Filmul muzical "De trei ori Bucureşti", realizat în trei părţi şi lansat în 1967, a fost gândit de regizorul Ion Popescu Gopo - de la a cărui naştere se împlinesc, la 30 aprilie, 100 de ani - şi este alcătuit din trei povestiri cinematografice distincte, a căror acţiune se desfăşoară în Bucureşti, realizate de trei regizori diferiţi, dar care se îmbină armonios.

Prima povestire se numeste "Aterizare forţată" şi este realizată de Horea Popescu - un pilot, care aşteaptă un răspuns la cererea în căsătorie de la femeia iubită, îi prezintă acesteia, de la bordul avionului, frumuseţile oraşului Bucureşti. A doua povestire se numeşte "Întoarcerea", fiind realizată de Mihai Iacob - în noaptea de Anul Nou un bărbat singur ar vrea să revină la fosta soţie dar nu îndrăzneşte. A treia povestire, "Oraşul meu", realizată de Ion Popescu-Gopo, reprezintă un tur muzical-coregrafic al oraşului Bucureşti în care ghid este chiar regizorul. Toate cele trei părţi ale filmului îl au ca scenarist pe Mihai Iacob.

În imaginile filmului se regăsesc imagini cunoscute din Capitală: Calea Victoriei - Sala Palatului, Biserica Kreţulescu, Ateneul Român, Palatul Telefoanelor, Cercul Militar Naţional, Muzeul Naţional de Istorie a României, Palatul CEC; Bulevardul Elisabeta din vremea când era "împânzit" de cinematografe; zona din Piaţa Unirii - cu Palatul de Justiţie, cheiul Dâmboviţei, strada Lipscani; zona Herăstrău - fântâna Mioriţa, Muzeul Satului. Pe coloana sonoră cântă Constantin Drăghici acompaniat de orchestra Paul Ghentzer, muzica fiind semnată de compozitorul Radu Şerban.

În distribuţie se regăsesc actorii Ioana Casetti, Traian Stănescu, Elena Sereda, Irina Bîrlădeanu, Ion Pascu, Mircea Dumitru, Marian Hudac.

A doua parte a filmului, "Întoarcerea", regizată de Mihai Iacob, este total diferită de tonul general al peliculei, acela de scheci. Este o poveste cu personaje bine definite, cu un conflict dramatic vădit, un film de atmosferă realizat cu un autentic simţ cinematografic, cu o imagine stilizată (un Cişmigiu a la Resnais în Marienbad). "Filmul demonstrează măiestria operatorului şi nevoia regizorului de a spune ceva neconvenţional, de a povesti într-un ton modern o poveste despre oamenii timpurilor noastre.", nota criticul de film Rodica Lipatti într-o cronică publicată în revista "Cinema" nr. 12, din decembrie 1967.

Din distribuţia celei de-a doua părţi a peliculei fac parte actorii Ion Pacea, Dana Comnea, Ion Dichiseanu, Doina Patrichi, Cornel Patrichi, Iarodara Nigrim, Gheorghe Ghiţulescu, Lucia Boga.

"Un film despre Bucureşti ne înduioşează. Ne emoţionează pe toţi, şi pe cei născuţi şi pe cei făcuţi bucureşteni, şi ne ştirbeşte de la bun început din obiectivitate şi din eventualul simţ critic. Ne place să ne recunoaştem oraşul în care trăim, ne place să ne admirăm străzile pe care trecem dimineaţa şi seara. Este deci firesc să primim un asemenea film cu inima ticăind şi cu tolba plină de speranţe, mai ales că nu prea am fost răsfăţaţi până acum şi nu prea am avut prilejul să ne plictisim revăzându-ne Capitala descrisă în fel şi chip, cu pretext sau fără, de echipele de la Buftea. (...) Gopo a găsit o formulă nimerită pentru ce şi-a propus să facă, deşi a lucrat pe Ťfeliiť pe care le bifează sub ochii noştri şi s-a bazat pe Ťnumereť actoriceşti.", nota Rodica Lipatti în cronica de film, potrivit site-ului aarc.ro.

Partea a treia, "Oraşul meu", regizată de Ion Popescu Gopo, evoluează ca un scheci. Propunându-şi să descopere oraşul odată cu spectatorul, Gopo înfăţişează Bucureştiul sistematic şi... pedagogic. Sub pretextul bucureşteanului care aşteaptă o nepoată în Gara de Nord şi vrea să-i arate Bucureştiul, regizorul prezintă imagini din Cişmigiu şi Herăstrău, de pe străduţele vechi ale oraşului; "o felie de istorie veche la bisericuţa lui Bucur şi la cea a lui Stavropoleos, o felie de ŤBucureşti de altădatăť în crinolină şi joben, o felie de teatru caragialesc absurd a la Eugen lonescu (adică Eugen lonescu a la Caragiale)", nota criticul de film în revista "Cinema".

Distribuţia părţii a treia îi include pe artiştii Ion Popescu-Gopo, Fory Etterle, Mircea Constantinescu, Dem Rădulescu, Toma Caragiu, Jorj Voicu, Colea Răutu (care cântă celebra melodie "Coşarul" compusă de Nicolae Kirculescu), Pompilia Stoian, Catiţa Ispas.

"Un Bucureşti de carte poştală ilustrată. Nu este rău. Dar am tânjit tot timpul şi după Bucureştiul bucureşteanului, după Bucureştiul pe care-l batem zilnic cu piciorul sau cu tramvaiul. Am dus şi dorul străduţelor înguste şi intime, al caselor bătrâneşti cu grădiniţă, îmbrăcate în iederă, (...), a unui detaliu arhitectonic caracteristic sau doar pitoresc. Există şi un Bucureşti cu istorie, tradiţie, un Bucureşti al încrucişărilor de culturi şi civilizaţii, care şi-au lăsat amprenta în monumente.", mai notează cronica din revista "Cinema", potrivit site-ului aarc.ro. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto : istoriafilmuluiromanesc.ro