Traducătoare, publicistă şi disidentă anticomunistă, Doina Cornea s-a născut la 30 mai 1929, la Braşov. Tatăl ei, Iacob Cornea, se trăgea dintr-o familie de ţărani din satul Ileni, pe atunci aparţinând judeţului Făgăraş. Mama ei, Maria Cornea (născută Moga) venea din Apahida, sat în apropiere de Cluj, conform www.fundatia-doinacornea.ro.

A urmat cursurile şcolii germane din Reghin (1936-1942), a celei maghiare din Reghin (1943-1944) şi a liceului românesc de fete, proaspăt reînfiinţat, "Unirea" din Târgu Mureş, în 1945. Între 1946 şi 1948 a urmat Liceul Ortodox de fete din Cluj, după care a făcut Facultatea de Filologie a Universităţii "Victor Babeş" din Cluj (1948-1952). Între 1952 şi 1958 a fost profesoară de liceu la Zalău, unde s-a căsătorit cu avocatul Leontin Cornel Iuhas, cu care a avut doi copii: Ariadna Iuhas (căsătorită Combes) şi Leontin Horaţiu Iuhas.

Publicista şi disidenta anticomunistă Doina Cornea şi senatorul PNŢ-CD Constantin Ticu Dumitrescu participă la conferinţa ”Societatea Civilă”, Bucureşti, 10 noiembrie 1993.

Foto: (c) ROBERT GHEMENT /Arhiva istorică AGERPRES

A urmat cursuri de vară la Strasbourg (1965) şi Dijon (1972), potrivit lucrării ''Personalităţile României contemporane. Protagonişti ai vieţii publice'', editată de Agenţia Naţională de Presă ROMPRES (Bucureşti, 1994).

Disidenţa anticomunistă a Doinei Cornea a început în anul 1980, când a distribuit clandestin, prin reţele de prieteni, volumul fabricat manual "Încercarea labirintului" de Mircea Eliade. Au urmat alte patru traduceri-samizdat (din limba franceză), cărora le-a scris note şi prefeţe din: pr. Petru Gherman (''Ieremia Valahul''), Lao-tse ("Tao to king"), Gabriel Marcel ("Dreptate şi Adevăr"), Ştefan Lupaşco (partea de Trialog din "Omul şi cele trei etici ale sale").

(de la stg. la dr.) Ion Diaconescu, Corneliu Coposu, Doina Cornea şi Ion Raţiu, la un miting organizat de PNŢ-CD în Piaţa Universităţii, Bucureşti, 17 mai 1991.

Foto: (c) VIOREL LĂZĂRESCU /Arhiva istorică AGERPRES

Potrivit site-ului www.memorialsighet.ro, începând din anul 1982 Doina Cornea lansează apeluri antidictatoriale prin Radio Europa Liberă, fiind destituită din învăţământ, arestată şi anchetată în mai multe rânduri, având în ultimii ani ai regimului Ceauşescu regim de domiciliu obligatoriu. S-a solidarizat cu toate mişcările anticeauşiste, individuale sau de grup, coagulând în jurul său un număr important de intelectuali, muncitori şi tineri, precizează sursa citată. A avut şi a organizat acţiuni comune cu sindicatele clandestine din Cluj, Zărneşti şi Braşov şi a distribuit, împreună cu fiul său, manifeste care chemau la solidarizare cu muncitorii din Braşov, în urma revoltei acestora din 15 noiembrie 1987. Toate aceste acţiuni au atras după sine un regim continuu de supraveghere şi urmărire din partea Securităţii, amenzi, anchete şi alte umilinţe.

În 1988 a protestat faţă de demolarea unor localităţi şi i-a cerut lui Nicolae Ceauşescu reforme democratice. De asemenea, a acordat interviuri critice la adresa regimului totalitar postului francez de televiziune ''Antenne 2'' (1987) şi televiziunii belgiene (1988), s-a adresat prin scrisori Consiliului Europei (1989) şi Comisiei Drepturilor Omului a ONU.

Doina Cornea a participat la manifestaţiile anticomuniste din 21 decembrie 1989 de la Cluj-Napoca. A fost cooptată apoi în Consiliul Frontului Salvării Naţionale, organism din care şi-a dat demisia la 23 ianuarie 1990. Ulterior, a făcut parte dintre fondatorii Forumului Democrat Antitotalitar din România, înfiinţat la 6 august 1990, la Cluj-Napoca, din care s-a format mai târziu Convenţia Democrată din România (CDR).

Membră fondatoare a Grupului pentru Dialog Social, a Alianţei Civice şi a Fundaţiei Culturale Memoria, conform http://romaniaonline.blogspot.ro. A publicat peste o sută de articole în ziare şi reviste (22, România liberă, Vatra, Memoria etc.). A ţinut conferinţe în ţară şi străinătate, multe dintre ele publicate în volume colective.

(de la stg. la dr.) Doina Cornea, Silviu Brucan şi Dumitru Mazilu participă la prima şedinţă a Consiliului Frontului Salvării Naţionale cu reprezentanţii judeţelor, Bucureşti, 4 ianuarie 1990.

Foto: (c) SORIN LUPŞA /Arhiva istorică AGERPRES

Dintre volumele de publicistică publicate de Doina Cornea menţionăm: "Liberté? Entretiens avec Michel Combes" (1990), "Libertate?" (1992), "Scrisori deschise şi alte texte" (1991), "Faţa nevăzută a lucrurilor (1990-1999). Dialoguri cu Rodica Palade" (1999), apărută în 2000 şi la Paris ("La face cachée des choses"), "Puterea fragilităţii" (2006).

Printre traducerile publicate se numără: Mircea Eliade - "Încercarea labirintului. Convorbiri cu Claude-Henri Rocquet" (1990, reeditată în 2007), "Gânduri pentru zilele ce vin", în colaborare cu Viorica Lascu (1995), Vladimir Ghika - "Ultimele mărturii" (1997, reeditată în 2006), Vladimir Ghika - "Fragmente postume" (2003).

Doina Cornea (ctr.) alături de Ion Caramitru, Andrei Pleşu participă la întâlnirea unui grup de intelectuali cu preşedintele Franţei Francois Mitterrand (dr), Bucureşti, 18 aprilie 1991.

Foto: (c) VIRGIL PAVEL /Arhiva istorică AGERPRES

La 31 iulie 2009, a fost lansat volumul "Jurnal. Ultimele caiete (1988-1989)" (Editura Fundaţiei Academiei Civice) semnat de Doina Cornea.

A primit pentru activitatea sa Premiul "Thorolf Rafto" (Norvegia, 1989), titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Libere din Bruxelles (1989); a fost decorată cu Legiunea de Onoare, în grad de Ofiţer, cel mai înalt ordin al Republicii Franceze (2000), cu Ordinul "Steaua României" în grad de Mare Cruce, decoraţie oferită de preşedintele Emil Constantinescu (2000) şi Steaua de Merit a Ungariei din partea fostului preşedinte ungar Ferenc Madl. În anul 2003, ca urmare a deciziei Papei Ioan-Paul al II-lea, Doina Cornea a devenit Cavaler al Ordinului Sfântul Papă Silvestru. În octombrie 2009, a fost decorată de regele Mihai I, cu "Crucea Casei Regale a României" şi de ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, cu "Legiunea de Onoare" în grad de comandor.

Doina Cornea a încetat din viaţă în noaptea de 3 spre 4 mai 2018, la Cluj-Napoca. A primit post-mortem titlul de cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca, iar o stradă din acest oraş şi o porţiune dintr-un bulevard din sectorul 6 al Capitalei îi poartă numele. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Doina Cornea în faţa locuinţei din Cluj, 28 ianuarie 1990.