Barometrul statistic al lunii ianuarie: redresarea din pandemie, inegalitatea veniturilor şi popularitatea educaţiei online în UE
Indicatorul de sentiment economic a continuat să se îmbunătăţească în decembrie 2022, dar rămâne cu mult sub nivelul pre-pandemic, potrivit Tabloului de bord statistic european privind redresarea, publicat de Eurostat în luna ianuarie. Sondajul Eurobarometru ''Planul de redresare 'NextGenerationEU'" arată că jumătate dintre cetăţenii UE sunt la curent cu Planul de redresare destinat ţării lor pentru susţinerea economică în urma pandemiei de Covid-19. România se remarcă în două rapoarte Eurostat prin clasarea pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte inegalitatea veniturilor în 2021 şi popularitatea educaţiei online în 2022.
Tabloul de bord statistic european privind redresarea cuprinde indicatori lunari şi trimestriali din mai multe domenii relevante pentru urmărirea redresării economice şi sociale în urma pandemiei de Covid-19. Producţia industrială şi comerţul cu amănuntul în UE s-au redresat în noiembrie 2022, înregistrând valori peste cele pre-pandemice, în timp ce producţia de servicii a scăzut în octombrie 2022 pentru prima dată în nouă luni, rămânând totuşi cu mult peste nivelul de dinaintea pandemiei.
Inflaţia la nivelul UE a dat semne de scădere în statele membre în decembrie 2022, datorită unei scăderi în preţurile energiei. În acest context, indicatorul de sentiment economic a continuat să se îmbunătăţească în decembrie, dar a rămas cu mult sub nivelul pre-pandemic. Indicatorul de sentiment economic este un indicator compus de Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare (DG ECFIN) a Comisiei Europene, ce are ca obiectiv urmărirea creşterii PIB la nivelul statelor membre, al UE şi al zonei euro.
Cea mai recentă creştere a fost determinată de creşteri în toate sectoarele cuprinse în studiu, în special, în comerţul cu amănuntul, servicii şi în rândul consumatorilor, arată https://ec.europa.eu/eurostat.
***
În cadrul sondajului Eurobarometru publicat în ianuarie 2023 intitulat ''Planul de redresare 'NextGenerationEU'", aproximativ jumătate dintre respondenţii din UE (51%) şi 58% din România au răspuns că sunt la curent cu Planul de redresare destinat ţării lor pentru susţinerea economică în urma pandemiei de Covid-19. O treime dintre participanţii din UE (33%) şi 42% din România au văzut, auzit sau citit despre NextGenerationEU (planul conceput pentru a stimula redresarea post-pandemie, de a transforma economiile şi societăţile şi de a reconstrui Europa în aşa fel încât să aducă beneficii tuturor, cu investiţii de peste 800 de miliarde de euro în preţuri curente, potrivit https://next-generation-eu.europa.eu/).
Aproximativ trei sferturi dintre respondenţi cred că principiul solidarităţii este o abordare bună pentru UE şi şapte din zece răspund că aceasta este o abordare potrivită pentru ţara lor.
Sursa principală de informare a populaţiei este televiziunea (65%). Mai mult de unul din trei respondenţi (37%) a auzit de NextGenerationEU din presă, aproximativ trei din zece (29%) prin intermediul social media şi unul din cinci (21%) de la radio.
''Sănătatea'', ''Energia, problemele de mediu şi schimbările climatice'' şi ''Locurile de muncă şi condiţiile mai bune de lucru'' sunt cele trei domenii în care cetăţenii UE se aşteaptă la cea mai mare susţinere prin planul NextGenerationEU. În total, 57% din cetăţenii UE şi 61% dintre români au selectat ''Sănătatea'' ca domeniu prioritar de susţinere, 48% din UE şi 39% din România au menţionat ''Energia, problemele de mediu şi schimbările climatice'' şi 37% atât din UE, cât şi din România, ''Locurile de muncă şi condiţiile mai bune de lucru''. ''Educaţia'' a fost selectată de către 23% dintre respondenţi, iar cel mai mic procent (12%) a fost atribuit domeniului ''Digitalizarea economiei şi societatea''.
Pentru a primi fondurile din planul de redresare NextGenerationEU, statele membre şi-au pregătit planurile naţionale de recuperare în care au conturat reformele şi investiţiile la care se angajează în viitor. Susţinerea financiară a UE este furnizată când se îndeplinesc rezultatele aşteptate. În această privinţă, 64% dintre persoanele intervievate la nivelul UE şi 69% din România consideră că plăţile fondurilor UE către statele membre trebuie condiţionate de atingerea rezultatelor aşteptate.
Două treimi din totalul participanţilor (66%) cred că NextGenerationEU va avea un impact pozitiv asupra generaţiilor viitoare (20% au răspuns ''da - mult'', 46% ''da - puţin''). În România, procentul a fost de 77% (34% au răspuns ''da - mult'', 43% ''da - puţin'').
Dintre respondenţii din UE, 61% au răspuns că planul va conduce la creştere economică şi mai multe locuri de muncă (14% ''da - mult'', 47% ''da - puţin''), iar între respondenţii români 72% au răspuns pozitiv (25% ''da - mult'', 47% ''da - puţin''). În UE, peste jumătate (55%) cred că planul nu va avea niciun efect în situaţia personală sau profesională, iar 34% cred că va avea o influenţă pozitivă (9% ''da - mult'', 26% ''da - puţin''). În România, 48% dintre participanţi consideră ca planul ar putea avea un efect pozitiv în această privinţă (14% ''da - mult'', 34% ''da - puţin''), în timp ce 45% nu văd vreo influenţă.
Cercetarea a fost realizată în cele 27 de state membre, în perioada 7-13 decembrie 2022, la studiu participând 26.872 de cetăţeni UE, dintre care 1.013 români, conform https://europa.eu/eurobarometer.
***
Modalitatea în care veniturile sunt distribuite în societate determină măsura în care indivizii au acces egal la bunurile şi serviciile produse în cadrul unei economii naţionale. O foarte importantă unitate de măsură a distribuţiei veniturilor este venitul disponibil median echivalent, denumit şi doar venitul disponibil median, exprimat pe cap de locuitor în standardul puterii de cumpărare (PPS).
În 2021, venitul disponibil median a fost de 18.019 PPS pe locuitor în UE. Acesta a variat considerabil în statele membre ale UE, înregistrând valori de la 31.132 PPS în Luxemburg la 8.703 PPS în România. Cele mai mari valori s-au înregistrat în statele membre occidentale şi nordice: Luxemburg (31.132 PPS), Olanda (24.560 PPS), Austria (24.450 PPS) şi Germania (23.401) PPS. De cealaltă parte, venitul disponibil median a fost mai scăzut în statele membre din Sudul şi Estul Europei, în special în România (8.703 PPS), Bulgaria (9.375 PPS), Grecia (9.917 PPS) şi Ungaria (9.982 PPS), arată https://ec.europa.eu/eurostat.
***
În general, participarea la educaţia online în UE în 2022 a scăzut faţă de 2021, arată studiul Eurostat publicat la 24 ianuarie 2022. În 2022, 26% dintre persoanele din UE cu vârsta între 16 şi 74 de ani au răspuns că au urmat un curs online sau au folosit materiale de învăţare online în cele trei luni anterioare sondajului. Nivelul este în scădere cu două puncte procentuale faţă de cel înregistrat în 2021, când s-a situat la 28%.

În 2022, dintre toate statele UE, Finlanda a înregistrat cel mai mare procent al persoanelor din segmentul menţionat care au urmat un curs online sau au folosit materiale de învăţare online, urmată de Spania (42%), Suedia şi Olanda (amândouă cu 40%). La capătul opus, această metodă de învăţare nu a fost atât de populară în România (8%), Bulgaria (11%) şi Polonia (15%).
În 2022, procentul persoanelor care au apelat la cursuri sau materiale de învăţare online a scăzut în majoritatea ţărilor UE, mai puţin în Finlanda (creştere cu cinci puncte procentuale faţă de 2021), Croaţia (creştere cu un punct procentual), respectiv în Cehia şi Italia, unde nivelul a stagnat. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Slovenia (-7 puncte procentuale), Luxemburg (-6 puncte procentuale) şi Belgia, Estonia, Austria şi Suedia (-5 puncte procentuale), conform https://ec.europa.eu/eurostat. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cerasela Bădiţă)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
25 aprilie - Ziua internațională a delegaților (ONU)
Ziua internațională a delegaților marchează aniversarea primei zile a Conferinței de la San Francisco, cunoscută și sub numele de Conferința Națiunilor Unite privind Organizațiile Internaționale. Pe 25 aprilie 1945, delegați din 50 de țări s-au reunit pentru prima dată la San Francisco. După distrugerile celui de-Al Doilea Război Mondial, scopul reuniunii a fost de a î
25 aprilie - Ziua mondială de combatere a malariei (OMS)
Ziua mondială de combatere a malariei este marcată în fiecare an la data de 25 aprilie, potrivit who.int. Este o inițiativă globală menită să atragă atenția asupra uneia dintre cele mai grave boli infecțioase din lume. Această zi a fost instituită de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a promova prevenirea
25 aprilie - Ziua Justiției Militare
Ziua Justiției Militare este marcată în fiecare an la 25 aprilie, dată la care în 1919 a luat ființă Serviciul Contencios al Ministerului de Război, prin Decretul-lege nr. 1625, semnat de regele Ferdinand. Acest act a marcat înființarea unei structuri specializate în asigurarea asistenței juridice pentru armată, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 aprilie
Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Marcu; Sf. Cuv. Vasile de la Poiana Mărului Greco-catolice Sf. ap. și ev. Marcu Romano-catolice Sf. Marcu, ev. Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 aprilie
Este a 115-a zi a anului 2026. Au mai rămas 250 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 16 m și apune la 20 h 12 m. Luna răsare la 13 h 39 m și apune la 03 h 33 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 20-24 aprilie 2026
Evenimentele interne din perioada 20-24 aprilie au gravitat în jurul deciziei PSD de a retrage sprijinul pentru Ilie Bolojan și de demisiile miniștrilor acestui partid din guvern. Astfel, la 20 aprilie, PSD a decis, printr-un referendum intern, retragerea sprijinului politic pentru actualul premier Ilie Bolojan. PNL a decis, la 21 aprilie, să sprijine în continua
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Muzeul Theodor Pallady își redeschide porțile pentru public începând cu data de 24 aprilie, într-o nouă formulă expozițională, rezultat al unui proces de renovare, reorganizare și reamenajare. Potrivit unui comunicat transmis de Muzeul Național de Artă al României, transformarea recentă aduce o extindere a spațiului de expunere și
Ediția de primăvară a East European Comic Con 2026 (24-26 aprilie)
În intervalul 24 - 26 aprilie 2026, are loc ediția de primăvară a East European Comic Con 2026, la centrul expozițional Romexpo din București, potrivit comic-con.ro. Evenimentul este dedicat pasionaților de filme, seriale, benzi desenate, jocuri video și cosplay. Printre actorii confirmați pentru această e
Festivalul Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului 'One World Romania' (24-29 aprilie)
Între zilele de 24 și 29 aprilie 2026, este programată ediția cu numărul 19 a Festivalului Internațional de Film Documentar și Drepturile Omului 'One World Romania'. Locurile de desfășurare sunt Cinema Muzeul Țăranului, Cinema Elvire Popesco, Cinemateca Eforie și Apollo111 Cinema, informează oneworld.ro.
24 aprilie - Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace (ONU)
La 24 aprilie este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite (ONU), Ziua internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace. Zilei internațională a multilateralismului și a diplomației pentru pace a fost instituită, la 12 decembrie 2018, prin adoptarea de către ONU a Rezoluției A/RES/73/127, cu 144 de voturi favorabile și 2 împ
24 aprilie - Ziua mondială a protecției animalelor de laborator
Ziua mondială a protecției animalelor de laborator este marcată în fiecare an la 24 aprilie, pentru a aduce în atenție faptul că milioane de animale din întreaga lume sunt chinuite și își pierd viața în cursul experimentelor. Această zi a fost stabilită în 1979 de către Societatea Națională Anti-Vivisecție din Marea Britanie
Săptămâna mondială a imunizării, în perioada 24-30 aprilie (OMS)
Săptămâna Mondială a Imunizării, celebrată în ultima săptămână a lunii aprilie, își propune să evidențieze acțiunea colectivă necesară și să promoveze utilizarea vaccinurilor pentru a proteja oamenii de toate vârstele împotriva bolilor. Tema anului 2026 este 'Pentru fiecare generație, vaccinurile funcționează'/ 'For every gener
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 aprilie
Ortodoxe Sf. Ierarhi Ilie Iorest, Simion Ștefan și Sava Brancovici, mitropoliții Transilvaniei; Sf. Ier. Iosif Mărturisitorul din Maramureș; Sf. Mc. Pasicrat și Valentin; Sf. Cuv. Elisabeta Greco-catolice Sf. m. Sava Stratilat; Sf. cuv. Elisabeta Romano-catolice Ss. Fidel di
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 aprilie
Este a 114-a zi a anului 2026. Au mai rămas 251 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 17 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 12 h 23 m și apune la 03 h 04 m. Luna la Primul Pătrar la 05 h 32 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Miniștrii PSD s-au retras de la guvernare. Când au mai demisionat în bloc miniștrii unor partide
Miniștrii social-democrați și-au depus demisiile, la 23 aprilie, la Palatul Victoria. Vicepremierul Marian Neacșu, ministrul Agriculturii, Florin Barbu, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, ministrul Muncii, Florin Manole, ministrul Justiției, Radu Marinescu, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban, s-au retras astfel din












