În ziua de 10 octombrie 1857, au început lucrările de construcţie la Palatul Universităţii din Bucureşti, potrivit unibuc.ro.

Considerat monument arhitectonic, Palatul Universităţii a fost construit după planurile arhitectului oraşului, Alexandru Orăscu, devenit profesor de geometrie şi arhitectură şi decan al Facultăţii de Ştiinţe, conform lucrării "Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti" (Valentina şi Angela Bilcea, Ed. Meronia, 2011).

La 14 decembrie 1869, clădirea Universităţii din Bucureşti a fost inaugurată în mod oficial în prezenţa domnitorului Carol I. În cuvântul rostit, rectorul universităţii, G. Costaforu, a făcut un istoric al începuturilor şcolii naţionale din Ţara Românească şi al clădirii inaugurate.

Ziua în care au început lucrările a rămas în istorie prin medalia ce se poate admira în colecţia numismatică a Academiei Române.

Palatul Universităţii, situat în perimetrul marcat de Bulevardul Regina Elisabeta şi străzile Academiei, Edgar Quinet, Nicolae Bălcescu, în piaţa ce îi poartă numele, găzduieşte una dintre cele mai vechi instituţii de învăţământ superior din România.

Clădirea Universităţii din Bucureşti a fost construită pe locul unde s-a aflat Mănăstirea Sf. Sava (sec. al XVI-lea). În incinta bisericii acesteia, a funcţionat Academia Domnească de la Sf. Sava, prima şcoală superioară din Ţara Românească. În 1818, tot aici se deschisese Colegiul Sf. Sava, prima şcoală superioară cu predare în limba română, condusă de Gheorghe Lazăr, apoi de Ion Heliade-Rădulescu, Ioan Pop şi alţii, arată sursa citată.

O parte a complexului mănăstiresc a fost dărâmată la jumătatea secolului al XIX-lea, atunci când caimacamul Alexandru Ghica a aprobat înfiinţarea unei Academii ce necesita o clădire pe măsură.

Universitatea din Bucureşti a fost înfiinţată prin Decretul nr. 765 din 4/16 iulie 1864 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Instituţia a devenit, astfel, succesoarea structurilor de învăţământ superior inaugurate de Academia Domnească în 1694.

La data înfiinţării, Universitatea din Bucureşti reunea, într-un singur corp, facultăţile de Drept, Ştiinţe şi Litere, şi Filosofie, găzduind, totodată, şi alte instituţii de învăţământ: Senatul Universităţii, Academia Română, Biblioteca Centrală, Şcoala de Arte Frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichităţi şi de Istorie Naturală. În timp, odată cu creşterea numărului de studenţi, spaţiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituţiile, motiv pentru care palatul revine la menirea iniţială, sediul facultăţilor universităţii.

Ansamblul construcţiei, conceput în stil neoclasic şi având şase etaje, era format dintr-un corp central, dominant, şi două corpuri laterale de o parte şi de alta, unite între ele prin corpuri de legătură mai joase. În partea centrală se înălţă şase coloane masive în stil ionic, unite în partea de sus printr-o lată arhitravă susţinând coronamentul triunghiular. Acesta era împodobit cu sculpturi alegorice. Relieful frontonului a fost realizat în stil clasic din piatră de Rusciuk şi o înfăţişa, în prim-plan, pe zeiţa înţelepciunii, Minerva. O figură cu o liră în mână reprezenta poezia, în timp ce la dreapta şi la stânga zeiţei se aflau nuduri drapate care simbolizau ştiinţele şi artele. În vârful frontonului era amplasat un impunător vultur cu aripile deschise. La decorarea faţadelor acestui monument de arhitectură a lucrat şi sculptorul Alexandru Storck, care realizase în 1862 basorelieful de pe frontonul central.

În timpul bombardamentelor aeriene din 1944, corpul central şi opera sculptorului Storck au fost distruse. Ulterior, Universitatea şi-a recăpătat integritatea ştirbită în anii războiului, corpul său central fiind reconstruit în stil asemănător restului clădirii, arată unibuc.ro.

 Clădirea Universităţii din Bucureşti, dupa bombardamentul german din 23 august 1944.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES 

Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate între 1912-1926, după planurile arhitectului N. Ghica-Budeşti (1869-1943). Astfel, a fost realizată funcţionarea autonomă a facultăţilor prin două intrări principale şi altele la colţuri, marcate prin cupole. Colţurile construcţiei sunt realizate din corpuri rotunde îmbrăcate în coloane dorice acoperite de cupole.

Universitatea din Bucureşti, 1954.

Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES 

În faţa Palatului Universităţii au fost amplasate patru monumente: Ion Heliade Rădulescu (sculptat în marmură de Carrara în 1879 de italianul Ettore Ferrari), Mihai Viteazul (ridicat în 1876 de sculptorul Carrier Belleuse şi amplasat pe locul unde s-a aflat altarul mănăstirii Sf. Sava), Gheorghe Lazăr (ridicat în 1885 de sculptorul Ion Georgescu) şi Spiru Haret (sculptat în 1935 de Ion Jalea).

Clădirea Universităţii din Bucureşti, 1993.

Foto: (c)  LUCIAN TUDOSE/Arhiva istorică AGERPRES 

În anul 2017, Arheologii de la Muzeul Municipiului Bucureşti şi de la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", implicaţi în săpăturile din curtea Universităţii din Bucureşti, au descoperit ziduri vechi de peste 300 de ani, care au aparţinut vechii Academii Domneşti de la "Sf. Sava", precizează unibuc.ro.

La 4 iunie 2020, Guvernul României a aprobat hotărârea prin care a fost demarat proiectul de consolidare şi restaurare a Palatului Universităţii din Bucureşti. În luna martie 2022, a fost semnat contractul de proiectare şi execuţie între Universitatea din Bucureşti şi Compania Naţională de Investiţii, aflată sub autoritatea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei. Sunt prevăzute lucrări de consolidare, restaurare, modificări funcţionale, reabilitarea instalaţiilor, precum şi conservarea şi punerea în valoare a vestigiilor arheologice din curtea interioară, prin amenajarea unui spaţiu muzeal. Vor fi puse în valoare inclusiv ruinele Academiei Domneşti pe care este ridicată clădirea Palatului Universităţii, marcând astfel 328 de ani de continuitate educaţională în acest spaţiu.

Universitatea din Bucureşti, 1997.

Foto: (c)  PAUL BUCIUTA/Arhiva istorică AGERPRES 

Lucrarea este realizată prin Programul Naţional de Construcţii de Interes Public sau Social.

Piaţa Universităţii - Universitatea Bucureşti, 1996.

Foto: (c)  SANDA BRUMARESCU /Arhiva istorică AGERPRES 

Acţiunile de restaurare sunt menite să contribuie la asigurarea unor spaţii de învăţământ moderne pentru studenţii Universităţii din Bucureşti, să înlăture riscul degradării sau distrugerii clădirii şi, odată cu acestea, să întărească contribuţia culturală, istorică şi simbolică a acesteia la patrimoniul cultural naţional. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)