Consultările preşedintelui cu partidele în vederea desemnării premierului (2019-2023)
La 12 iunie 2023, preşedintele Klaus Iohannis a convocat partidele parlamentare, în ziua de 13 iunie, la Palatul Cotroceni, pentru consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru, anunţă Administraţia Prezidenţială.
Şeful statului a luat act de demisia premierului Nicolae Ciucă şi a semnat decretul prin care ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, preia, interimar, atribuţiile de prim-ministru. Potrivit sursei citate, preşedintele l-a primit pe Nicolae Ciucă la Palatul Cotroceni, iar acesta şi-a înaintat oficial demisia din funcţia de şef al Guvernului.
***
Potrivit Constituţiei României, preşedintele poate chema partidele la consultări în două situaţii: în vederea desemnării premierului (art. 103) şi în virtutea funcţiei sale de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (art. 80, alin. 2).
Potrivit articolului 103, alineat 1 din Constituţie, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament. Dacă o astfel de majoritate nu există, preşedintele consultă partidele reprezentate în Parlament.
Articolul 80, alineat 2 din Constituţie prevede că "Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate".
***
În cel de-al doilea mandat al său, preşedintele Klaus Iohannis a chemat partidele parlamentare la consultări în vederea desemnării premierului în februarie 2020 (două runde de consultări), în martie 2020 (o rundă), în decembrie 2020 (două runde de consultări), 11 octombrie 2021, 21 octombrie 2021, noiembrie 2021.
Februarie 2020
La 6 februarie 2020, a avut loc o rundă de consultări ale preşedintelui cu partidele politice, după ce Guvernul Orban a fost demis prin moţiune de cenzură, cu o zi înainte. În cadrul consultărilor, PNL l-a propus premier pe Ludovic Orban, PSD şi Pro România pe Remus Pricopie, iar USR pe Dacian Cioloş. UDMR, ALDE şi PMP nu au venit cu nicio propunere de premier. Minorităţile naţionale au transmis că nu doresc anticipate şi că vor vota orice premier propus de către preşedinte. În aceeaşi zi, Klaus Iohannis l-a desemnat prim-ministru tot pe Ludovic Orban.
Pe 26 februarie, preşedintele a avut o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare, după ce, cu o zi înainte, Guvernul Orban şi-a depus mandatul de premier desemnat, Curtea Constituţională stabilind că desemnarea sa ca premier, la 6 februarie, a fost neconstituţională. La consultări, PMP l-a propus ca premier pe Cristian Diaconescu, USR-PLUS a venit cu propunerea Dacian Cioloş, în timp ce ALDE şi Pro România au susţinut varianta unui premier independent.
La finalul consultărilor din 26 februarie, Klaus Iohannis a declarat că a decis să desemneze pentru poziţia de prim-ministru pe ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu. În 28 februarie, premierul desemnat, Florin Cîţu, a depus la Parlament lista Cabinetului şi programul de guvernare, însă la 12 martie, premierul desemnat şi-a depus mandatul. Cîţu a motivat că el "crede cu tărie" că, pentru a avea succes în alegeri, preşedintele partidului trebuie să fie şi premier, adăugând că a ţinut cont în hotărârea sa şi de "contextul" prin care trece România.
Martie 2020
Preşedintele Klaus Iohannis s-a consultat, la 13 martie 2020, cu partidele şi formaţiunile parlamentare în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru, după ce Florin Cîţu şi-a depus mandatul de premier desemnat, cu o zi în urmă.
La finalul consultărilor, preşedintele a precizat că singura propunere de premier pe care a primit-o este Ludovic Orban şi, în consecinţă, l-a desemnat tot pe Ludovic Orban pentru poziţia de prim-ministru al Guvernului, conform site-ului presidency.ro. Guvernul Orban II a rămas în funcţie până la 23 decembrie 2020, când, în urma alegerilor parlamentare, nominalizat pentru funcţia de premier a fost Florin Cîţu.
Decembrie 2020
O nouă rundă de consultări ale preşedintelui cu partidele politice parlamentare în vederea desemnării candidatului pentru funcţia de prim-ministru a avut loc la 14 decembrie 2020, în contextul noii majorităţi rezultate în urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie. În urma consultărilor, Klaus Iohannis a declarat că încă nu sunt întrunite condiţiile pentru desemnarea unui candidat la funcţia de prim-ministru şi că va mai fi nevoie de o rundă de consultări până când lucrurile se cristalizează.
La această rundă de consultări, PSD a propus un Guvern de uniune naţională cu premier Alexandru Rafila, PNL l-a susţinut pe Florin Cîţu premier, AUR pe Călin Georgescu, iar USR-PLUS pe Dacian Cioloş.
A doua rundă de consultări în vederea desemnării premierului a avut loc la 22 decembrie 2020. Consultările au avut loc după ce, la 21 decembrie 2020, liderii PNL, USR-PLUS şi UDMR - Ludovic Orban, Dan Barna, Dacian Cioloş şi Kelemen Hunor - au semnat acordul de guvernare 2020-2024. Documentul prevedea că propunerea coaliţiei pentru funcţia de prim-ministru era Florin Cîţu.
La consultări, USR-PLUS, UDMR şi PNL au venit cu propunerea comună de premier în persoana lui Florin Cîţu, iar AUR cu propunerea Florin Georgescu. PSD nu a participat la consultări. "Am luat decizia ca PSD să nu se prezinte la consultările de la Cotroceni. Gaşca pierzătorilor a creat o majoritate de conjunctură, acest nou CDR, care nu are legitimitate în ceea ce priveşte voturile românilor şi opţiunile românilor pentru prim-ministru", a precizat Marcel Ciolacu la 22 decembrie.
La finalul consultărilor, Klaus Iohannis a anunţat că premierul desemnat este Florin Cîţu.
11 octombrie 2021
O altă rundă de consultări între preşedinte şi partidele parlamentare în vederea desemnării unui nou premier au avut loc la 11 octombrie 2021, în contextul în care Guvernul Florin Cîţu a fost demis prin moţiune de cenzură la 5 octombrie.
Preşedintele PNL, Florin Cîţu, a declarat, la 11 octombrie, că liberalii nu au avansat la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis o propunere de premier. "Astăzi, la consultările de la Cotroceni, PNL a prezentat mandatul pe care l-am spus foarte clar că, în acest moment, nu avem o majoritate şi atunci, nu am avansat o propunere premier", a afirmat Cîţu, la sediul central al PNL.
Nici PSD nu s-a prezentat la Cotroceni cu o propunere de premier, preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, declarând că "ori se creează o majoritate pentru un eventual Guvern, ori se va crea o majoritate pentru alegeri anticipate".
USR i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis propunerea "foarte serioasă" de premier şi un program de măsuri, iar şeful statului a spus că va analiza "foarte serios" această propunere, a declarat, la 11 octombrie, preşedintele Uniunii Salvaţi România, Dacian Cioloş. "Am transmis că USR are o propunere, atât de program de măsuri imediate, pe care am avut ocazia să le dezvoltăm şi să le prezentăm domnului preşedinte, avem şi o propunere de premier în persoana preşedintelui USR şi am spus că această propunere este una foarte serioasă. Suntem gata să ne asumăm acest rol", a afirmat Cioloş, după consultările de la Cotroceni.
La rândul lor, liderii AUR, Claudiu Târziu şi George Simion, au declarat, înainte de consultări: "AUR merge la consultările de la Palatul Cotroceni cu un protocol pentru alegeri anticipate şi îşi doreşte un premier independent, respingând orice încercare de a-l menţine pe Florin Cîţu la Palatul Victoria".
Kelemen Hunor a anunţat, în aceeaşi zi, că UDMR a propus preşedintelui un guvern cu premier UDMR, pentru o perioadă limitată la şase luni.
21 octombrie 2021
În urma consultărilor din 11 octombrie, preşedintele l-a desemnat premier pe Dacian Cioloş în aceeaşi zi.
După ce, la 20 octombrie, Parlamentul a respins Guvernul propus de Dacian Cioloş, preşedintele Klaus Iohannis a avut, la 21 octombrie 2021,o nouă rundă de consultări cu reprezentanţii partidelor şi formaţiunilor politice din Parlament în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcţia de premier.
În urma consultărilor, Nicolae Ciucă, ministrul interimar al Apărării şi propunerea Partidului Naţional Liberal pentru această funcţie, a fost desemnat de preşedintele Klaus Iohannis candidat la funcţia de prim-ministru.
Noiembrie 2021
Având în vedere că la 4 noiembrie, Nicolae Ciucă şi-a depus oficial mandatul de premier desemnat, ca urmare a retragerii mandatului de către propriul partid, preşedintele Iohannis a chemat din nou partidele la consultări, la 22 noiembrie 2021.
PSD şi PNL s-au prezentat la Cotroceni cu o propunere comună de premier în persoana lui Nicolae Ciucă. Propunerea a fost făcută ca urmare a încheierii unui acord politic între cele două partide, în care era prevăzută o guvernare de coaliţie pentru perioada 2024-2024, cu rotaţia politică a prim-miniştrilor la un an şi jumătate. Guvernul PNL+PSD+UDMR, condus de Nicolae Ciucă a fost învestit la 25 noiembrie 2021.
AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Horia Plugaru, editor online: Adrian Dadârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 mai
Este a 123-a zi a anului 2026. Au mai rămas 242 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 22 m. Luna răsare la 22 h 40 m și apune la 06 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 mai - Ziua mondială a tonului (ONU)
Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția adoptată la 7 decembrie 2016 decide să desemneze 2 mai drept Ziua mondială a tonului. (sursa: https://www.un.org) De asemenea, invită toate statele membre, organizațiile sistemului Națiunilor Unite, alte organizații internaționale și regionale și societatea civilă, inclusi
2 mai - Ziua națională a tineretului
La 2 mai este marcată Ziua națională a tineretului. Aniversarea acestei zile se realizează prin textul Legii nr. 425/2004. Proiectul legislativ privind decretarea marcării acestei zile a fost inițiat în 2004, de 15 deputați din formațiunile politice parlamentare. Respinsă de Senat, la 1 aprilie 2004, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Camer
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare; Sf. Matrona de la Moscova Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Atanasie cel Mare al Alexandriei Romano-catolice Ss. Atanasiu, ep. în
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 mai
Este a 122-a zi a anului 2026. Au mai rămas 243 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 21 h 36 m și apune la 05 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima Mare Expoziție Universală, organizată la Londra (1 mai 1851)
La 1 mai 1851 a fost deschisă într-o uriașă clădire de sticlă, ridicată în Hyde Park, Londra, prima expoziție universală, intitulată Marea Expoziție a Lucrărilor Industriei Tuturor Națiunilor (Great Exhibition of the Works of Industry of All Nations), una dintre cele mai populare atracții publice din Londra secolului al XIX-lea, care a prezentat industrie și mate
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur, pot fi văzute până pe 3 mai Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) rămâne deschis în perioada 29 aprilie - 3 mai, iar vizitatorii pot admira Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur până duminică, 3 mai, în intervalul 10:00-18:00, conform MNIR
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul John Woo
Cariera ilustră de regizor a lui John Woo a început în Hong Kong, unde a petrecut peste două decenii în centrul unei industrii cinematografice înfloritoare, regizând peste 26 de filme artistice. John Woo a fost cunoscut în principal ca specialist în comedie până la mijlocul anilor 1980, înainte de a crea o
DOCUMENTAR: Luna Mai
Luna Mai sau Florar, potrivit calendarului popular, indică timpul florilor, sau Frunzar - exuberanța vegetației, este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian și ultima lună de primăvară, notează volumul 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000). Se pare că numele latin al lunii, 'Maius', ar proveni de l
1 mai - Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)
Ziua Vesak (Ziua Lunii pline) este sărbătorită în 2026 la data de 1 mai, fiind considerată zi sacră pentru budiștii din întreaga lume. Ziua lunii pline reprezintă ziua în care s-a născut Buddha, în anul 623 î.Hr. Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din luna mai, conform site-ului