DOCUMENTAR: 80 de ani de la naşterea poetului Adrian Păunescu (20 iulie)
Poetul, publicistul şi politicianul Adrian Păunescu s-a născut la 20 iulie 1943, în comuna Copăceni, judeţul Bălţi (Basarabia) şi şi-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în judeţul Dolj. După studii liceale la Craiova şi Bucureşti, a urmat Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1963-1968) şi a fost bursier, pentru un an, al Universităţii din Iowa-SUA (1970-1971), potrivit "Dicţionarului scriitorilor români" (Editura Albatros, 2001) şi site-ului https://www.poeziile.com/.
A intrat în presa scrisă ca redactor la revistele "Amfiteatru" (1966-1968), "România literară" (1967-1970; redactor-şef adjunct) şi ''Luceafărul" (1970-1972). A fost redactor-şef al revistei "Flacăra" (1973-1985), perioadă în care a iniţiat şi condus Cenaclul "Flacăra", cu care susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, peste 1.500 de manifestări culturale.
Poetul Adrian Păunescu la Cenaclul Flacăra, 1979.
Foto: (c) MIRCEA CARARAT/Arhiva istorică AGERPRES
"Pe scena Cenaclului s-au lansat ori şi-au consolidat cariera mulţi cantautori, unii dintre ei nume de vârf ale muzicii folk, rock şi din alte genuri, ca: Tudor Gheorghe, Vasile Şeicaru, Ducu Bertzi, Vali Sterian, Tatiana Stepa, Dan Andrei Aldea, Dumitru Fărcaş, Marcela Saftiuc, Gil Ioniţă, Anda Călugăreanu, Dorin Liviu Zaharia, Mircea Florian, Ion Zubaşcu, Valeriu Penişoară, Alexandru Zărnescu, Horia Stoicanu, Gil Dobrică, Maria Nagy, Gheorghe Gheorghiu, Maria Dragomiroiu, Emilian Onciu, Octavian Bud, Nica Zaharia, Ioan Gyuri Pascu, Angelica Stoican, Mădălina Manole; trupe rock: Phoenix, Iris, Voltaj, Holograf, Sfinx, Mondial, Pro Musica, Metropol, Krypton, Celelalte Cuvinte, Roşu şi Negru, Catena; grupuri folk: Partaj (Tatiana Stepa, Magda Puskas), Flacăra Folk 73, Canon, Folk T; grupuri umoristice: Divertis, Mesaj, Reflex Flacăra; coruri: Madrigal, Song, Preludiu, Voces Primavera, Doina al Armatei, Rapsodia Română, Finteuşu Mare, Bocsig, Hideaga", scrie Andrei Păunescu, fiul poetului, în cartea sa "Istoria Cenaclului Flacăra".
La Cenaclu, au fost prezenţi mari scriitori, actori, regizori: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Florian Pittiş, Amza Pellea, Radu Beligan, Florin Piersic, Ştefan Iordache, Mihail Stan, Horaţiu Mălăele, Florin Zamfirescu, Leopoldina Bălănuţă, Virgil Ogăşanu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Valeria Seciu, Irina Petrescu, Ion Besoiu, Octavian Cotescu, Mitică Popescu, Silvia Popovici, Ilinca Tomoroveanu, Rodica Mandache, Adam Erzsebet, Rozina Cambos, Mircea Diaconu, Gelu Colceag, Ion Marinescu, George Mihăiţă, Cornel Diaconu, Dumitru Moroşanu...; mari sportivi: Ilie Năstase, Nadia Comăneci, Nicolae Dobrin, Mircea Lucescu, Ilie Balaci, Ion Ţiriac, Virginia Ruzici, Margareta Mureşan, echipele de fotbal Universitatea Craiova, Rapid, Poli Timişoara, precizează Andrei Păunescu în cartea amintită.
Adrian Păunescu în cadrul unui spectacol al Cenaclului Flacăra, Craiova, 1982.
Foto: (c) MIRCEA HUDEK/Arhiva istorică AGERPRES
La 7 mai 1990, poetul a înfiinţat Cenaclul ''Totuşi iubirea'', care a susţinut concerte în ţară şi peste hotare, în special la Chişinău.
Adrian Păunescu a desfăşurat, de-a lungul anilor, o intensă activitate ca ziarist, colaborând cu articole şi reportaje la: "România liberă", "Scânteia tineretului", "Magazin", "Săptămâna", "Luceafărul", "România literară" - până în 1990 şi, după 1990, la "Românul", "Libertatea", "Pro Sport", "Gazeta sporturilor", "Republica", "Timpul", "Sport Star", "7 Zile", "Jurnalul naţional", "Sportul românesc" etc. De asemenea, a fost realizator de emisiuni social-culturale la Televiziunea Română (1971-1981) al emisiunii radio "Cenaclul Flacăra" (1980-1985); proprietar, fondator şi preşedinte-director general al Editurii şi Fundaţiei ''Adrian Păunescu'' SRL (din 1990) şi a condus revista ''Flacăra lui Adrian Păunescu''.
Spectacolul - eveniment "Flacăra Vie - Adrian Păunescu", organizat cu sprijinul Primăriei Municipiului Craiova şi al Consiliului Local, 2011.
Foto: (c) NICOLAE BADEA /Arhiva istorică AGERPRES
Ca poet, a debutat în revista "Luceafărul" (1 mai 1960), iar editorial cu volumul ''Ultrasentimente'' (1965). A publicat foarte multe volume de versuri, printre care: ''Mieii primi'' (1967), ''Fântâna somnambulă'' (1968), ''Istoria unei secunde'' (1971), ''Repetabila povară'' (1974), ''Pământul deocamdată'' (1977), ''Manifest pentru sănătatea pământului'' (1980), ''Iubiţi-vă pe tunuri'' (1981), ''Rezervaţia de zimbri'' (1982), ''Totuşi, iubirea'' (1983), ''Viaţa mea e un roman'' (1987), ''Sunt un om liber'' (1989), ''Poezii cenzurate'' (1990), ''Româniada'' (1993), ''Front fără învingători'' (1995), ''Infracţiunea de a fi'' (1996), ''Tragedia naţională. Sonete şi alte poezii noi'' (1997), ''Deromânizarea României'' (1998), ''Cartea cărţilor de poezie'' (1999) (integrala poeziilor apărute în volume, cu un capitol de versuri inedite), ''Până la capăt'' (2002), ''Liber să sufăr'' (2003), ''Din doi în doi'' (2003), ''Antiprimăvara'' (2005), ''Un om pe nişte scări'' (2006), ''De mamă şi de foaie verde'' (2006), ''Copaci fără pădure'' (2006), ''Vagabonzi pe plaiul mioritic'' (2007), ''Rugă pentru părinţi'' (a IV-a ediţie, 2007), ''Încă viu'' (2008), ''Libertatea de unică folosinţă'' (2009). Totodată, a scris şi literatură pentru copii, proză fantastică (''Cărţile poştale ale morţii'', 1970), reportaj (''De la Bârca la Viena şi înapoi'', 1982).
Lansarea cărţii "Din doi în doi" a poetului Adrian Păunescu, 2003.
Foto: (c) ALEX TUDOR /Arhiva istorică AGERPRES
A primit premii şi distincţii pentru poezie şi activitate jurnalistică, între care: Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1968-1971); Ordinul Crucea Germaniei (1973); Meritul Cultural - clasa a doua (1979); Premiul Academiei Române (1983); Premiul pentru literatură decernat de Revista Literatură şi Artă de la Chişinău (1994); Premiul pentru poezie al Centrului Internaţional Ecumenic şi al Băncii Religiilor (1995); Premiul Fundaţiei Damian Ureche pentru poezie (1996); Premiul Fundaţiei ''Nişte ţărani'' - 1999; Diploma şi Trofeul Fundaţiei ''România 2000'', Premiul "Soarele de Aur", în cadrul celei de-a XV-a Gale a Premiilor Revistei "Ambasador" de la Târgu Mureş (2008); Ordinul Naţional Steaua României, în grad de Cavaler (2003), conform site-ului https://www.poeziile.com/.
Spectacol de muzică şi poezie susţinut de Cenaclul Flacăra, organizat de poetul Adrian Păunescu în Parcul Plumbuita, Bucureşti, 2009.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
Spectacol de muzică şi poezie susţinut de poetul Adrian Păunescu şi de interpretul de muzică folk Ştefan Hruşcă, la Teatrul Naţional din Bucureşti, 2008.
Foto: (c) EMIL BADEA / AGERPRES FOTO
Din 1994, a fost ales, mai mulţi ani la rând, preşedinte al Congresului Spiritualităţii Româneşti, desfăşurat la Băile Herculane. În mai 2009 a primit titlul de preşedinte de onoare al clubului de fotbal Universitatea Craiova.
În august 2010, a fost ales membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, ''pentru contribuţia substanţială la procesul de apropiere a celor două maluri ale Prutului, inclusiv prin organizarea spectacolelor 'Flacăra', de asemenea, pentru promovarea consecventă a adevărului ştiinţific privind limba şi literatura română în Republica Moldova'', potrivit preşedintelui de la cea vreme a forului ştiinţific, Gheorghe Duca.
Adrian Păunescu la aniversarea de 60 de ani a poetului Grigore Vieru (stg.), Bucureşti, 1995.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE /Arhiva istorică AGERPRES
Cariera politică a început-o încă din timpul regimului comunist, fiind secretar al organizaţiei UTC de la Uniunea Scriitorilor din România (1966-1968), membru al PCR (august 1968). Intelectual de stânga, după 1989 a fost membru al Partidului Socialist al Muncii, condus de Ilie Verdeţ (din aug. 1992), devenind prim-vicepreşedinte (ian. 1995-iun. 1998) şi preşedinte executiv (iun.-sept. 1998) al formaţiunii. La 21 septembrie 1998 a demisionat din toate funcţiile deţinute în PSM. A fost membru al Partidului Democraţiei Sociale din România (devenit Partidul Social Democrat).
A fost senator PSM de Dolj (1992-1996) şi reprezentant al României la Consiliul Europei (1993-1996). În legislatura 2000-2004 a fost senator PSD de Dolj, iar la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2004 a obţinut un nou mandat de senator, reprezentând judeţul Hunedoara. De-a lungul celor trei legislaturi, Adrian Păunescu a fost preşedintele Comisiei senatoriale pentru cultură, culte, artă şi mijloace de informare în masă, potrivit site-ului www.cdep.ro.
A fost căsătorit cu poeta Constanţa Buzea (1961-1977), cu care a avut doi copii, Ioana şi Andrei. În 1990 s-a căsătorit cu Carmen Antal, cu care a avut un copil, Ana Maria.
Adrian Păunescu a murit la 5 noiembrie 2010, la Spitalul de Urgenţă Floreasca din Capitală, unde fusese internat, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu. În memoria sa, un bust de bronz al poetului a fost dezvelit, la 30 noiembrie 2010, pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia. Câteva luni mai târziu, la 10 ianuarie 2011, a fost vernisată expoziţia "Linii", cuprinzând 74 de portrete, purtând semnătura lui Adrian Păunescu.
Vernisajul expoziţiei "Linii" a poetului Adrian Păunescu, la Galeria Simeza, Bucureşti, 2011.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
Andrei Păunescu, fiul poetului, la un spectacol din seria "Remember Cenaclul Flacăra - Adrian Păunescu", organizat la Sala Palatului, Bucureşti, 2017.
Foto: (c) RADU TUŢĂ / AGERPRES FOTO
După 2010, au avut loc sute de evenimente "Remember Cenaclul Flacăra - Adrian Păunescu", în toată ţara şi în străinătate, iniţiate de fiul poetului, Andrei Păunescu. "După ce tata s-a dus, în 2010, am simţit că responsabilitatea este şi îmi devine mult mai mare şi că ajutor nu ne mai poate fi umărul său, ci moştenirea de învăţătură, de criterii şi de îndemnuri pe care ne-a lăsat-o. Şi că trebuie să creăm realităţi importante, prin fapte în folosul oamenilor, nu doar spre gloria sau mulţumirea personală, mai mare sau mai mică. Ştiţi cât îmi este de uşor? Rădăcina este atât de adânc pătrunsă în viaţa mea trăită şi muncită alături de titanul blând care mi-e tată, încât totul vine de la sine", scria acesta într-o postare, în septembrie 2018, pe pagina sa de facebook - www.facebook.com/AndreiPaunescuOficial.
Bustul în bronz al poetului Adrian Păunescu din Parcul "Grădina Icoanei", Bucureşti, 2012.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/Arhiva istorică AGERPRES
AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, Cerasela Bădiţă; redactori Arhiva Foto: Elena Bălan, Mihaela Tufega; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: Adrian Păunescu la împlinirea vârstei de 67 de ani, 2010.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Miniștrii PSD s-au retras de la guvernare. Când au mai demisionat în bloc miniștrii unor partide
Miniștrii social-democrați și-au depus demisiile, la 23 aprilie, la Palatul Victoria. Vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Muncii, Florin Manole, ministrul Justiției, Radu Marinescu, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, s-au retras astfel din
Conflictele juridice de natură constituțională: ce sunt acestea și cine sesizează Curtea Constituțională
Conducerea PSD ia în calcul să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la situația în care se va afla Guvernul Ilie Bolojan, după ce miniștrii social-democrați își dau demisia și nu exclude nici depunerea unei moțiuni de cenzură. Potrivit unor surse social-democrate, este în analiză
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Teatrul de amatori din Cehia
Teatrul de amatori din Cehia a fost adăugat în Lista Patrimoniului Cultural Imaterial în noiembrie 2025, recunoscând o tradiție îndelungată, adânc înrădăcinată în viața comunității cehe. Teatrul de amatori ajută la menținerea vie a tradițiilor culturale și reunește oamenii, încurajând creativitatea, munca în echipă
23 aprilie - Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor (ONU)
Ziua internațională a fetelor care activează în tehnologia informației și comunicațiilor este sărbătorită în fiecare an în a patra zi de joi din luna aprilie. Anul acesta, ziua va fi marcată la 23 aprilie. Această zi este marcată la nivel global pentru a încuraja fetele și tinerele femei să exploreze oportunitățile din domeniul tehnolog
23 aprilie - Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor (UNESCO)
Ziua mondială a cărții și a drepturilor de autor este o sărbătoare internațională celebrată anual la data de 23 aprilie, dedicată promovării lecturii, respectului față de autori și protejării drepturilor de autor. Această zi a fost stabilită în anul 1995 de către UNESCO, cu scopul de a încuraja oamenii din întreaga lume să descopere importanța cărților și r
23 aprilie - Ziua limbii spaniole (ONU)
Sărbătorirea Zilei Limbii Spaniole în cadrul Națiunilor Unite ('Día del Idioma Espanol en las Naciones Unidas') pe 23 aprilie este legată de comemorarea marelui geniu al literaturii spaniole, Miguel de Cervantes, autorul lucrării 'El Ingenioso Hidalgo Don Quijote de la Mancha'. Întâmplător, data presupusă a morții sale - 23 aprilie 16
23 aprilie - Ziua limbii engleze (ONU)
Ziua internațională a limbii engleze este marcată în fiecare an la 23 aprilie, ca urmare a unei inițiative din 2010 a Departamentului de Informații Publice a ONU, care stabilește astfel de zile internaționale pentru fiecare dintre cele șase limbi oficiale ale organizației, potrivit site-ului un.org/. De asemenea, 23 aprilie reprezintă ziua de naștere și a decesului dra
Reuniune informală a Consiliului European pe tema Orientul Mijlociu sau CFM (Cipru, 23-24)
Șefii de stat și de guvern se reunesc în cadrul unui Consiliu European informal la Nicosia și la Agia Napa (Cipru), în zilele de 23 și 24 aprilie 2026, pentru a aborda conflictul din Orientul Mijlociu, precum și bugetul pe termen lung al UE 2028-2034. Reuniunea informală va fi prezidată de președintele Consiliului European, Antonio Costa, și va fi găzduită de pre
23 aprilie - Ziua Forțelor Terestre
Ziua Forțelor Terestre este marcată la 23 aprilie, odată cu sărbătoarea creștină a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, patronul spiritual și ocrotitorul acestei categorii de forțe ale armatei. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, reprezentat în iconografie călare pe un cal și străpungând cu sulița un balaur, a rămas peste
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 23 aprilie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruință; Sf. Mc. Valerie Greco-catolice Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință Romano-catolice Ss. Gheorghe, m.; Adalbert, ep. m. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este sărbătorit de Biserică î
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 aprilie
Este a 113-a zi a anului 2026. Au mai rămas 252 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 19 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 11 h 05 m și apune la 02 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Celebrul scriitor Miguel de Cervantes
Miguel de Cervantes Saavedra, considerat cea mai importantă figură a literaturii spaniole, cunoscut mai ales pentru 'Don Quijote de la Mancha', tradus în peste 60 de limbi, s-a născut la Alcala de Henares, Spania, la 29 septembrie 1547. A urmat școala elementară în Cordoba, Colegiul Iezuit din Sevilla și apoi Universitatea din Salamanca.
DOCUMENTAR: 40 de ani de la moartea lui Mircea Eliade, istoric al religiilor, filosof și prozator (22 aprilie)
Istoric al religiilor, filosof, prozator și eseist, personalitate marcantă a culturii mondiale, Mircea Eliade a avut contribuții teoretice cheie în domenii precum istoria religiilor, antropologia religioasă, mitologia comparată și filosofia religioasă. Cercetările sale continuă să fie relevante, analizate și interpretate la zeci de ani de la moartea sa. În litera
22 aprilie - Ziua Pământului - Ziua Internațională a Mamei-Pământ (ONU)
Ziua Pământului - Ziua Internațională a Mamei-Pământ (ONU) este marcată, anual, la data de 22 aprilie. Această zi este cuprinsă în Săptămâna Pământului, ce are loc în perioada 18-26 aprilie 2026, notează https://www.earthday.org/. Tema Zilei Pământului 2026 răm&ac
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 aprilie
Ortodoxe Sf. Ier. Teodor Sicheotul, episcopul Anastasiopolei Greco-catolice Sf. cuv. Teodor Siceotul Romano-catolice Ss. Soter și Caius, pp.; Leonida, m. Sfântul Teodor Sicheotul, episcopul Anastasiopolei (Galatia), este pomenit în