În fiecare an, la data de 25 mai este marcată Ziua internaţională a copiilor dispăruţi. Scopul acestei zile este de a aduce în prim-plan tragedia copiilor răpiţi, de a stopa cazurile de dispariţii voluntare în rândul copiilor, de a-i informa pe părinţi în legătură cu măsurile pe care le pot lua pentru a-şi proteja copiii şi pentru a ne aduce aminte de copiii care nu au fost găsiţi niciodată.

În ziua de 22 mai 2023, Poliţia Română şi Asociaţia "Telefonul Copilului", cu sprijinul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, au lansat o campanie naţională de prevenire a dispariţiei voluntare în rândul minorilor, respectiv a intenţiei copiilor de a fugi de acasă din diverse motive. "Conform datelor organizaţiei noastre, în peste 31,25% dintre sesiunile de consiliere psihologică oferite, copiii au văzut fuga de acasă drept o soluţie pentru rezolvarea problemelor lor, în principal pe fondul dificultăţilor în relaţia copil-părinte (41,3%), al abuzurilor în familie (35,7%), al problemelor sentimentale (15,2%), cel mai mare procent înregistrându-se în rândul fetelor (83,5%)", potrivit lui Cătălinei Surcel, director executiv al Asociaţiei "Telefonul Copilului".

Proiectul reprezintă un demers prin care copiii sunt încurajaţi să ceară ajutor în situaţiile în care se simt singuri şi neînţeleşi, înainte de a lua o decizie cu urmări ireversibile. Totodată, se urmăreşte creşterea nivelului de conştientizare cu privire la fenomenul dispariţiei voluntare a minorilor şi la efectele negative ale acestei forme de dispariţie.

Organizatorii acestei campanii susţin că, în perioada 1 ianuarie - 19 mai 2023, au fost căutaţi 3.277 de minori şi depistaţi 3.318, unele cazuri fiind sesizate anterior şi soluţionate în perioada de referinţă. Numărul dispariţiilor de copii nu reprezintă numărul acestora, deoarece fiecare sesizare, privind acelaşi copil, este înregistrată ca o nouă dispariţie.

La data de 19 mai 2023, se aflau în evidenţă 394 de minori dispăruţi, faţă de care Poliţia Română desfăşoară activităţi pentru depistarea lor. Din totalul acestora, 238 de copii nu sunt la prima dispariţie, unii dintre aceştia având multiple plecări voluntare, iar 141 au plecat dintr-un centru de plasament.

În cadrul proiectului, lucrători ai Poliţiei Române împreună cu reprezentanţii Asociaţiei "Telefonul Copilului" vor organiza sesiuni dedicate copiilor, în care aceştia vor învăţa despre resursele pe care le au la dispoziţie, atât pentru a se informa, cât şi pentru a primi consiliere specializată.

Minorii aflaţi în situaţii dificile pot suna gratuit la 116111, linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia "Telefonul Copilului". Totodată, au la dispoziţie platforma online a organizaţiei - https://www.116111.ro/ - iar pentru comunicarea electronică pot transmite un mesaj electronic la adresa de email vorbestecunoi@telefonulcopilului.ro. Pagina de web a Poliţiei Române dedicată copiilor dispăruţi poate fi accesată la adresa: https://www.politiaromana.ro/ro/copii-disparuti.

Potrivit unui raport dat publicităţii la 25 mai 2022, poliţiştii structurilor de investigaţii criminale din România au rezolvat, între lunile aprilie 2021 şi aprilie 2022, 7.572 de sesizări privind dispariţiile de copii, fiind desfăşurate peste 4.000 de activităţi în cadrul campaniilor de prevenire a dispariţiilor de minori. Dintre aceste sesizări, 259 se refereau la copii cu vârste până la 10 ani, 2.003 cu vârsta cuprinsă între 10-14 ani şi 5.315 minori mai mari de 14 ani. Majoritatea copiilor dispăruţi sunt găsiţi de poliţişti în primele 24-48 de ore de la primirea sesizării.

De asemenea, la nivelul Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii a fost realizat Studiul privind dispariţiile de minori: o viziune tripartită asupra plecărilor voluntare, care a îmbinat analiza statistică a datelor înregistrate la nivelul Direcţiei de Investigarea a Criminalităţii, coroborat cu partea de anchetă socială pe bază de interviu, în vederea conturării unei viziuni de interior asupra acestor fapte. Conform studiului menţionat, printre cauzele generale care au dus la înregistrarea dispariţiilor, se regăsesc: lipsa de atenţie sau de interes/neglijare fată de nevoile copilului aflat în dezvoltare, astfel încât copiii se simt nedoriţi sau ignoraţi; lipsa de control a situaţiei şcolare a copiilor, în ceea ce priveşte frecvenţa la cursuri şi interesul pentru studiu arătat de copii; rigiditatea regulilor de convieţuire, lipsa de comunicare în familie sau în central de ocrotire, modele de comportament disfuncţionale receptate, lipsa interesului pentru studii, practicarea cerşetoriei etc.

Istoricul Zilei internaţionale a copiilor dispăruţi începe cu anul 1983, atunci când preşedintele SUA, Ronald Reagan, a avut iniţiativa de a declara ziua de 25 mai ca fiind a copiilor dispăruţi. La 25 mai 1979, Etan Patz, un băieţel de şase ani din Manhattan, a dispărut fără urmă. Notorietatea cazului a dus, în SUA, la apariţia unei adevărate mişcări dedicate cazurilor de minori dispăruţi, la modificarea legislaţiei şi îmbunătăţirea metodelor de depistare a copiilor dispăruţi.

Începând cu 2001, ziua dedicată copiilor dispăruţi a devenit internaţională, fiind promovată de Centrul internaţional pentru copiii dispăruţi şi exploataţi (International Centre for Missing & Exploited Children). AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)