Prof. dr. Irinel Popescu, reputat medic chirurg şi realizatorul primului transplant hepatic din România (cu supravieţuirea bolnavului), s-a născut la 22 aprilie 1953, la Filiaşi, judeţul Dolj.

După ce a urmat cursurile Liceului "Fraţii Buzeşti" din Craiova (1971), a absolvit Facultatea de Medicină Generală din Bucureşti (1977), cu premiul "Elena Dimitriu", pentru cel mai bun rezultat la absolvire şi examenul de internat. În 1990 a devenit doctor în ştiinţe medicale, la Universitatea de Medicină şi Farmacie ''Carol Davila''. A efectuat studii postdoctorale ca Research Fellow la University of Pittsburgh (ianuarie-iunie 1992) şi apoi la Mount Sinai Hospital New York (iulie 1992-decembrie 1994).

Tot în 1990 a devenit medic primar chirurg la Spitalul Clinic Fundeni. Coordonatorul tezei sale de doctorat, susţinută în acelaşi an, a fost prof. dr. Dan Setlacec. În ceea ce priveşte activitatea didactică, a fost asistent stagiar (1980-1983), asistent (1983-1992), şef de lucrări (1992-1995), conferenţiar (1995-1999), iar din anul 1999, profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti.

Prof.univ.dr. Irinel Popescu, şeful Clinicii de chirurgie generală şi Transplant Hepatic Fundeni, 2002.

Foto: (c) ROMULUS BOANCA/Arhiva istorică AGERPRES 

În aprilie 2000 a fost efectuat primul transplant hepatic cu supravieţuirea bolnavului de către prof. dr. Irinel Popescu, la Institutul Clinic Fundeni, iar în octombrie 2000 - primul transplant de ficat de la donator în viaţă, de către aceeaşi echipă (transplant de la mamă la fiică). În 2005, tot la Fundeni, prof. dr. Irinel Popescu şi dr. Simona Dima au realizat primul allotransplant de insule pancreatice la un bolnav cu ciroză şi diabet, căruia i s-a efectuat un transplant combinat de ficat şi insule pancreatice.

Prof. dr. Irinel Popescu, preşedintele congresului, participă la al XXIV-lea Congres National de Hepatologie, a IV-a Întâlnire Româno-Franceză de Hepatologie şi al V-lea Curs Balcanic de Hepatologie, manifestări ştiinţifice desfăşurate concomitent la Hotel Pullman din Bucureşti, 2014.

Foto: (c)  SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO 

Profesorul Irinel Popescu a desfăşurat o activitate de pionierat în domeniul transplantului hepatic şi în organizarea Programului Naţional de Transplant. În anul 2000 a înfiinţat Programul de transplant hepatic în Institutul Clinic Fundeni, în cadrul căruia au fost efectuate, până în anul 2021, peste 1.000 de intervenţii chirurgicale. Începând din 2006, a fost iniţiată colaborarea cu prof. dr. S.G. Lee din Seul, Coreea, unde mai mulţi medici specialişti în chirurgie şi rezidenţi ai Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic Fundeni s-au specializat în transplantarea ficatului de la donator viu.

Profesorului Irinel Popescu i se datorează introducerea chirurgiei robotice în România (2008) în cadrul primului program sistematizat de operaţii robotice (peste 1.000 de intervenţii), la Institutul Clinic Fundeni. Are importante contribuţii în dezvoltarea cercetării din domeniul medical, precum promovarea "cercetării translaţionale" în domeniul oncologiei digestive şi înfiinţarea primei biobănci de probe biologice din România - şi una dintre primele din Europa de Est (2002), dar şi în înfiinţarea Centrului de Excelenţă în Medicina Translaţională (CEMT) la Institutul Clinic Fundeni.

Prof. dr. Irinel Popescu, vicepreşedinte al Consiliului Ştiinţific al SIMCR, înainte de a participa la Conferinţa Naţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă, organizată de Societatea Internaţională de Medicină şi Chirurgie Regenerativă (SIMCR), la Biblioteca Academiei Române - Amfiteatrul 'Ion Heliade Rădulescu', 2014.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO 

Reputatul medic, profesor şi om de ştiinţă a fost ales preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale în 2011, fiind membru titular al acesteia din anul 1998. Este membru fondator al Asociaţiei Române de Chirurgie Endoscopică şi alte tehnici intervenţionale (ARCE) şi al Asociaţiei Române de Telemedicină şi Aplicaţii Spaţiale pentru Sănătate (ARTASS). De asemenea, este preşedinte de onoare al Asociaţiei Române de Chirurgie Hepato-bilio-pancreatică şi Transplant Hepatic.

Eminentul chirurg a contribuit în mod esenţial la înfiinţarea programelor de transplant hepatic de la Spitalul Republican din Chişinău (Republica Moldova - 2013), Spitalul "Sfânta Maria" din Bucureşti (2014), Spitalul "Sfântul Spiridon" din Iaşi (2016). Este coordonator naţional al specializării postuniversitare de chirurgie hepato-bilio-pancreatică.

În 2013 a devenit membru corespondent al Academiei Române, făcând parte din comisii ale Secţiei de ştiinţe medicale - Comisia de oncologie (vicepreşedinte), Comisia de istoria medicinei (membru). De asemenea, a colaborat şi cu alte secţii ale Academiei Române - Secţia de filologie şi literatură, Secţia de ştiinţe biologice, Secţia de ştiinţe istorice şi arheologie, Secţia de ştiinţe chimice, Secţia de ştiinţe matematice, Secţia de ştiinţe agricole şi silvice.

Medicul Irinel Popescu s-a implicat o perioadă şi în viaţa politică. A fost membru al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat (1998-2003), senator de Dolj (2004-2008) din partea Uniunii Naţionale PSD+PUR, apoi din partea Partidului Conservator. În legislatura 2004-2008 a fost preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senat. În 2013 a hotărât să se retragă din toate funcţiile politice pentru a se dedica integral activităţii medicale.

Gala 'Zece pentru România' organizată de Realitatea TV. În imagine: Irinel Popescu - locul 1 la categoria chirurgi şi Regina Ana, 2006.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/Arhiva istorică AGERPRES 

Pe parcursul bogatei sale cariere medicale de succes, i-au fost acordate numeroase distincţii, premii, titluri onorifice, decoraţii - atât în ţară, cât şi în străinătate. Dintre cele conferite în ţară, amintim: Ordinul Naţional ''Steaua României'' în grad de Mare Ofiţer, pentru "merite deosebite în chirurgia hepatică şi în transplantul de organe" (2000) şi Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Mare Cruce, în semn de "recunoaştere deosebită a valorii profesionale, abnegaţiei şi devotamentului faţă de pacienţi, pentru rezultatele de excepţie obţinute în perfecţionarea actului medical" (2013), din partea Preşedinţiei României; Ordinul ''Coroana României'' în grad de ofiţer, din partea Casei Regale a României (2013); "Crucea Patriarhală", din partea Patriarhiei Române (2012).

Principesa Margareta, în numele Majestăţii Sale Regele Mihai I i-a acordat profesorului doctor Irinel Popescu Ordinul Coroana României in Grad de Ofiţer, in cadrul unei ceremonii desfasurată la Castelul Peleş, 2013.

Foto: (c)  SIMION MECHNO/AGERPRES FOTO 

De asemenea, profesorului Irinel Popescu i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa din partea următoarelor instituţii de învăţământ superior: Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova (2006), Universitatea "Ovidius" din Constanţa (2007), Universitatea "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca (2012), Universitatea "Apollonia" din Iaşi (2018), Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi (2019).

Dintre distincţiile primite de profesorul Irinel Popescu din partea altor ţări, amintim: "Officier de l'Ordre national du Mérite"/Ofiţer al Ordinului Naţional al Meritului, acordat de preşedintele Franţei şi înmânat de ambasadorul acestei ţări la Bucureşti (2012 - distincţie acordată în premieră unui medic român de către statul francez); Ordinul Republicii, acordat de preşedintele Republicii Moldova (2013); Doctor Honoris Causa al Universităţii "Nicolae Testemitanu" din Chişinău (2010).

Dr. Irinel Popescu, la lansarea volumului Dincolo de limită. Convorbiri cu chirurgul Irinel Popescu, 2003.

Foto: (c) PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES  

Profesorul Irinel Popescu a susţinut sute de comunicări ştiinţifice, a publicat numeroase articole, monografii, tratate, manuale de specialitate şi este membru al colegiului de redacţie al unor publicaţii ştiinţifice din ţară şi din străinătate. Între cele mai recente monografii publicate - la care remarcabilul medic a lucrat - amintim: "File din istoria medicinei româneşti", vol. 29 şi vol. 30, din seria "Civilizaţia românească" (Editura Academiei Române, 2020); "Pandemia Covid-19 în România: aspecte clinice şi epidemiologice" (Editura Academiei Române, 2020), "Pandemia Covid-19 în România: aspecte patogenice, clinice şi farmacoterapeutice" (Editura Academiei Române, 2021); "Maladia lui Eminescu şi maladiile imaginare ale eminescologilor" (Editura FNSA, 2021), "Viaţa şi opera profesorului Dan Setlacec" (Editura Academiei-Editura Rao, 2021). AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

Surse text: site-urile https://acad.ro/, https://www.romtransplant.ro/, https://arce.ro/, https://chirurgiehbp.ro/, https://icfundeni.ro/, https://www.cdep.ro/