Premierul Nicolae Ciucă a declarat, la 24 mai 2023, la Vila Florica din Argeş, la evenimentul de marcare a 148 de ani de existenţă a PNL, întrebat de jurnalişti despre rotaţia prim-miniştrilor, că îşi va depune mandatul la 26 mai 2023. "Vineri este ziua în care, conform calendarului, îmi voi depune mandatul", a precizat Ciucă. .

***
La 25 noiembrie 2021, PSD, PNL, UDMR şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale au semnat un acord politic de guvernare, care prevede ca, în interiorul coaliţiei de guvernare, primul-ministru şi câteva ministere să fie schimbate la fiecare un an şi jumătate. Premierul care urma să fie numit a fost liberalul Nicolae Ciucă, guvernul său fiind învestit pe 25 noiembrie 2021. Potrivit Acordului, la 25 mai 2023, prim-ministrul de la PNL urma să fie înlocuit cu un prim-ministru de la PSD.

În ultima perioadă au existat discuţii dacă rotaţia politică în interiorul guvernului se va face la data stabilită în acord.

Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat, la 10 mai 2023, la un post de televiziune, că rotativa la guvernare se va realiza "categoric" până la 1 iunie, precizând că există dialog în coaliţie pe această temă. "Rotaţia guvernamentală, cu alte cuvinte, noul guvern va avea un prim-ministru care vine din interiorul Partidului Social Democrat. În acest moment acest nume este Marcel Ciolacu. Nu cred că se poate schimba ceva, dar întotdeauna poate exista şi această posibilitate. Nu am venit să creez o ambiguitate", a spus Ciolacu.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a spus, la rândul său, după şedinţa Biroului Politic Naţional al PNL, din 16 mai, că mandatul echipei de negociere a partidului privind rotaţia prim-miniştrilor este menţinerea protocolului coaliţiei de guvernare sau, în caz contrar, reducerea numărului de ministere şi a secretarilor de stat. În legătură cu demararea procedurilor constituţionale pentru rotaţia politică, Nicolae Ciucă a precizat că îşi va demisia pe 26 mai.

La 17 mai 2023, preşedintele Klaus Iohannis, fiind întrebat dacă protocolul politic din 2021 ar trebuie renegociat, a răspuns: "Chestiunile legate de împărţirea ministerelor, de cine şi cum face Coaliţia sunt chestiuni care se negociază între partide. Nu este o negociere la care trebuie să participe Preşedintele statului, însă aşteptarea mea este ca această negociere să se finalizeze până săptămâna viitoare, să se intre efectiv în procedurile care se vor finaliza, sper, în puţine zile cu un nou Guvern prin care se realizează aşa numită rotaţie, adică prin miniştri să se schimbe şi ministerele să se ocupe cu oameni performanţi".

Premierul Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a declarat la 24 mai, referitor la negocierile din cadrul coaliţiei privind ministerele noului guvern, că este deschisă "orice formulă", de la rămânerea la varianta actuală a protocolului până la modificarea acestuia şi reasumarea de ministere de către partide. Nicolae Ciucă a mai declarat că există o anumită procedură după care se negociază fiecare minister în parte şi este normal să existe o ierarhizare în funcţie de ponderea fiecărui partid în coaliţie.

În aceeaşi zi, Nicolae Ciucă a spus, întrebat de jurnalişti despre rotaţia prim-miniştrilor, că vineri îşi va depune mandatul. "Vineri (n.r. 26 mai) este ziua în care, conform calendarului, îmi voi depune mandatul", a precizat Ciucă.

La 24 mai, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, în opinia sa, calendarul iniţial al rocadei guvernamentale poate fi respectat şi, "în varianta optimală", se va încheia pe 30 mai. "După părerea mea, calendarul iniţial (...) poate fi respectat. Vineri (n.r. 26 mai) ar începe procedura şi în varianta optimală ea s-ar putea încheia pe 30 mai. Aceste chestiuni le-am spus şi celor din PNL. I-am rugat să trateze negocierile în coaliţie şi cu greviştii cu toată seriozitatea, să fie o parte relevantă în păstrarea stabilităţii guvernării, stabilitatea generală în România, fiindcă numai de instabilitate şi de certuri politice nu avem nevoie", a afirmat şeful statului, la Palatul Cotroceni. El a mai precizat că, imediat ce premierul Nicolae Ciucă va demisiona din funcţie, va iniţia următorii paşi.

***
Acordul politic dintre PSD, PNL, UDMR şi minorităţi, care prevede principiile funcţionării rotaţiei politice şi a alianţei politice şi guvernamentale, a fost semnat la 21 noiembrie 2021. Partidele semnatare au decis formarea Coaliţiei Naţionale pentru România - coaliţie de guvernare pentru perioada 2021-2024.

Conducerea Coaliţiei a fost preluată, în prima etapă, de preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, urmând ca primul-ministru din partea PNL să aibă mandat până la data de 25 mai 2023, după care va fi urmat de premierul din partea PSD, până la alegerile din 2024.

Acordul are în vedere necesitatea asigurării unei "guvernări eficiente şi a existenţei unei largi susţineri parlamentare în perioada 2021-2024", pe fondul crizei COVID-19 şi crizei energetice. Acesta conţine principiile funcţionării coaliţiei la nivel guvernamental şi parlamentar, se arată în acordul citat pe site-ul http://www.udmr.ro/.

Astfel, formaţiunile semnatare au convenit atunci asupra formării Coaliţiei Naţionale pentru România - coaliţie de guvernare pentru perioada 2021-2024.

Acordul prevede că, la schimbarea premierului din data de 25 mai 2023, conform rotaţiei politice convenite, se vor înlocui şi următorii reprezentanţi în guvern: vicepremierul din partea PSD va fi înlocuit de vicepremierul din partea PNL; ministrul Transporturilor din partea PSD va fi înlocuit cu nominalizarea pentru acest portofoliu din partea PNL, iar PSD va prelua Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene; ministrul Finanţelor publice din partea PSD va fi înlocuit de titularul pentru acest portofoliu din partea PNL, iar PSD va prelua conducerea Ministerului Justiţiei; coordonatorul Secretariatului General al Guvernului din partea PSD va fi înlocuit de reprezentantul PNL, iar PSD va prelua coordonarea Cancelariei Prim-ministrului.

În cazul desemnării sale, conform prevederilor constituţionale, premierul va prezenta parlamentului spre aprobare un guvern format din 20 de ministere, nominalizările fiind făcute astfel: 9 ministere PSD, 8 ministere PNL, 3 ministere UDMR. Din structura executivului vor face parte şi 2 viceprim-miniştri, care vor reprezenta formaţiunile coaliţiei care nu au propus candidatul de prim-ministru,dar au membri în Guvern, se mai menţionează în acord.

Acordul mai stipulează că şedinţele Coaliţiei vor avea loc săptămânal sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea uneia dintre părţile semnatare. În cadrul acestora se iau decizii pentru realizarea prevederilor cuprinse în Programul de Guvernare. La aceste şedinţe participă prim-ministrul şi membrii cabinetului. Şedinţele Coaliţiei vor aborda agenda politică guvernamentală şi parlamentară, iar deciziile Coaliţiei se iau prin consens.

Coaliţia Naţională pentru România funcţionează în baza Programului de Guvernare şi a mecanismului de monitorizare şi coordonare a aplicării deciziilor luate, se mai arată în Acordul Politic.

Acordul a fost semnat de preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, preşedintele PNL, Florin Cîţu, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, şi liderul GPMN (Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor), Varujan Pambuccian.

Coaliţia Naţională pentru România s-a format pe fondul demiterii prin moţiune de cenzură a Guvernului Cîţu, la 5 octombrie 2021. La 11 octombrie, a fost desemnat premier Dacian Cioloş, guvernul acestuia fiind însă respins în parlament la 20 octombrie. La 21 octombrie, a fost desemnat premier Nicolae Ciucă. Acesta şi-a depus, însă, mandatul după ce Guvernul minoritar PNL-UDMR nu a reuşit să strângă o majoritate în parlament pentru a fi votat. Nicolae Ciucă a fost din nou desemnat premier în data de 22 noiembrie, de această dată reuşind să treacă de parlament în formula de guvernare PNL+PSD+UDMR+minorităţi.

Până la depunerea jurământului în cabinetul Ciucă, Coaliţia Naţională pentru România a fost denumită Coaliţia pentru Rezilienţă, Dezvoltare şi Prosperitate (CRDP), conform https://gov.ro/.

***
Rotaţia politică, instituită în România în noiembrie 2021, reprezintă un mecanism de schimbare a prim-miniştrilor în interiorul coaliţiei de guvernare, consacrate printr-un acord politic încheiat între partidele din cadrul coaliţiei de guvernare. Principiul rotaţiei politice la guvernare a mai fost aplicat în perioada recentă în ţări precum Israel sau Irlanda, conform https://en.idi.org.il/ şi https://main.knesset.gov.il/en.

Rotaţia politică este un mecanism diferit de ceea ce la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX s-a numit, în România, "rotativa guvernamentală", care însemna înlocuirea la guvernare a unui partid cu un alt partid şi presupunea existenţa unui sistem de bipartidist.

Rotativa guvernamentală a reprezentant un principiu, introdus de regele Carol I în 1895, prin care cele două mari partide din epocă, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator, alternau la guvernare odată la patru ani. Prin această metodă s-a dorit asigurarea simultană a stabilităţii politice şi evitarea radicalizării scenei politice prin guvernări foarte lungi a unuia sau altuia dintre partidele politice sau, dimpotrivă, prin guvernări foarte scurte.

Astfel, cele două mari formaţiuni din epocă, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Conservator, s-au succedat la guvernare odată la 4 ani, începând din octombrie 1895, până în 1914, se arată în articolul "Bipartidismul românesc: Implicarea lui Carol I şi a liderilor politici în funcţionarea alternanţei la guvernare (1895-1914)" (Cosmin-Ştefan Dogaru, Annals of the University of Bucharest / Political science series, 10, 3-15; https://www.ssoar.info/).

Cosmin-Ştefan Dogaru mai arată că sintagma "rotativa guvernamentală" sau sistemul chemării alternative la guvernare al celor două partide amintite, a mai cunoscut denumirea de "alternarea partidelor" (Take Ionescu), "rotaţiunea partidelor" (Nicolae Filipescu) sau "alternanţele partidelor" (I. G. Duca); "rotativă" (N. Iorga, Constantin Argetoianu). AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)