Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este marcată, anual, la data de 11 aprilie, cu scopul de a creşte gradul de informare cu privire la această boală şi de a evidenţia impactul pe care îl are asupra celui suferind, asupra familiei sale şi a societăţii.

A fost stabilită la această dată pentru a marca ziua de naştere a medicului englez James Parkinson (1755-1824), cel care a descris pentru prima dată această boală în lucrarea sa "Eseu despre paralizia tremurătoare" ("An Essay on the Shaking Palsy", 1817). Simbolul zilei este o lalea roşie şi a fost lansat la 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinţei de la Luxemburg dedicată acestei boli.

La nivel european, Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson este susţinută de Asociaţia Europeană a Bolii Parkinson (European Parkinson's Disease Association - EPDA). Înfiinţată în 1992, la Bruxelles, asociaţia are, în prezent, 45 de organizaţii membre, de pe tot cuprinsul Europei şi promovează o mai bună cunoaştere a acestei afecţiuni şi a modului în care aceasta poate afecta o persoană pe toate nivelurile: fizic, psihic, emoţional, dar şi social şi economic.

Boala Parkinson este a doua cea mai frecventă tulburare neurodegenerativă legată de vârstă, după boala Alzheimer. Bărbaţii au o probabilitatea de 1,5 ori mai mare să facă Parkinson, potrivit parkinsonsnewstoday.com/. Majoritatea celor afectaţi au peste 60 de ani, dar în "stadiu incipient" poate afecta şi persoane mai tinere.

Peste 6 milioane de persoane sunt diagnosticate cu boala Parkinson pe plan mondial, maladie care cauzează aproape 120 de mii de decese anual, conform ncbi.nlm.nih.gov. În Uniunea Europeană, aproximativ 1,2 milioane de oameni au viaţa afectată de această boală. La nivelul anului 2013, în România erau trataţi peste 70.000 de pacienţi cu Parkinson, însă numărul real al cazurilor ar putea fi mult mai mare, potrivit arpim.ro, site-ul Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente.

Maladia Parkinson este o boală degenerativă, care se pare că este derivată dintr-o combinaţie de factori genetici şi de mediu ce duc la moartea celulelor nervoase care produc dopamina, neurotransmiţător cu rol fundamental în creier pentru controlul motricităţii. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mişcărilor, pacienţii prezintă gesturi rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor şi instabilitate posturală. Principalele semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea şi bradichinezia, adică încetinirea generală a ritmului activităţii motrice. Instabilitatea posturală survine tardiv, de obicei după aproximativ opt ani de evoluţie a bolii.

Deşi dificultăţile de mişcare şi instabilitatea posturală sunt cele mai evidente şi uşor de recunoscut, ele nu sunt singurele simptome care însoţesc maladia Parkinson. În aprilie 2022, un grup de experţi spanioli a atras atenţia asupra altor aspecte ale acestei patologii, potrivit EFE. Printre acestea, se numără depresia, care îi afectează pe aproximativ 40% dintre suferinzii de Parkinson, precum şi anxietatea sau apatia. Micrografia, adică tendinţa pacientului de a scrie din ce în ce mai mic, precum şi pierderea mirosului (anosmie) sau tulburările de degluţie (înghiţit) pot fi, de asemenea, simptome non-motorii ale bolii Parkinson.

Potrivit Societăţii Spaniole de Neurologie (SEN), diversitatea simptomelor pe care le prezintă această boală neurodegenerativă, necesită o focalizare multidisciplinară pentru a evita o întârziere în stabilirea diagnosticului. Federaţia Spaniolă împotriva Parkinson a lansat campania #CealaltăFaţăaParkinson, cu scopul de a sensibiliza asupra imaginii greşite a acestei boli, combaterii stigmatelor şi prejudecăţilor sociale precum şi a stereotipurilor care o înconjoară.

Deoarece boala Parkinson este asociată cu dispariţia progresivă a neuronilor care generează dopamină, tratamentele existente, precum L-dopa (Levodopa), stimulează producerea acestei substanţe în creier. Însă aceasta prezintă efecte secundare semnificative, precum mişcări necontrolate şi, în timp, îşi pierde eficienţa.

Maladia este dificil de tratat nu doar pentru că este greu de identificat la timp, ci şi pentru că nu sunt cunoscute cauzele fundamentale ale degenerării neuronilor dopaminergici. Unii cercetători bănuiesc că declanşatorul bolii nu se găseşte în creier, ci în alte părţi ale corpului, cum ar fi intestinul sau nasul. Ceea ce se cunoaşte, însă, este faptul că maladia nu are o componentă exclusiv genetică, doar 15% dintre pacienţi având antecedente familiale. Printre factorii de risc, a fost stabilită clar o legătură cu expunerea la anumite pesticide, solvenţi sau metale grele. De asemenea, traumatismele cranio-cerebrale repetate pot creşte riscul de Parkinson.

Pacienţii în stadii avansate de boală devin din ce în ce mai mult dependenţi de ajutorul şi susţinerea semenilor. O mai bună informare conduce la reducerea stigmei asociată bolii şi poate creşte calitatea vieţii pentru cei afectaţi, potrivit site-ului www.whathealth.com. Marcarea Zilei mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson reprezintă şi o oportunitate de a strânge fonduri pentru proiecte de cercetare. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)