Agenda instituţiilor europene a fost dominată, în perioada 5-9 decembrie 2022, de Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE, în cadrul căruia s-a dat un vot pentru aderarea Croaţiei, Bulgariei şi României la spaţiul Schengen. Astfel, la 8 decembrie, Croaţia a primit un vot favorabil pentru aderare, în timp ce România şi Bulgaria au primit vot de respingere, împotrivă votând Austria şi Olanda. Alte subiecte de pe agenda instituţiile europene au fost: Summit-ul UE-Balcanii de Vest, adoptarea de către Comisie a programului de lucru Orizont Europa 2023-2024, publicarea de către Comisie a raportului anual pe 2022 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE etc.

Consiliul Uniunii Europene - Consiliul JAI privind aderarea Bulgariei, Croaţiei şi României la Schengen
 

Foto: (c) OLIVIER HOSLET / EPA

* Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE s-a reunit în zilele de 8-9 decembrie 2022, având pe ordinea de zi adoptarea unei decizii cu privire la aderarea celor trei state candidate la spaţiul Schengen: Bulgaria, Croaţia şi România. Preşedinţia cehă a Consiliului UE a anunţat, la 8 decembrie, acceptarea de către JAI a aderării Croaţiei la spaţiul Schengen (AFP şi Reuters). Croaţia a devenit astfel al 27-lea membru al spaţiului de liberă circulaţie, în cadrul căruia peste 400 de milioane de persoane pot călători liber, fără controale la frontierele interne.
Tot la 8 decembrie, comisarul european pentru afaceri europene, Ylva Johansson, a anunţat, la Bruxelles, că România şi Bulgaria nu au fost admise în Spaţiul Schengen în cadrul Consiliului JAI. Dintre cele 27 de ţări membre UE, Austria şi Olanda au votat împotrivă, cea din urmă menţionând că se opune doar aderării Bulgariei, conform unor surse concordante de la Bruxelles.
Comisarul pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a felicitat Croaţia pentru aderare şi a declarat că Bulgaria şi România merită, de asemenea, să adere la spaţiul Schengen, dar nu au reuşit să obţină sprijinul unanim necesar. Întrebată de jurnaliştii români dacă problema aderării României şi Bulgariei la Schengen ar putea ajunge în cele din urmă pe agenda Consiliului European de săptămâna viitoare, ea a declarat că ar fi surprinsă dacă s-ar întâmpla acest lucru.
Şi preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, s-a declarat "extrem de dezamăgită" de decizia din Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) al UE ca România şi Bulgaria să nu fie admise încă în Spaţiul Schengen.
Ministrul olandez al justiţiei şi securităţii, Eric van der Burg, a declarat, la 8 decembrie, pentru presa română, că România putea să intre în spaţiul Schengen la reuniunea JAI din 8 decembrie, în timp ce Bulgaria trebuie să facă paşi suplimentari (transmisiune a trimisului special al AGERPRES, Florin Ştefan).
Europarlamentara Corina Creţu, fost comisar european din partea României, a afirmat că România ar fi trebuit să solicite vot separat de Bulgaria, această zi fiind una nefastă pentru români, pe care nu o merită. "Austria şi Olanda au votat împotriva aderării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen. Reprezentantul Olandei a explicat că ţara sa consideră Bulgaria nepregătită. Austria s-a opus în mod deschis aderării României. Este trist pentru România, care ar fi trebuit - în opinia mea - să solicite vot separat pentru România şi Bulgaria. Mai avem speranţa Consiliului Uniunii Europene din 15 decembrie", a scris eurodeputata pe Facebook, la 8 decembrie.
Decizia privind neintrarea în Zona Schengen înseamnă pentru economia României pierderi de 10 miliarde euro anual, a declarat, la 8 decembrie, ministrul român al Economiei, Florin Spătaru, adăugând că "sunt nişte costuri pe care le plătim de foarte mulţi ani, pentru că, tehnic vorbind, noi am îndeplinit aceste condiţii de mult timp".

Summit UE-Balcanii de Vest
 

Foto: (c) Gent Onuzi / Xinhua

* A avut loc, la 6 decembrie, la Tirana (Albania), Summitul UE-Balcanii de Vest, prima reuniune de acest fel, care a avut loc în regiunea Balcanilor de Vest. S-a adoptat Declaraţia de la Tirana care reafirmă angajamentul UE faţă de perspectiva de aderare la Uniunea Europeană a Balcanilor de Vest şi care subliniază nevoia crucială de cooperare între cele două regiuni, pentru a aborda împreună impactul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a îndemnat, în cadrul Summitului, ţările din această zonă să se decidă dacă vor să fie de partea democraţiei, adică alături de Uniunea Europeană, sau doresc să o apuce pe un alt drum, altfel spus, cu Rusia (EFE).
La rândul său, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat că viitorul Uniunii Europene va fi ''mai sigur şi mai prosper'', dacă blocul comunitar integrează cele şase ţări din Balcanii de Vest (EFE).
UE a început deja negocieri de aderare cu 4 din cele 6 ţări din Balcanii de Vest (Serbia, Muntenegru, Albania şi Macedonia de Nord), în timp ce Kosovo şi-a anunţat intenţia de a-şi prezenta candidatura la UE înainte de încheierea anului în curs. Totuşi, Cipru, Grecia, România, Slovacia şi Spania nu recunosc independenţa kosovară declarată unilateral faţă de Serbia în 2008, şi de aceea aderarea Kosovo la UE este foarte dificilă, în cadrul unui proces de extindere care presupune unanimitatea celor 27.

Comisia Europeană
 

Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

* Comisia Europeană a prezentat, la 5 decembrie, un plan de acţiune pentru gestionarea sosirilor migranţilor ilegali pe ruta Balcanilor Occidentali, care anul acesta au ajuns la niveluri record, în timp ce îşi manifestă speranţa că va putea accelera negocierea Pactului european pentru Migraţie şi Azil, pentru a se putea ajunge la un acord până la încheierea mandatului actualului executiv european, în anul 2024 (EFE şi dpa). Ruta Balcanilor Occidentali a devenit unul din punctele majore de presiune migratorie, cu o creştere de 168% a numărului migranţilor veniţi pe această rută, potrivit datelor Frontex. Această situaţie preocupă în mod special ţările central-europene, precum Austria sau Republica Cehă, care şi-au consolidat controalele la frontiere.

* Comisia Europeană a adoptat, la 6 decembrie, programul de lucru Orizont Europa 2023-2024, în valoare de aproximativ 13,5 miliarde de euro, pentru a sprijini cercetătorii din Europa să urmărească soluţii inovatoare pentru provocările de mediu, energetice, digitale şi geopolitice. Programul de lucru Orizont Europa 2023-2024 face parte din programul mai larg al UE de cercetare şi inovare în valoare de 95,5 miliarde de euro, Orizont Europa, conform https://ec.europa.eu/ şi https://www.consilium.europa.eu/.

* Începând cu 6 decembrie, Comisia a deschis candidaturile pentru Premiile noului Bauhaus european 2023. Concursul din 2023 va avea o componentă axată pe educaţie şi învăţare şi va acorda premii pentru 15 iniţiative exemplare care stabilesc o legătură între durabilitate, estetică şi incluziune - cele trei valori fundamentale ale noului Bauhaus european. Candidaturile se primesc până la data de 31 ianuarie 2023, scrie site-ul Comisiei.

* Comisia a publicat, la 6 decembrie, raportul anual pe 2022 privind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a UE. În linii mari, raportul arată că, deşi activitatea organizaţiilor societăţii civile şi a apărătorilor drepturilor fundamentale este esenţială pentru aplicarea practică a Cartei, trebuie depuse eforturi suplimentare în întreaga UE pentru a le sprijini, inclusiv prin îmbunătăţirea mediului în care aceştia operează, conform https://ec.europa.eu/.

* Comisia Europeană a propus, la 7 decembrie, un al 9-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, prin adăugarea a circa 200 de persoane şi entităţi suplimentare pe lista de sancţiuni: persoane din forţele armate ruse, precum şi ofiţeri individuali şi companii industriale de apărare, membri ai Dumei de Stat şi ai Consiliului Federaţiei, miniştri, guvernatori şi partide politice. De asemenea, propunerea Comisiei include introducerea de sancţiuni împotriva a 3 bănci ruseşti suplimentare, inclusiv o interdicţie totală a tranzacţiilor asupra Băncii de Dezvoltare Regională a Rusiei, informează site-ul Comisiei.

* La 8 decembrie, Comisia a publicat primul raport prospectiv şi de monitorizare privind reducerea la zero a poluării şi raportul legat de cea de-a treia evaluare prospectivă privind aerul curat, care descriu împreună modalităţi de a obţine un aer, o apă şi un sol mai curate. Rapoartele arată că politicile UE au contribuit la reducerea poluării aerului, precum şi a poluării cu pesticide. Cu toate acestea, nivelurile de poluare sunt în continuare prea ridicate. Rezultatele arată că, în general, sunt necesare măsuri mult mai ferme pentru ca UE să atingă obiectivele de reducere a poluării pentru 2030, potrivit site-ului Comisiei.

Parlamentul European
 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

* La 7 decembrie, Consiliul şi Parlamentul European au ajuns la un acord politic provizoriu privind revizuirea normelor sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) aplicabile în sectorul aviaţiei. Acordul asigură faptul că aviaţia contribuie la obiectivele UE de reducere a emisiilor în temeiul Acordului de la Paris, conform https://www.consilium.europa.eu/.

* Cetăţenii implicaţi în Conferinţa privind viitorul Europei au chestionat instituţiile UE în cadrul unui eveniment de evaluare, ce a avut loc la Bruxelles, la 2 decembrie, potrivit unui comunicat al PE, din 8 decembrie. Participanţii la eveniment au adresat întrebări legate de toate subiectele abordate la Conferinţă, de la schimbările climatice şi tranziţia digitală la migraţie şi ameninţări la adresa bugetului UE. Mulţi au cerut ca propunerile privind democraţia participativă să fie introduse în elaborarea politicilor UE, deşi unii s-au îndoit de utilitatea Conferinţei, conform site-ului https://www.europarl.europa.eu/.

Sondaje
 

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

* Un studiu al Forumului Mercator pentru Migraţie şi Democraţie (MIDEM) de la Universitatea de Tehnologie din Dresda (Germania), publicat la 5 decembrie, arată că europenii sunt împărţiţi în legătură cu dorinţa lor de a menţine sprijinul pentru Ucraina şi refugiaţii ucraineni. Dintre cei chestionaţi, 40% s-au exprimat în favoarea sprijinirii Ucrainei şi acceptării oricăror consecinţe negative în acest sens, în timp ce 39% au spus că sprijinul pentru Ucraina ar trebui limitat din cauza efectelor economice şi sociale. Potrivit studiului, 55% dintre europeni doresc să limiteze imigraţia străinilor. În estul Germaniei, Ungaria şi Republica Cehă, majoritatea respondenţilor s-au pronunţat pentru un sprijin limitat pentru Ucraina. În ţările care au fost în mare parte deschise faţă de refugiaţi, cum ar fi Suedia, aproximativ două treimi dintre respondenţi au votat în favoarea susţinerii Ucrainei. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)