Evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 8-12 mai 2023: Parlamentul European s-a reunit în sesiune plenară din 9 mai până în 11 mai, la Strasbourg; PE aprobă asistenţa suplimentară în valoare de 145 de milioane de euro pentru Republica Moldova; PE cere mai mulţi bani şi mai puţină birocraţie în programul UE de distribuţie de fructe, legume şi lapte în şcoli; Parlamentul European dă undă verde pentru aderarea UE la Convenţia de la Istanbul; eurodeputaţii au sprijinit un proiect legislativ care va îmbunătăţi etichetarea şi durabilitatea produselor; Comisia Europeană a lansat prima achiziţie comună de gaze; preşedinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen a discutat la Kiev cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski; Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) - date

Parlamentul European

Parlamentul European s-a reunit în sesiune plenară din 9 mai până în 11 mai, la Strasbourg.

* Pe 9 mai, eurodeputaţii au convenit să adopte în regim accelerat o legislaţie pentru a stimula producţia de muniţie şi rachete din UE, aşa-numitul Act privind sprijinirea producţiei de muniţie (ASPM). Propunerea vizează o finanţare de 500 de milioane de euro pentru industria UE pentru a creşte capacitatea de producţie şi livrările către Ucraina. Totodată, aceasta va ajuta ţările UE să îşi reînnoiască stocurile, informează PE. (sursa: https://www.europarl.europa.eu/)

Parlamentul urmăreşte adoptarea legii până la sfârşitul lunii iulie.

* Parlamentul European a votat în 9 mai suplimentarea ajutorului macrofinanciar pentru Republica Moldova cu până la 145 de milioane de euro pentru a ajuta ţara să acopere o parte din nevoile sale de finanţare în 2023.

Eurodeputaţii au aprobat propunerea Comisiei Europene de a acorda guvernului Republicii Moldova sprijinul pentru stabilizarea situaţiei economice a ţării, cu 561 voturi pentru, 43 împotrivă şi 20 abţineri.

Sprijinul, în valoare totală de 45 de milioane de euro sub formă de granturi şi de până la 100 de milioane de euro sub formă de împrumuturi, va fi plătit în două tranşe planificate pentru al treilea şi al patrulea trimestru al anului 2023, dacă Republica Moldova îndeplineşte anumite condiţii. Acestea includ reforme ale sistemului judiciar, asigurarea statului de drept şi a luptei împotriva corupţiei, precum şi progrese satisfăcătoare în ceea ce priveşte punerea în aplicare a unui program macroeconomic al Fondului Monetar Internaţional (FMI).

Republica Moldova beneficiază de asistenţă macrofinanciară în curs care a intrat în vigoare la 18 iulie 2022. După aprobarea sprijinului de către Consiliul UE, acesta va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE şi se va aplica în ziua următoare datei publicării.

* Parlamentul European a aprobat în 10 mai aderarea Uniunii Europene la Convenţia de la Istanbul care pedepseşte violenţele împotriva femeilor, cerând celor şase state membre ale blocului comunitar care nu au ratificat acest tratat internaţional să o facă fără întârziere, potrivit AFP şi EFE.

Această ratificare de către UE, care va trebui încă să fie asumată formal de statele membre în iunie, este totodată simbolică din cauza efectelor sale limitate.

Convenţia de la Istanbul, adoptată în 2011 şi intrată în vigoare în 2014, este un tratat internaţional al Consiliului Europei - organizaţie paneuropeană care grupează 46 de ţări - stabilind norme obligatorii juridic pentru prevenirea şi combaterea violenţelor împotriva femeilor.

Uniunea Europeană a semnat Convenţia în 2017, dar a întârziat cu ratificarea ei din lipsa consensului între statele membre.

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a indicat - într-un aviz dat în octombrie 2021 - că UE poate ratifica Convenţia de la Istanbul fără a avea acordul tuturor statelor membre. Aceasta a deschis calea procesului de aderare, din care preşedinţia suedeză a Consiliului UE a făcut o prioritate.

Această aderare a UE se va aplica celor 27 de ţări ale blocului, însă doar pentru dispoziţiile referitoare la cooperarea judiciară în materie penală şi de azil.

Eurodeputaţii au subliniat că aderarea UE la Convenţia de la Istanbul nu scuteşte cele şase state membre, care nu au ratificat-o, să o facă, presându-le să iniţieze un astfel de demers "fără întârziere", pentru ca acest tratat să poată "să protejeze femeile în toată amploarea domeniului de aplicare prevăzut".

În total, Convenţia de la Istanbul a fost ratificată de 37 de ţări, ultimele făcând-o Ucraina şi Regatul Unit în 2022.

* În 11 mai, eurodeputaţii au sprijinit un proiect legislativ care va îmbunătăţi etichetarea şi durabilitatea produselor şi va pune capăt declaraţiilor înşelătoare, informează PE. (sursa: https://www.europarl.europa.eu/)

Cu 544 voturi pentru, 18 împotrivă şi 17 abţineri, Parlamentul a aprobat în plen noua propunere de directivă privind consolidarea rolului consumatorilor în vederea tranziţiei verzi. Principalul ei scop este să ajute consumatorii să facă alegeri care respectă mediul şi să încurajeze companiile să le ofere produse mai durabile şi mai sustenabile.

Mandatul de negociere aprobat de Parlament prevede interzicerea utilizării declaraţiilor de mediu înşelătoare, cum ar fi "ecologic", "natural", "biodegradabil", "neutru din punct de vedere climatic" sau "eco" atunci când nu este însoţită de dovezi detaliate. Parlamentul intenţionează să interzică declaraţiile de mediu bazate doar pe schemele de compensare a emisiilor de carbon. Se vor interzice şi alte practici înşelătoare, cum ar fi extinderea falsă la întregul produs a unor afirmaţii corecte doar pentru o parte a lui sau declaraţiile care susţin în mod fals că un product va dura o anumită perioadă de timp sau va putea fi folosit cu un anume grad de intensitate.

Pentru a simplifica informaţiile referitoare la produse, eurodeputaţii doresc să fie permise doar etichetele de sustenabilitate bazate pe sisteme oficiale de certificare sau stabilite de autorităţile publice.

* Parlamentul European a adoptat în 9 mai o rezoluţie prin care solicită mai multe resurse financiare şi simplificarea programului UE de distribuţie de fructe, legume, lapte şi produse lactate în şcoli, în condiţiile în care doar 20% dintre elevii din UE au fost vizaţi de program. În ciuda cererii ridicate a şcolilor din unele state membre de a participa la program, bugetul limitat a împiedicat acest program să ajungă la mulţi elevi, avertizează eurodeputaţii. Prin urmare, aceştia solicită o majorare a bugetului programului, astfel încât produsele să poată fi distribuite mai multor elevi, mai des şi în mod regulat.

Având în vedere că există diferenţe mari între statele membre în ceea ce priveşte punerea în aplicare a programului, rezoluţia adoptată propune realocarea către alte state membre a sumelor care nu au fost utilizate.

Cel puţin 10% din finanţare ar trebui să fie alocată pentru măsuri educaţionale privind obiceiurile alimentare sănătoase, adaugă eurodeputaţii.

Programul UE pentru şcoli funcţionează cu un buget de 220 de milioane de euro pe an şcolar. Raportul din proprie iniţiativă al PE examinează punerea în aplicare a programului în perioada 2017-2022, în cursul căreia toate ţările UE au înregistrat o scădere a participării. Practic, doar 16 din 76 de milioane de elevi din UE au fost vizaţi de acest program.

Comisia Europeană

* Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ajuns în 9 mai la Kiev pentru un dialog cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit dpa. Von der Leyen a afirmat că prezenţa sa la Kiev în această zi este "simbolică" şi în acelaşi timp un "semn al unei realităţi vitale şi foarte practice: UE colaborează îndeaproape cu Ucraina în multe probleme". "Salut viguros decizia preşedintelui Zelenski de a face 9 mai Ziua Europei. Ucraina face parte din familia noastră europeană", a declarat oficialul unui reporter de la European Newsroom.

De anul trecut, Ucraina are oficial statutul de candidată la aderarea la Uniune, iar Comisia Europeană urmează să evalueze eforturile de reformă, pentru a stabili dacă sunt suficiente pentru începerea negocierilor de aderare.

Preşedinta Comisiei nu a dat niciun indiciu despre un eventual succes al demersului Ucrainei, însă a declarat că discuţiile cu Zelenski au şi scopul de a "pregăti terenul pentru începerea negocierilor de aderare", a spus ea.

Von der Leyen a mai făcut o vizită la Kiev în februarie, împreună cu preşedintele Consiliului European, Charles Michel. Ei au promis atunci Ucrainei sprijin pentru aderarea la UE, fără însă a stabili o dată pentru acest obiectiv.

Cu ocazia primirii la Kiev a preşedintei Comisiei Europene, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut ca Uniunea Europeană să accelereze livrările de muniţii, să ridice restricţiile "inacceptabile" asupra exporturilor de cereale şi să lanseze negocierile de aderare a Ucrainei la blocul comunitar, potrivit AFP. Preşedintele ucrainean a cerut de asemenea UE să accelereze livrarea de muniţii de artilerie.

* Comisia Europeană a anunţat în 10 mai lansarea primei achiziţii comune de gaze în UE, cu o cerere agregată totală de 11,6 miliarde metri cubi, din care 2,8 miliarde metri cubi gaze naturale lichefiate livrate cu nave şi 9,6 miliarde mc gaze pompate prin gazoducte, potrivit EFE.

Obiectivul platformei "AggregateEU" este de a adăuga cererea şi a negocia împreună pentru a ieftini importurile de gaze, în vederea umplerii depozitelor pentru iarna viitoare, depozite care se află la 62,04% din capacitate (pe 8 mai), faţă de 36,87% în urmă cu un an, după invazia Ucrainei de către Rusia.

Bruxelles consideră "un reper istoric" sistemul, conceput pentru renunţarea la gazele ruseşti şi deschis companiilor din UE, dar şi unor state precum Ucraina, Serbia sau Republica Moldova.

Un total de 107 companii s-au înscris pe noua platformă şi 77 au solicitat gaze la această primă licitaţie (deschisă până pe 15 mai), ce se vor furniza între iunie 2023 şi mai 2024.

Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) - date

* După un avans substanţial în 2022, preţurile la alimente au continuat să crească în primul trimestru din 2023, uleiurile şi grăsimile fiind printre produsele cu cele mai mari creşteri de preţuri.

Datele pentru martie 2023 arată că preţul uleiurilor şi grăsimilor în UE a fost, în medie, cu 23% mai ridicat decât în martie 2022, conform informaţiilor publicate în 8 mai de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

România a înregistrat o creştere de 24,4% în martie, uşor peste media UE.

* La 31 martie 2023, 3,9 milioane de cetăţeni din afara UE care au fugit din Ucraina în urma invaziei ruseşti, din 24 februarie 2022, beneficiau de statut de protecţie temporară în statele membre UE.

Principalele ţări care găzduiesc beneficiarii de protecţie temporară din Ucraina sunt Germania (1.067.755 persoane; 27% din total), Polonia (976.575; 25%) şi Cehia (325.245; 8%), arată datele publicate în 8 martie de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În România, la 31 martie 2023, erau 124.035 de cetăţeni care au fugit din Ucraina.

Comparativ cu finalul lunii februarie 2023, numărul beneficiarilor de protecţie temporară din Ucraina a scăzut în UE (minus 116.930; 3%), în urma procedurilor de radiere a statutelor lor de protecţie temporară. Cele mai semnificative scăderi au fost observate în Cehia (minus 122.585; 27%), Suedia (minus 23.635; 49%) şi Polonia (minus 17.180; 2%), creşteri fiind înregistrate în Germania (33.125; 3%), Italia (7.430; 5%) şi România (6.640; 6%).

Comparând populaţia fiecărui stat membru UE, cel mai ridicat număr de beneficiari de protecţie temporară la o mie de persoane, în martie 2023, a fost observat în Cehia (30,9), Estonia (27,8), Polonia (25,9), Lituania (24,2) şi Bulgaria (22,5), în timp ce în UE nivelul era de 8,7.

La finalul lunii în martie 2023, cetăţenii ucraineni reprezentau 98% din beneficiarii de protecţie temporară. Femeile adulte reprezentau aproape jumătate (47%; majoritatea cu vârsta între 35-64 ani) din beneficiarii de protecţie temporară în UE. Copii reprezentau uşor mai mult de o treime (35%), iar bărbaţii adulţi mai puţin de o cincime (18%) din total. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cristian Anghelache, editor online: Adrian Dădârlat)