România a fost monitorizată de Comisia Europeană la capitolul Justiţie şi Afaceri Interne, de la 1 ianuarie 2007, de când a devenit stat membru al UE. Monitorizarea României în domeniul justiţiei a intervenit în contextul în care, la 1 ianuarie 2007, în România persistau anumite deficienţe în domeniul reformei sistemului de justiţie şi al luptei împotriva corupţiei, care puteau împiedica, în opinia oficialilor europeni, aplicarea efectivă a legislaţiei, a politicilor şi a programelor europene, scrie ec.europa.eu.

Comisia a introdus, astfel, un mecanism fără precedent, de cooperare şi verificare aplicat doar Bulgariei şi României, în vederea monitorizării evoluţiilor în domeniile Justiţie şi Afaceri interne. Mecanismul de Cooperare şi de Verificare instituit asupra României a fost reglementat prin Decizia nr. 2006/928/CE a Comisiei, din 13 decembrie 2006, conform https://www.just.ro/.

Conform Deciziei din 2006, articolul 37 din Actul de aderare împuternicea Comisia să adopte măsurile necesare în cazul unui risc iminent de perturbare a funcţionării pieţei interne ca urmare a nerespectării, de către România, a angajamentelor asumate. De asemenea, articolul 38 din Actul de aderare împuternicea Comisia să adopte măsurile necesare în cazul unui risc iminent privind apariţia unor deficienţe grave în România în ceea ce priveşte transpunerea, stadiul aplicării sau al asigurării respectării actelor adoptate în temeiul Tratatului UE, conform Deciziei din 2006, publicate pe site-ul https://eur-lex.europa.eu/.

În cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Comisia şi-a asumat obligaţia de a sprijini România în vederea remedierii deficienţelor din justiţie, dar şi de a verifica periodic progresele în raport cu cele 4 obiective de referinţă, stabilite pentru reforma sistemului de justiţie şi pentru lupta împotriva corupţiei.

Cele 4 obiective de referinţă pe care România trebuia să le atingă, pentru a fi ridicată monitorizarea, erau: consolidarea capacităţii şi răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unei transparenţe şi eficienţe sporite a actului de justiţie (1); instituirea unei agenţii de integritate cu responsabilităţi legate de verificarea averii, a incompatibilităţilor şi a potenţialelor conflicte de interese, care să conducă la aplicarea unor sancţiuni disuasive (2); înlăturarea corupţiei la nivel înalt (3); înlăturarea corupţiei la nivelul administraţiilor locale (4).

În vederea realizării monitorizării pe domeniile justiţie şi afaceri interne, Comisia Europeană a elaborat rapoarte anuale, în care a a analizat evoluţiile şi a făcut recomandări pentru îmbunătăţirea celor patru capitole.

În ianuarie 2017, Comisia a făcut o evaluare cuprinzătoare a progreselor din cei 10 ani de funcţionare a mecanismului şi a stabilit 12 recomandări specifice care, atunci când ar fi realizate într-o manieră ireversibilă, ar fi suficiente pentru a încheia procesul MCV, informează https://ec.europa.eu/.

În raportul din noiembrie 2018, Comisia a stabilit că cele 12 recomandări formulate în ianuarie 2017 nu erau suficiente. Prin urmare, au fost formulate alte 8 recomandări suplimentare pentru România, între care: suspendarea imediată a punerii în aplicare a legilor justiţiei şi a ordonanţelor de urgenţă ulterioare; suspendarea imediată a tuturor procedurilor de numire şi revocare aflate în curs, care vizau procurori în funcţii-cheie; îngheţarea intrării în vigoare a modificărilor propuse a fi aduse Codului penal şi Codului de procedură penală etc, potrivit https://ec.europa.eu/.

În cazul Bulgariei, raportul prezentat de Comisie în octombrie 2019 a ajuns la concluzia că ţara a îndeplinit satisfăcător recomandările rămase, că Sofia a făcut progrese suficiente în respectarea angajamentelor făcute la data aderării la UE şi că toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător. De atunci, Bulgaria nu a mai fost monitorizată şi nu mai făcut obiectul rapoartelor MCV, fiind monitorizată doar în raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept.

În anul 2020, în contextul pandemiei de OCVID-19, Comisia nu a publicat un raport specific privind MCV pentru România, însă a continuat monitorizarea cu atenţie a evoluţiei prin intermediul mecanismului comunitar privind statul de drept - instituit în 2020. În septembrie 2020, Comisia a adoptat raportul său pe 2020 privind statul de drept în Uniunea Europeană, care analiza evoluţiile din toate statele membre. Capitolul specific referitor la România a inclus informaţii actualizate cu privire la evoluţia situaţiei în materie de reformă a sistemului judiciar şi luptă împotriva corupţiei în perioada scursă de la raportul MCV din octombrie 2019, mai scrie sursa citată.

Cel mai recent raport MCV pentru România, prezentat de Comisia Europeană la 22 noiembrie 2022, a arătat că progresele realizate de România sunt suficiente pentru îndeplinirea angajamentelor din MCV asumate la aderarea la Uniunea Europeană, iar toate condiţionalităţile pot fi închise în mod satisfăcător. Comisia a precizat că de acum înainte nu va mai monitoriza România în cadrul MCV, evaluarea urmând să continue anual prin mecanismul general de la nivelul UE privind statul de drept.

Mecanismul privind statul de drept în Uniunea Europeană a fost instituit de Comisia Europeană în anul 2020 şi are ca obiectiv promovarea statului de drept şi prevenirea apariţiei unor probleme sau agravarea acestora, prin monitorizarea tuturor statelor membre ale Uniunii la acest capitol. În acest sens, Comisia prezintă anual rapoarte privind statul de drept pentru fiecare stat membru în parte. Rapoartele anuale acoperă patru piloni: sistemul judiciar, cadrul anticorupţie, pluralismul mass-mediei şi alte aspecte instituţionale legate de sistemul de control şi echilibru, conform informaţiilor https://ec.europa.eu/.AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu)