Atât Institutul Naţional de Statistică, cât şi Eurostat au publicat în luna februarie 2023 informaţii privind evoluţia economico-socială în anul 2021. Dintre rezultatele anunţate, se remarcă creşterea PIB în toate regiunile României şi în cele europene (cu excepţia a trei dintre ele), iar în ceea ce priveşte şomajul în rândul tinerilor din regiunile metropolitane, Braşov, Cluj-Napoca şi Timişoara înregistrează printre cele mai scăzute rate ale şomajului în comparaţie cu media naţională, la nivel european. Tabloul de bord statistic european privind redresarea arată că economia UE a evitat în 2022 o contracţie în ciuda şocurilor excepţionale.

Din Tabloul de bord statistic european privind redresarea, publicat de Eurostat la 17 februarie 2023, reiese că economia UE a avut zero creştere în trimestrul al patrulea din 2022, evitând o contracţie în ciuda şocurilor excepţionale. În aceeaşi perioadă, declaraţiile de faliment au continuat să accelereze, crescând peste nivelul pre-pandemic. Piaţa muncii din UE a continuat să performeze puternic în decembrie 2022, cu o rată a şomajului stabilă, sub nivelul pre-pandemic. Inflaţia a dat semne de scădere suplimentară în statele UE în luna ianuarie 2022, în principal datorită preţurilor la energie. În acest context, Indicatorul de sentiment economic a continuat să se îmbunătăţească în ianuarie 2023, dar a rămas sub nivelul pre-pandemic.

Ca rezultat al preţurilor mari la energie şi al măsurilor coordonate luate de UE pentru reducerea consumului de energie, utilizarea electricităţii la nivel european a scăzut la niveluri înregistrate în lunile aprilie şi mai 2020, determinate atunci de ''lockdown''. Consumul de electricitate la nivelul UE a fost cu 9.0% mai scăzut în noiembrie 2022, comparativ cu cea mai scăzută valoare a acestei luni din perioada 2016-2019, arată https://ec.europa.eu/eurostat/.


În 2021, PIB-ul real a crescut în toate regiunile UE, cu excepţia a trei

În 2021, modificările PIB-ului real în regiunile individuale ale UE au variat de la -2,4% în provincia Brabantul Valon (Belgia) la +16,7% în Notio Aigaio (Grecia), comparativ cu 2020. PIB-ul real a crescut în toate regiunile UE, cu excepţia a trei: provincia Brabantul Valon (Belgia), Mayotte (-0,7%; Franţa) şi Tirol (-0,2%; Austria).

Regiunile cu cea mai mare creştere a volumului PIB-ului după regiunea Notio Aigaio din Grecia au fost: regiunea de Sud a Irlandei (+16,3%) şi Jadranska Hrvatska din Croaţia (+16,0%).

Toate regiunile României au înregistrat creşteri ale volumului PIB în 2021, comparativ cu anul precedent, cea mai mare creştere înregistrând-o regiunea Vest (6,4%), iar cea mai scăzută creştere regiunea Bucureşti-Ilfov (5%), conform rezultatelor publicate de https://ec.europa.eu/eurostat/ la 20 februarie 2023.

Criza provocată de COVID-19 a avut un impact major asupra tuturor regiunilor, afectând indicatorii sociali şi economici în 2020. Ratele de creştere a volumului PIB în 2021 sunt, în multe cazuri, invers proporţionale cu scăderile PIB în 2020. Comparând nivelurile de volum al PIB-ului din 2021 cu anul pre-COVID 2019, cele trei regiuni cu cele mai mari creşteri au fost toate în Irlanda: Sud (+28,4%), Est şi Centru (Midland) (+15,4%), precum şi în Nord şi Vest (+14,1%).

79 de regiuni au avut un nivel de volum al PIB mai mare în 2021 decât în 2019.

Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Insulele Baleare (-15,0%; Spania), Algarve (-13,8%; Portugalia) şi Insulele Canare (-13,4%; Spania).

În 2021, PIB-ul regional pe cap de locuitor exprimat în PPS (standardul puterii de cumpărare) a variat de la 28% din media UE în Mayotte (Franţa) până la 268% în Luxemburg. În România, valoarea a variat de la regiunea 49% în regiunea Nord-Est la 166% în Bucureşti-Ilfov.


Şomajul în rândul tinerilor

În 2021, erau 3 milioane de tineri şomeri (cu vârstă între 15 şi 24 ani) în UE, iar rata şomajului în rândul tinerilor a fost de 16,6%, conform rezultatelor Eurostat publicate la 13 februarie 2023. În România, rata şomajului în rândul tinerilor a fost de aproximativ 21% (20,9% în rândul populaţiei masculine şi 21,2% în rândul populaţiei feminine), conform datelor din Anuarul Statistic al României, publicat la 20 februarie 2023.

Între regiunile metropolitane ale UE, cea mai mare diferenţă între ratele şomajului în rândul tinerilor şi media naţională s-a înregistrat în Palermo (+26.1 puncte procentuale comparativ cu media naţională în Italia). Alte rate care au depăşit 20 de puncte procentuale (pp) peste media naţională aferentă s-au înregistrat în Messina (Italia, +25.3 pp), Les Abymes (Franţa; +24.4 pp), Taranto (Italia; +24.0 pp), Las Palmas (Spania; +23.7 pp) şi Napoli (Italia; +22.4 pp).

La polul opus, rata şomajului în rândul tinerilor a fost mai scăzută decât media naţională în Bergamo (-18.4 pp faţă de media naţională în Italia), Bratislava (Slovacia; -18.0 pp), Braşov şi Cluj-Napoca (România; ambele -13.7 pp) şi Timişoara (România; -13.6 pp).

Alături de Italia, s-au înregistrat variaţii regionale considerabile în rata şomajului în rândul tinerilor în România şi Spania. Indicatorul înregistrat în Craiova a fost de 5,2 mai mare faţă de Braşov, iar în Las Palmas de 2,6 mai mare decât în Pamplona/Iruna.


Sondajul Eurobarometru - ''Corectitudine, inegalitate şi mobilitate intergeneraţională'', publicat în februarie 2023, arată că 47% dintre europeni şi 40% dintre români cred că au oportunităţi egale de a progresa în viaţă în comparaţie cu ceilalţi, iar 38% din UE şi 44% din România cred că majoritatea lucrurilor care li se întâmplă în viaţă sunt corecte. Totodată, la afirmaţia ''În general, oamenii obţin ceea ce merită în ţara ta'', 37% dintre europeni au răspuns negativ şi 35% pozitiv, în timp ce în România, procentul celor care au răspuns pozitiv a fost egal cu al celor care au răspuns negativ (32%), iar 34% nu sunt nici de acord nici în dezacord.

Un procent de 81% din populaţia statelor UE crede că diferenţele între venituri sunt prea mari în ţara respectivă, în România, procentul fiind de 69%. 78% dintre europeni şi 67% dintre români cred că guvernul ţării ar trebui să facă mai mult pentru a combate inegalităţile dintre venituri. 73% dintre respondenţii din UE şi 64% dintre cei români cred acest lucru despre instituţiile UE.

În privinţa atitudinii faţă de cheltuielile publice, 78% dintre europeni consideră că totalitatea cheltuielilor publice în politici sociale cheie ar trebui să crească, iar în România, 2 din 3 respondenţi (66%) cred acest lucru.

Clasamentul domeniilor în care europenii cred că guvernele lor ar trebui să crească cheltuielile: Sănătate (71%), Îngrijire pe termen lung - de exemplu, asistenţă pentru vârstnici (70%), Educaţie (68%), Pensii (66%), Locuinţe (62%), Ajutoare sociale (59%), Politici pentru familii (55%) şi Ajutor de şomaj (47%). În România, clasamentul arată astfel: Sănătate (66%), Pensii (64%), Educaţie (63%), Locuinţe (60%), Îngrijire pe termen lung (59%), Ajutor de şomaj (58%), Ajutoare sociale şi Politici pentru familii (ambele 56%), Cultură (51%).

Sondajul Eurobarometru a fost realizat faţă în faţă şi online, cu participarea a 26.395 respondenţi din UE şi 1.056 din România, în perioada 30 mai- 28 iunie 2022, conform https://europa.eu/eurobarometer. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cerasela Bădiţă)