Vizita oficială în România a cancelarului german Olaf Scholz, întrevederea trilaterală de la Palatul Cotroceni, prezenţa secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, în România, precum şi marcarea Zilei Academiei Române sunt câteva dintre cele mai importante evenimente pentru actualitatea internă din intervalul 3-7 aprilie 2023.


VIZITA OFICIALĂ ÎN ROMÂNIA A CANCELARULUI OLAF SCHOLZ
3 aprilie - Cancelarul Republicii Federale Germania, Olaf Scholz, a fost primit, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Klaus Iohannis. La finalul convorbirilor tete-a-tete, cei doi lideri au susţinut declaraţii de presă comune. "Am avut o discuţie amplă cu cancelarul Scholz cu privire la aspecte de actualitate de pe agenda europeană. Aderarea României la spaţiul Schengen este principalul nostru obiectiv. Germania ne-a fost alături, ne-a susţinut activ şi i-am mulţumit şi astăzi domnului cancelar pentru această abordare. România îşi îndeplineşte rolul de garant al securităţii la frontiera externă, fapt recunoscut la nivel european, iar aderarea la Schengen va consolida acest spaţiu", a afirmat Klaus Iohannis. La rândul său, cancelarul Olaf Scholz a declarat că susţine aderarea României în acest an la Spaţiul Schengen. "Ţara dumneavoastră a depus mari eforturi în acest sens, trebuie să onorăm acest lucru. L-am asigurat pe preşedintele Iohannis încă o dată de susţinerea mea în acest sens", a arătat oficialul german. Referindu-se la investiţiile germane în România, Klaus Iohannis a declarat că acestea au fost de succes şi a salutat anunţul producătorului german de armament Rheinmetall de a investi într-o locaţie din ţara noastră. Olaf Scholz a arătat că România şi Germania au multe puncte în comun în ceea ce priveşte temele de politică externă, iar Ucraina va fi sprijinită militar atât timp cât va fi nevoie. El a evidenţiat rolul României în preluarea a numeroşi refugiaţi din Ucraina şi în sprijinirea transporturilor internaţionale umanitare.


ÎNTREVEDEREA TRILATERALĂ DE LA PALATUL COTROCENI
3 aprilie - Preşedintele Klaus Iohannis a găzduit, la Palatul Cotroceni, o întrevedere trilaterală cu cancelarul Republicii Federale Germania, Olaf Scholz, şi preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu. Discuţiile au avut ca obiectiv consolidarea sprijinului în toate domeniile pentru asigurarea rezilienţei, a stabilităţii şi a securităţii Republicii Moldova şi pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova. În context, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că sprijinul pentru Republica Moldova va continua, cu atât mai mult cu cât această ţară este supusă unor presiuni hibride sistematice, inclusiv unor tentative de subminare a ordinii constituţionale. Potrivit lui Klaus Iohannis, Republica Moldova a întreprins demersuri considerabile pentru a face reformă, pentru a combate corupţia şi a întări Justiţia, cu scopul de a avansa în procesul de integrare europeană. Şeful statului a indicat că tema integrării europene a Republicii Moldova, singura opţiune capabilă să asigure un viitor democratic, prosper şi stabil pentru cetăţenii săi, a fost abordată cu prioritate. Cancelarul Olaf Scholz a declarat că Republica Moldova face parte din familia europeană şi a salutat modul în care Chişinăul a abordat reformele necesare în vederea aderării la UE. Cancelarul german a reamintit că anul trecut au fost organizate trei conferinţe în cadrul platformei de sprijin pentru Republica Moldova şi s-a arătat încrezător că a patra conferinţă, din toamnă, va reprezenta "un nou succes". La rândul său, preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat că, în contextul actual, ţara sa are nevoie de sprijin pe partea economică şi pentru consolidarea capacităţii instituţiilor responsabile de securitatea cetăţenilor şi a sistemului de apărare.


RELAŢII EXTERNE
3 aprilie - Prim-ministrul Nicolae Ciucă s-a întâlnit, la Palatul Victoria, cu Elisa Ferreira, comisar european pentru coeziune şi reforme, şi Nicolas Schmit, comisar european pentru locuri de muncă şi drepturi sociale, context în care a fost prezentat impactul pozitiv al fondurilor europene pentru dezvoltarea României şi recuperarea decalajelor dintre regiuni. Premierul României le-a mulţumit comisarilor europeni pentru sprijinul acordat în configurarea programelor aferente Politicii de Coeziune, din perioada de programare 2021-2027, a căror valoare totală depăşeşte 46 de miliarde de euro.
4 aprilie - Premierul Nicolae Ciucă l-a primit, la Palatul Victoria, pe ministrul Afacerilor Externe al Armeniei, Ararat Mirzoyan, aflat în vizită oficială în România. În cadrul întâlnirii a fost analizată situaţia de securitate din Regiunea Extinsă a Mării Negre, generată de războiul de agresiune al Rusiei în Ucraina, evenimentele de după războiul de 44 de zile dintre Armenia şi Azerbaidjan şi evoluţiile procesului de pace din regiune. De asemenea, părţile au abordat pe larg situaţia relaţiilor bilaterale.
4 aprilie - Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat la reuniunea miniştrilor de externe din statele NATO, la sediul Alianţei de la Bruxelles, context în care a pledat pentru continuarea sprijinului aliaţilor şi partenerilor pentru Ucraina şi a arătat contribuţia multidimensională a României în sprijinirea ţării vecine. Totodată, Bogdan Aurescu a salutat angajamentul finlandez de asumare a responsabilităţilor pentru securitatea colectivă. Ministrul Bogdan Aurescu a avut şi o discuţie cu omologul din Republica Macedonia de Nord, Bujar Osmani, în calitatea sa de Preşedinte-în-Exerciţiu al OSCE, în marja reuniunii miniştrilor de externe ai NATO.
6 aprilie - Jean-Claude Juncker, fost preşedinte al Comisiei Europene, a primit titlul Doctor Honoris Causa din partea Academiei de Studii Economice (ASE), într-o ceremonie care a avut loc în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis. În context, fostul preşedinte al Comisiei Europene a declarat că există aşteptări care nu au fost atinse de către cei care conduc Uniunea Europeană şi a criticat faptul că România nu a aderat încă la spaţiul Schengen. El a arătat că România se află într-o vecinătate dificilă.


APĂRARE
4 aprilie - Preşedintele Klaus Iohannis a salutat, în numele României, aderarea oficială a Finlandei la NATO, afirmând că Alianţa Nord-Atlantică este mai puternică acum. Finlanda a devenit cel de-al 31-lea membru al Alianţei Nord-Atlantice, în urma unei ceremonii desfăşurate la sediul NATO, în cadrul căreia a depus instrumentul de aderare, care a fost înaintat secretarului de stat al SUA, Antony Blinken, reprezentantul statului gardian al tratatului fondator.
7 aprilie - Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat, cu ocazia unei vizite la Brigada Multinaţională Sud-Est din Craiova, că NATO pregăteşte o nouă arhitectură de apărare şi descurajare pe flancul estic, un flanc estic mult mai profund şi modificat de venirea Finlandei ca nou membru al Alianţei. Acesta a mai spus că Brigada Multinaţională Sud-Est reprezintă "un excelent model de interoperabilitate la nivel NATO". "Prezenţa mea astăzi aici este de a încuraja aliatul român şi aliaţii noştri din NATO prezenţi aici să se pregătească pentru următorul nivel de apărare, de exerciţii în comun, de interoperabilitate şi de operaţiuni militare de tip multi-domeniu", a arătat oficialul NATO. Întrebat dacă sunt alte îngrijorări în acest moment, având în vedere tot ceea ce se întâmplă în Ucraina, secretarul general adjunct al NATO a spus că nu există un risc la adresa securităţii ţărilor aliate, însă nu totdeauna ceea ce se vede în plan militar tradiţional reprezintă şi întreaga realitate. Mircea Geoană a declarat că popoarele şi politicienii din ţările aliate "au înţeles nevoia de a investi mai mult în apărare", pentru a asigura interoperabilitatea. În aceeaşi zi, secretarul general adjunct al NATO a susţinut la Universitatea din Craiova prelegerea "Inovaţie, transformare şi securitate - De la economie de război la un nou model economic", eveniment organizat în parteneriat cu Ambasada Statelor Unite la Bucureşti şi NET/New Economy Trust. Cu acest prilej, el a declarat că adevărata provocare pentru România, în contextul schimbării conturului strategic al Europei, este cum să transfere imensa relevanţă strategică în dividende economice şi să facă saltul către o ţară prosperă, ca oamenii să nu mai aleagă să plece pe capete.


JUSTIŢIE
5 aprilie - Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, cu 191 de voturi "pentru", 66 "împotrivă" şi 12 abţineri, proiectul de lege care modifică Codul penal şi vizează abuzul şi neglijenţa în serviciu, în forma Guvernului. În această formă este eliminat pragul de la care se consideră infracţiune pentru abuz în serviciu, aşa cum a decis, la 4 aprilie, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, care a dat raport de adoptare formei venite de la Guvern pentru acest proiect.
6 aprilie - Tribunalul Bucureşti a dispus arestarea preventivă, pentru 30 de zile, a elevului de 16 ani de la Colegiul Naţional "Ion Creangă" din Bucureşti care a atacat în ziua precedentă, cu un cuţit, o profesoară de limba japoneză, pe care a rănit-o. Decizia nu este definitivă, însă este executorie, astfel încât adolescentul va fi dus în arestul Poliţiei Capitalei. Anchetatorii susţin că elevul a premeditat atacul şi a făcut planuri în legătură cu modul în care urma să acţioneze.


AGRICULTURĂ
7 aprilie - Fermierii au organizat proteste în mai multe judeţe din ţară şi în Capitală, nemulţumiţi de soluţia găsită de Comisia Europeană la problemele şi dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agro-alimentar românesc, pe fondul distorsiunilor de piaţă cauzate de conflictul armat din Ucraina.


ZIUA ACADEMIEI ROMÂNE
4 aprilie - Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat că Academia Română întruchipează "prototipul cărturarului român", fiind caracterizată de o anumită unicitate, bazată pe "independenţa spiritului creator al elitei intelectuale de cel mai înalt nivel". "Academia Română întruchipează astfel prototipul cărturarului român, elogiat de Iorga, şi se află între acele câteva instituţii de căpătâi care au ctitorit România. De aceea, marele istoric numea Academia 'fundaţiune sfântă'", a spus Pop, în alocuţiunea rostită în cadrul Adunării Generale festive, dedicată împlinirii a 157 de ani de la înfiinţare a celui mai înalt for ştiinţific şi cultural al României. El a evidenţiat cele mai importante momente din activitatea venerabilei instituţii de-a lungul a peste un secol şi jumătate de istorie, evocând "vitregiile regimului comunist totalitar". Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de către prezidiul instituţiei, cu prilejul ''Zilei Porţilor Deschise''.


CULTURĂ
4 aprilie - Scriitorul Orhan Pamuk, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2006, a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea comunităţii academice a Universităţii de Vest Timişoara (UVT), în cadrul unei festivităţi speciale pentru spaţiul cultural şi intelectual românesc şi european.
4 aprilie - Artistul Şerban Gabrea, coautor, împreună cu Florin Ciubotaru, al marii tapiserii "Teatrul lumii" de la Teatrul Naţional din Bucureşti, a murit la 2 aprilie, a anunţat la această dată Uniunea Artiştilor Plastici. (n. 6 iun. 1940)
5 aprilie - A murit balerinul şi coregraful Thury Ştefan. (n. aug. 1941) AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)