Acordul comercial SUA - UE, convenit în urma întâlnirii pe care au avut-o președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele american, Donald Trump, a reprezentat subiectul principal al acestei săptămâni, provocând reacții vehemente în rândul țărilor europene.

Acordul comercial SUA - UE

Statele Unite și Uniunea Europeană au convenit asupra unui acord comercial cadru în urma întâlnirii pe care au avut-o președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele american, Donald Trump, la complexul de golf Turnberry al președintelui SUA, din Scoția, la 27 iulie. S-a ajuns astfel la un consens care va evita un război comercial între UE și SUA începând cu 1 august, dată de la care Trump a amenințat anterior că Statele Unite vor aplica taxe vamale de 30% asupra importurilor provenite din UE.

Președinta UE a anunțat stabilizarea la o singură rată tarifară de 15% pentru marea majoritate a exporturilor UE, care se aplică în majoritatea sectoarelor, inclusiv în industria automobilelor, semiconductorilor și a produselor farmaceutice.

De asemenea, s-a convenit asupra unor tarife zero pentru o serie de produse strategice: toate aeronavele și piesele componente, anumite substanțe chimice, anumite produse generice, echipamente semiconductoare, anumite produse agricole, resurse naturale și materii prime critice.

'În ceea ce privește oțelul și aluminiul, UE și SUA se confruntă cu provocarea externă comună a supracapacității globale. Vom lucra împreună pentru a asigura o concurență globală loială. Și pentru a reduce barierele dintre noi, tarifele vor fi reduse. Și va fi instituit un sistem de cote', a precizat Ursula von der Leyen, citată pe https://ec.europa.eu/commission.

'De asemenea, ne vom intensifica cooperarea în domeniul energetic. Achizițiile de produse energetice din SUA vor diversifica sursele noastre de aprovizionare și vor contribui la securitatea energetică a Europei. Vom înlocui gazul și petrolul rusesc cu achiziții semnificative de GNL, petrol și combustibili nucleari din SUA. Cipurile de inteligență artificială din SUA vor ajuta la alimentarea gigafabricilor noastre de inteligență artificială și vor ajuta SUA să își mențină avantajul tehnologic'', a detaliat șefa CE.

Ca reacție, prim-ministrul francez, Francois Bayrou, s-a declarat dezamăgit de acord, vorbind despre o zi 'neagră' pentru Europa, care 's-a resemnat la supunere'. Și președintele francez, Emmanuel Macron, a reacționat, la 30 iulie, declarând: 'Franța și-a menținut întotdeauna o poziție de fermitate și exigență. Ea va continua în acest mod. Acesta nu este sfârșitul poveștii și nu ne vom opri aici'.

Șefa guvernului de la Roma, Giorgia Meloni, a apreciat însă 'pozitiv' înțelegerea, arătând că escaladarea unui conflict comercial între UE și SUA ar fi avut 'consecințe imprevizibile și potențial devastatoare'. Meloni a afirmat că 'este evident (...) că mai trebuie să lucrăm la acord, fiindcă ceea ce s-a semnat ieri este un acord care juridic nu are caracter obligatoriu și general'. Italia a estimat o scădere a PIB-ului său pentru anul viitor cu până la 0,5% ca efect al taxelor vamale de 15% care vor fi percepute de la 1 august de Statele Unite asupra produselor importate din țările UE.

Premierul polonez, Donald Tusk, a afirmat, la 29 iulie, că noile taxe vamale aplicate de SUA produselor din Uniunea Europeană ar putea costa Polonia circa opt miliarde de zloți (2,16 miliarde de dolari).

Comisia Europeană

* Comisia Europeană a propus, la 28 iulie, suspendarea finanțării pentru start-upurile israeliene din cauza situației umanitare grave din Fâșia Gaza. 'Chiar dacă Israelul a anunțat o pauză umanitară zilnică în luptele din Gaza și a respectat unele dintre angajamentele sale (...), situația rămâne gravă', a declarat executivul european într-un comunicat. Propunerea prezentată este una dintre opțiuni și constă din suspendarea parțială a participării Israelului la programul de cercetare Horizon Europe. Vizate în mod specific sunt start-upurile specializate în securitate cibernetică, drone și inteligență artificială.

În timpul discuțiilor de la Bruxelles dintre reprezentanții permanenți ai blocului comunitar nu s-a ajuns la niciun acord privind lansarea procesului decizional formal, deoarece țări precum Germania au solicitat analize suplimentare pentru evaluarea situației pe teren, potrivit diplomaților.

*CE a estimat, la 29 iulie, că cel puțin 20 dintre cele 27 de state membre ale UE vor solicita împrumuturi din fondul SAFE (Security Action for Europe), destinat finanțării achizițiilor militare, a relatat Reuters. Până în prezent, nouă state membre și-au manifestat formal acest interes, a precizat purtătorul de cuvânt al CE, Thomas Regnier. Inițiativa SAFE constă în punerea la dispoziție a unor împrumuturi de 150 de miliarde de euro pentru investiții și achiziții militare realizate de state membre ale UE și de state terțe eligibile pentru a lua parte la acest program.

Comisia Europeană a salutat interesul exprimat până în prezent de Belgia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Croația, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Finlanda de a accesa împrumuturi în cadrul instrumentului SAFE, potrivit unui comunicat al reprezentanței Comisiei Europene în România, transmis la 30 iulie.

* CE a autorizat instalarea pe aeroporturile din UE a scanerelor care le permit pasagerilor să transporte în bagajele de mână recipiente cu lichide cu un volum mai mare de 100 de mililitri și elimină obligația scoaterii dispozitivelor electronice din bagaje la controlul de securitate, a anunțat, la 29 iulie, executivul comunitar, potrivit EFE. În prezent, există aproximativ 700 de astfel de scanere instalate în aeroporturile din 21 de țări membre ale Uniunii Europene.

* Uniunea Europeană a anunțat, la 30 iulie, că va începe în două luni implementarea controlului automatizat la granițele sale, care ar urma în cele din urmă să înlocuiască ștampila manuală de pe pașapoarte. Acest nou sistem va înregistra într-un fișier comun numele, numerele de pașaport, amprentele digitale și fotografiile tuturor cetățenilor țărilor terțe care călătoresc în Europa pentru o ședere scurtă.

Parlamentul European

*Vicepreședintele Parlamentului European Nicu Ștefănuță a inițiat un demers pe lângă Ministerul Mediului, Ministerul Afacerilor Interne și prim-ministrul Ilie Bolojan și a cerut activarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE (UCPM) în contextul inundațiilor care au produs pagube majore în județele Neamț și Suceava, potrivit unui comunicat trimis de biroul său, la 30 iulie.

Mecanismul de Protecție Civilă al UE oferă sprijin concret în astfel de cazuri. Prin activarea acestuia, România ar putea beneficia de echipe de intervenție, echipamente de salvare, sprijin tehnic pentru evaluarea pagubelor și cartografiere actualizată prin Copernicus, plus monitorizare hidrologică avansată prin EFAS. Toate acestea sunt coordonate prin ERCC - Centrul European pentru Situații de Urgență, pregătit să răspundă în ore, nu în zile, se mai menționează în comunicatul citat.

Consiliul UE

*La 29 iulie, Consiliul a decis să reînnoiască lista persoanelor, grupurilor și entităților care fac obiectul măsurilor restrictive în vederea combaterii terorismului, eliminând de pe listă o persoană decedată și menținând restul listei fără modificări. În prezent, există 13 persoane și 22 de grupuri și entități care fac obiectul măsurilor restrictive în vigoare, ce constau în înghețarea fondurilor și a altor active financiare sau resurse economice în statele membre ale UE. De asemenea, operatorilor din UE li se interzice să pună fonduri și resurse economice la dispoziția celor incluși pe listă, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

*La 30 iulie, Consiliul UE a publicat declarația Înaltului Reprezentant, în numele UE, referitoare la alinierea anumitor țări în ceea ce privește măsuri restrictive împotriva încălcărilor grave ale drepturilor omului și a abuzurilor grave împotriva drepturilor omului. În legătură cu valul de violențe din regiunea de coastă a Siriei, soldat cu numeroase victime, dintre care mulți civili, decizia Consiliului adaugă două persoane și trei entități pe lista persoanelor fizice și juridice, a entităților și a organismelor prevăzută în anexa la Decizia (PESC) 2020/1999. Albania, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Liechtenstein, Republica Moldova, Muntenegrul, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Ucraina se aliniază acestei decizii a Consiliului, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)

*La 1 august, justiția europeană a dat dreptate magistraților italieni în diferendul între aceștia și guvernul de la Roma, ordonând repatrierea pe teritoriul italian a imigranților salvați pe mare și trimiși în Albania, informează AFP și DPA. Premierul italian, Giorgia Meloni, a semnat în noiembrie 2023 un acord cu omologul să albanez, Edi Rama, privitor la crearea a două centre în Albania, girate de Roma, pentru tratarea cazurilor anumitor persoane salvate de Italia în Mediterana Centrală. Însă acest proiect a fost contestat de judecătorii italieni care, invocând dreptul european, au respins până acum toate transferurile de migranți către Albania și au ordonat repatrierea lor pe teritoriul italian. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Lăzăroiu)