Ziua internaţională a pădurilor este marcată la 21 martie, în fiecare an, în toată lumea.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia A/RES/67/200, din 21 martie 2012, prin care a declarat aniversarea acestei zile începând din 2013, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare.

În această zi, ţările sunt încurajate să întreprindă eforturi locale, naţionale şi internaţionale pentru a organiza activităţi care implică păduri şi copaci. Tema pentru fiecare Zi internaţională a pădurilor este aleasă de către Parteneriatul Colaborativ pentru Păduri. În 2023, tema este: "Pădurile şi sănătatea" ("Forests and health"), conform http://www.fao.org/international-day-of-forests.

Pădurea Brăneşti, judeţul Ilfov, 30 octombrie 2022.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Gestionarea durabilă a pădurilor şi utilizarea resurselor de către acestea sunt esenţiale pentru combaterea schimbărilor climatice şi pentru a contribui la prosperitatea şi bunăstarea generaţiilor actuale şi viitoare, noteză sursa citată. Pădurile joacă, de asemenea, un rol crucial în reducerea sărăciei şi în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD). Cu toate acestea, în ciuda tuturor acestor nepreţuite beneficii ecologice, economice, sociale şi de sănătate, pădurile sunt puse în pericol de incendii, dăunători, secete şi defrişări fără precedent.

Pădurile oferă atât de multe lucruri sănătăţii oamenilor. Ele purifică apa, curăţă aerul, captează carbon pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, oferă alimente şi medicamente care salvează vieţi şi ne aduc bunăstarea. Depinde de noi toţi să protejam aceste resurse naturale preţioase.

Tema pentru 2022 a fost "Pădurile şi producţia şi consumul durabil" ("Forests and sustainable production and consumption"), iar cea pentru anul 2021: "Restaurarea pădurilor: o cale spre recuperare şi bunăstare" ("Forest restoration: a path to recovery and well-being").

Pădure de foioase în Rezervaţia Tinovul Mohoş, judeţul Harghita, 8 noiembrie 2020.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Tema pentru Ziua internaţională a pădurilor din 2020 a fost: "Pădurile şi biodiversitatea - Prea preţioase ca să le pierdem" ("Forests and biodiversity - Too precious to lose"), menţionează Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO). În 2019, tema aleasă pentru Ziua internaţională a pădurilor a fost "Învaţă să iubeşti pădurile", în timp ce în 2018 ziua a fost marcată în cadrul tematicii "Pădurile şi oraşele durabile". Tema din 2017 a fost "Păduri şi energie", cea din 2016 a fost legată de "creşterea gradului de conştientizare a modului în care pădurile sunt esenţiale pentru aprovizionarea planetei cu apă dulce, care este esenţială pentru viaţă". În 2015, ziua a fost marcată sub îndemnul "Pădurile - Clima - Schimbare".

Potrivit site-ului http://apepaduri.gov.ro, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) recomandă statelor membre să iniţieze acţiuni pentru reconstituirea pădurilor de toate tipurile, prin organizarea unor campanii de plantare a arborilor.

Forumul Naţiunilor Unite pentru Păduri (UNFF) a fost desemnat de Adunarea Generală a ONU pentru a facilita marcarea Zilei internaţionale a pădurilor, în colaborare cu FAO, cu guvernele, cu organizaţiile internaţionale şi regionale, precum şi cu părţile interesate, inclusiv cu societăţile civile. Celebrarea acestei zile se bazează pe rezultatele pozitive ale Anului internaţional al pădurilor, marcat în 2011. Manifestările organizate pentru a celebra Ziua internaţională a pădurilor din acest an includ plantarea de arbori, dar şi alte evenimente, precum expoziţii de artă, fotografie, vizionarea de filme şi diverse reuniuni ce tratează teme legate de gestionarea pădurilor.

Pădurile acoperă o treime din suprafaţa pământului, îndeplinind funcţii vitale în întreaga lume. Aproximativ 1,6 miliarde de oameni depind de păduri pentru existenţa lor, medicamente, combustibil, hrană şi adăpost, notează www.genevaenvironmentnetwork.org.

Pădurile găzduiesc aproximativ 80% din biodiversitatea terestră din lume, arată www.mmediu.ro. Pădurile sunt formate din peste 60.000 de specii de copaci. Diversitatea genetică ajută pădurile să facă faţă schimbărilor climatice şi altor ameninţări. Biodiversitatea se află sub ameninţare gravă din cauza defrişărilor, a degradării pădurilor şi a schimbărilor climatice. Gestionarea durabilă a pădurilor şi refacerea acestora la nevoie este esenţială pentru oameni, biodiversitate şi climă.

Lumea pierde zece milioane de hectare de pădure în fiecare an din cauza defrişărilor - aproximativ de dimensiunea Islandei - şi insectele afectează în jur de 35 de milioane de hectare de pădure anual. (sursa: FAO 2020)

Omenirea nu şi-a pus problema rolului pădurii în mod ştiinţific decât foarte târziu, începând cu secolul al XIX-lea, ca urmare a modificărilor socio-economice ce au determinat o creştere importantă în utilizarea şi exploatarea lemnului.

Pădurile găzduiesc cele mai diverse ecosisteme biologice de pe suprafaţa terestră, adunând peste jumătate din speciile terestre de animale, plante şi insecte. Ele joacă un rol-cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice şi contribuie la menţinerea echilibrului de oxigen, de dioxid de carbon şi a umidităţii din aer. Totuşi, în ciuda tuturor acestor beneficii ecologice, economice, sociale şi de sănătate, este distrusă o mare parte a pădurilor de care umanitatea are nevoie pentru a supravieţui. Defrişările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant. Practic, circa 13 milioane de hectare de pădure sunt distruse anual. Defrişările cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice.

Pădurea Şinca din judeţul Braşov, una dintre pădurile virgine ale României, acoperă aproximativ 350 de hectare, unicitatea ei constând în arborii mult mai înalţi decât în orice altă pădure, 15 noiembrie 2011. 

Foto: (c) GEORGE CĂLIN / AGERPRES FOTO

Conform Planului de acţiune al UE pentru păduri, ele reprezintă un domeniu important pentru Uniunea Europeană, suprafaţa acestora acoperă 37,8% din teritoriul european şi asigură existenţa a 3,4 milioane de persoane (silvicultura şi industriile bazate pe resurse forestiere). În plus, UE este al doilea producător de lemn rotund industrial după Statele Unite ale Americii şi produce aproximativ 80% din pluta disponibilă la nivel mondial.

În contextul schimbărilor climatice, pădurile joacă un rol important, nu doar pentru captarea dioxidului de carbon, ci şi prin producţia de biomasă şi prin potenţialul pe care îl au în domeniul energiilor regenerabile. Pădurile au o importanţă deosebită şi din punct de vedere social şi cultural, sunt atractive pentru populaţia urbană, permit desfăşurarea de activităţi recreative sau benefice pentru sănătate şi reprezintă un patrimoniu cultural important.

Fondul forestier în România ocupa, la sfârşitul anului 2021, o suprafaţă de 6,607 milioane hectare, respectiv 27,7% din suprafaţa ţării, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică în anul 2022.

Suprafaţa fondului forestier la 31 decembrie 2021, comparativ cu aceeaşi dată a anului 2020, a înregistrat o creştere de aproximativ 0,05%.

În 2021, suprafaţa pădurilor a crescut cu 1.000 de hectare (+0,02%), faţă de 2021, speciile de răşinoase înregistrând o creştere de 3.000 hectare, în timp ce speciile de foioase au avut o scădere de 2.000 hectare, modificări datorate în principal reîncadrărilor în amenajamentele silvice.

Suprafaţa pădurilor era în 2021 de 6,45 milioane hectare, speciile de răşinoase acoperind 1,919 milioane hectare (respectiv 29,8%), iar speciile de foioase 4,531 milioane hectare (respectiv 70,2%).

Proprietatea publică reprezenta 64,3% din suprafaţa totală a fondului forestier naţional, fiind administrată în principal de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, iar proprietatea privată reprezenta 35,7%, fiind administrată în cea mai mare parte de structurile silvice private. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Pădurea Caraorman, judeţul Tulcea, 21 mai 2022.

Citiţi şi:

Bihor: Conferinţă silvică organizată de Episcopia Greco-Catolică de Oradea cu ocazia Zilei Internaţionale a Pădurilor