REVOLUŢIA DE LA 1848-1849: Cărturarul ardelean Simion Bărnuţiu a redactat, la Sibiu, prima proclamaţie revoluţionară (12 martie)
La vestea izbucnirii Revoluţiei la Viena, surpriza şi bucuria românilor ardeleni au fost extraordinare. Simion Bărnuţiu, aflat din 1842 în fruntea mişcării naţionale a românilor ardeleni, scria următoarele: "Din toate minunile anului 1848, cea mai minunată pare a fi că Viena, umila, ascultătoarea Vienă încă se revoltă şi că Revoluţia ei produse într-o zi rezultate abia cuprinse de mintea omenească." ("Gazeta de Transilvania", nr. 24/1848), potrivit amplei lucrări "Istoria Românilor" (vol. II, tom 1, Editura Enciclopedică, 2003).
În cursul lunii martie au avut loc mai multe manifestaţii populare la Oradea, Arad, Timişoara, Baia Mare, Cluj, Aiud, Alba Iulia, la care au participat şi reprezentanţi ai populaţiei româneşti. La Lugoj, spre exemplu, la 8/20 martie 1848, a fost organizată o adunare lărgită a congregaţiei comitatului Caraş, în rândul participanţilor aflându-se mai mulţi fruntaşi ai românilor, care au subscris la hotărârea cu privire la desfiinţarea titlurilor feudale şi la constituirea unei comisii însărcinate cu păstrarea şi apărarea ordinei publice (un prim nucleu al gărzii cetăţeneşti), din care făceau parte şi români.

Sursa foto: icr.ro
Reprezentanţii populaţiei româneşti din părţile apusene ale Transilvaniei s-au angajat în mişcarea revoluţionară generală deoarece revendicările de ordin social şi parte din cele de ordin politic ale românilor primeau răspuns satisfăcător în hotărârile Dietei de Pojon, adoptate după presiunea revoluţiilor din Viena şi Pesta. Forul politic decretase instituirea regimului constituţional, desfiinţarea privilegiilor feudale şi a iobăgiei, libertatea presei şi a întrunirilor, egalitate în drepturi şi obligaţii a tuturor cetăţenilor, fără deosebire de naţionalitate şi confesiune. Iobagii deveneau proprietarii liberi pe sesiile pe care deţineau, răscumpărarea obligaţiilor feudale urmând a se face de către stat. Pe de altă parte însă, tot în martie au fost reactualizate declaraţiile cu privire la naţionalitatea politică unică, la indivizibilitatea statului maghiar şi declararea limbii maghiare ca limbă oficială. În faţa perspectivelor amintite mai sus, aceste legiferări naţionaliste au trecut pe planul al doilea.
Declanşarea Revoluţiei europene, primele mişcări social-politice din Imperiu i-au luat pe nepregătite pe românii din Transilvania. Publicistul George Bariţiu a sesizat, încă de la început, însemnătatea izbucnirii Revoluţiei: "Nu e nicio îndoială că ea va scutura şi cutremura toată Europa, începând de la staturile cele mai mari şi tari până la cele mici şi neputincioase." ("Foaie pentru minte, inimă şi literatură", nr. 12/1848), potrivit lucrării amintite mai sus.
După o perioadă de ezitări, de exprimare a unor opţiuni politice divergente, dar mai ales după observarea contextului în care se derulau evenimentele şi după o analiză a programelor de la Pesta, Praga, Viena etc., mai mulţi tineri români intelectuali din Târgu Mureş, Blaj, Cluj, Braşov şi Sibiu, au demarat un dialog. Între aceştia, Buteanu, Papiu şi Balint au realizat imediat importanţa evenimentelor din capitala Ungariei, programul de modernizare propus de unguri, ce avea ca obiectiv prioritar refacerea statului, prin încorporarea, iniţial, a comitatelor vestice (aşa-zisul Partium), şi apoi a întregii Transilvanii.
În Transilvania, tinerii avocaţi (cancelişti), care îşi făceau practica la Tabla Regească (tribunal) din Târgu Mureş, în urma consfătuirilor care au avut loc între 10/22 - 12/24 martie, şi-au manifestat într-o petiţie adeziunea la ideile generale ale Revoluţiei. În dezacord cu colegii ungarii, canceliştii români - Avram Iancu şi, în special, Al. Papiu-Ilarian - au rămas neclintiţi în cererea lor, şi anume, ca în prim plan să se afle desfiinţarea iobăgiei şi nu alipirea Transilvaniei la Ungaria. O altă întrunire a avut loc la Blaj, la 13/25 martie, din iniţiativa lui Aron Pumnul. A fost respinsă linia petiţionară, majoritatea participanţilor pronunţându-se în favoarea unui atitudini ferme, chiar revoluţionare. În aceste împrejurări, s-a luat hotărârea convocării unei adunări generale a românilor, la Blaj, în ziua de 18/30 aprilie (Duminica Tomei).
Simion Bărnuţiu a luat atitudine, încă de la început, faţă de pretenţiile revoluţionarilor maghiari de a anexa Transilvania la Ungaria. În aceste condiţii, trebuia să se elaboreze, în mod obligatoriu, o formulă românească, alternativă la programul maghiar din 3/15 martie. La 12/24 martie 1848, Simion Bărnuţiu a redactat, la Sibiu, o proclamaţie intitulată "Provocaţiune", al cărei text a devenit cunoscut se pare cu prilejul primei adunări a românilor la Blaj din Duminica Tomei şi care a fost răspândit în principalele centre ale Transilvaniei, respectiv Blaj, Cluj, Târgu Mureş, Braşov.
''A venit timpul ca iobăgia să se şteargă şi românii încă să se pună în drepturile lor ce li se cuvin ca unei naţiuni'', a afirmat cu acest prilej Bărnuţiu, potrivit lucrării ''Revoluţia română din 1848'' (Editura Politică, 1969). Manifestul ''Provocaţiune'' respingea declaraţia cu privire la alipirea Transilvaniei la Ungaria, se pronunţa în favoarea recunoaşterii naţiunii române ca egală în drepturi, a admiterii limbii române în administraţie şi în justiţie, pentru desfiinţarea iobăgiei fără răscumpărare.
Congresul naţional românesc, pe care îl preconiza "Provocaţiunea", respectiv o adunare reprezentativă alcătuită din reprezentanţi aleşi, trebuia să creeze mişcării politice revoluţionare româneşti cadrul organizatoric necesar, să reliefeze consensul politic naţional. În ceea ce privea alipirea Transilvaniei la Ungaria, se preciza că acest fapt se va discuta doar în momentul în care naţiunea română ar fi beneficiat de o reprezentare proporţională în Dietă. Fruntaşii români aveau certitudinea că odată pusă în drepturile sale legitime, naţiunea română nu ar fi acceptat acest proces.
Documentul elaborat de Simion Bărnuţiu stabilea linia politică ce trebuia adoptată de naţiunea română faţă de Revoluţia în curs de desfăşurare. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută și sub numele de Conferința Națiunilor Unite privind Organizațiile Internaționale. Pe 25 aprilie 1945, delegați din 50 de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. După distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, scopul reuniunii a fost de a î
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată în fiecare an la data de 25 aprilie, potrivit who.int. Este o inițiativă globală menită să atragă atenția asupra uneia dintre cele mai grave boli infecțioase din lume. Această zi a fost instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a promova prevenirea
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie, dată la care în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand. Acest act a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2026. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 16 m și apune la 20 h 12 m. Luna răsare la 13 h 39 m și apune la 03 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 20-24 aprilie 2026
Evenimentele interne din perioada 20-24 aprilie au gravitat în jurul deciziei PSD de a retrage sprijinul pentru Ilie Bolojan și de demisiile miniștrilor acestui partid din guvern. Astfel, la 20 aprilie, PSD a decis, printr-un referendum intern, retragerea sprijinului politic pentru actualul premier Ilie Bolojan. PNL a decis, la 21 aprilie, să sprijine în continua
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Muzeul Theodor Pallady își redeschide porțile pentru public începând cu data de 24 aprilie, într-o nouă formulă expozițională, rezultat al unui proces de renovare, reorganizare și reamenajare. Potrivit unui comunicat transmis de Muzeul Național de Artă al României, transformarea recentă aduce o extindere a spațiului de expunere și
Ediția de primăvară a East European Comic Con 2026 (24-26 aprilie)
În intervalul 24 - 26 aprilie 2026, are loc ediția de primăvară a East European Comic Con 2026, la centrul expozițional Romexpo din București, potrivit comic-con.ro. Evenimentul este dedicat pasionaților de filme, seriale, benzi desenate, jocuri video și cosplay. Printre actorii confirmați pentru această e
Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului 'One World Romania' (24-29 aprilie)
Între zilele de 24 și 29 aprilie 2026, este programată ediția cu numărul 19 a Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului 'One World Romania'. Locurile de desfășurare sunt Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Eforie și Apollo111 Cinema, informează oneworld.ro.
24 aprilie - Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace (ONU)
La 24 aprilie este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace. Zilei internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace a fost instituită, la 12 decembrie 2018, prin adoptarea de către ONU a Rezoluției A/RES/73/127, cu 144 de voturi favorabile și 2 împ
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
Ziua mondială a protecției animalelor de laborator este marcată în fiecare an la 24 aprilie, pentru a aduce în atenție faptul că milioane de animale din întreaga lume sunt chinuite și își pierd viața în cursul experimentelor. Această zi a fost stabilită în 1979 de către Societatea Națională Anti-Vivisecție din Marea Britanie
Săptămâna mondială a imunizării, în perioada 24-30 aprilie (OMS)
Săptămâna Mondială a Imunizării, celebrată în ultima săptămână a lunii aprilie, își propune să evidențieze acțiunea colectivă necesară și să promoveze utilizarea vaccinurilor pentru a proteja oamenii de toate vârstele împotriva bolilor. Tema anului 2026 este 'Pentru fiecare generație, vaccinurile funcționează'/ 'For every gener
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 aprilie
Ortodoxe Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, mitropoliții Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureș; Sf. Mc. Pasicrat și Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta Greco-catolice Sf. m. Sava Stratilat; Sf. cuv. Elisabeta Romano-catolice Ss. Fidel di
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 aprilie
Este a 114-a zi a anului 2026. Au mai rămas 251 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 12 h 23 m și apune la 03 h 04 m. Luna la Primul Pătrar la 05 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Miniștrii PSD s-au retras de la guvernare. Când au mai demisionat în bloc miniștrii unor partide
Miniștrii social-democrați și-au depus demisiile, la 23 aprilie, la Palatul Victoria. Vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Muncii, Florin Manole, ministrul Justiției, Radu Marinescu, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, s-au retras astfel din












