința sunt legate de minele de cupru înființate în secolul al XVII-lea și exploatate timp de 333 de ani, până în 1977. Situl cuprinde orașul și peisajele sale culturale industrial-rurale, Femundshytta, o topitorie cu zona aferentă, și Vinterleden - ruta de iarnă pentru transport. Complet reconstruit după distrugerea sa d
Consultări președinte-partide în vederea desemnării premierului (procedură și cronologie)
Președintele Nicușor Dan a invitat, la 19 iunie 2025, la Palatul Cotroceni, președinții partidelor și formațiunilor politice reprezentate în parlament, pentru consultări oficiale privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, a informat Administrația Prezidențială. Consultările vor avea loc după următorul program: ora 11:00 - Partidul Social Democrat (PSD
19 iunie - Ziua internațională pentru eliminarea violenței sexuale în timpul conflictelor (ONU)
La 19 iunie 2025 este marcată Ziua internațională pentru eliminarea violenței sexuale în timpul conflictelor. Ziua internațională, celebrată sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, este marcată ca urmare a adoptării, la 19 iunie 2015, a textului Rezoluției 69/293 a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Prin marcarea acestei zile, se at
CITATUL ZILEI
'Originalitatea unui scriitor stă nu numai în stil, dar și în felul de a gândi, în convingeri și altele.' A.P. Cehov ('Cugetări și reflecții despre cultură și civilizație', Colecția Cogito, Ed. Albatros, București 1984)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 19 iunie
Ortodoxe Sf. Ap. Iuda, rudenia Domnului; Sf. Cuv. Paisie cel Mare Greco-catolice Sf. ap. Iuda Tadeul Romano-catolice Trupul și Sângele Domnului Ss. Romuald, abate ; Iuliana Falconieri, fc. Sfântul Apostol Iuda este pomenit &i
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 iunie
Este a 170-a zi a anului 2025. Au mai rămas 195 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 01 h 22 m și apune la 14 h 02 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)
PERSONALITATEA ZILEI: Gimnasta Sandra Izbașa
Gimnasta Sandra Raluca Izbașa s-a născut la 18 iunie 1990, la București, potrivit volumului ''Enciclopedia personalităților feminine din România''. (George Marcu, Rodica Ilinca, București, Editura Meronia, 2012). A început să practice gimnastica la Clubul Sportiv Steaua București.
FRAGMENT DE ISTORIE: 210 ani de la Bătălia de la Waterloo (18 iunie)
La 18 iunie 1815 a avut loc una dintre cele mai încrâncenate lupte din epoca modernă a războiului, respectiv bătălia de la Waterloo, care a opus armata franceză, condusă de Napoleon, unei armate de coaliție, condusă de ducele de Wellington și de mareșalul Blucher. Această bătălie a pus capăt unei lungi perioade de războaie, de 23 de ani, începute de Napoleo
18 iunie - Ziua internațională pentru combaterea discursului instigator la ură (ONU)
'Astăzi, așa cum ne amintește tema acestui an, discursul instigator la ură se răspândește mai repede și mai departe ca niciodată, amplificat de Inteligența Artificială. Algoritmii părtinitori și platformele digitale răspândesc conținut toxic și creează noi spații pentru hărțuire și abuz', susține secretarul general al ONU, António Guterres.
18 iunie - Ziua gastronomiei durabile (ONU)
Gastronomia este o expresie culturală a diversității naturale și culturale a lumii. La 18 iunie, marcăm Ziua gastronomiei durabile (Sustainable Gastronomy Day) și recunoaștem, astfel, că fiecare persoană joacă un rol în alegerea unor diete durabile pentru o alimentație sănătoasă și un viitor sigur din punct de vedere alimentar, arată site-ul oficial al Zilei Gastronomi
Congresul Mondial privind Inteligența Artificială, la Londra (18-19 iunie)
În intervalul 18-19 iunie 2025, se desfășoară, la The Great Hall din the Centrul de Evenimente și de Conferință din Kensington, din Londra, Congresul Mondial pentru Inteligență Artificială, conform https://aiconference.london/. Congresul Mondial de la Londra privind inteligența artificială este c
CITATUL ZILEI
'Activitatea unui artist este un lung șir de sforțări către o perfecțiune neîncetat căutată și niciodată ajunsă, o caznă de toată secunda, un chin în care personalitatea șovăie, șchiopătează și cade, se îndoiește de sine, umilită, întristată, dar se hotărăște și pornește încă o dată și de mai multe ori la atac.' Tudor Arghezi ('Cuget
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 iunie
Ortodoxe Sf. Mc. Leontie, Ipatie și Teodul; Sf. Cuv. Erasm Greco-catolice Sf. m. Leontie Romano-catolice Ss. Marcu și Marcelian, m. Sfinții Mucenici Leontie, Ipatie și Teodul sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 18 iunie.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 iunie
Este a 169-a zi a anului 2025. Au mai rămas 196 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 31 m și apune la 21 h 03 m. Luna răsare la 01 h 03 m și apune la 12 h 47 m. Ultimul Pătrar la 22 h 19 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Suzana Cristache Drăgan)