Aprobarea actelor juridice finale ce permit Croaţiei introducerea monedei euro la 1 ianuarie 2023, acordarea de asistenţă suplimentară în valoare de un miliard euro Ucrainei, în regim de urgenţă, publicarea celei de-a treia ediţii a raportului anual privind statul de drept, publicarea unui sondaj Eurobarometru special care analizează atitudinea oamenilor faţă de domeniul mass-media, sunt doar câteva din evenimentele perioadei amintite, respectiv 11-15 iulie 2022.

Consiliul UE
La 12 iulie 2022, Consiliul a adoptat cele trei acte juridice finale necesare pentru a-i permite Croaţiei să introducă moneda euro la 1 ianuarie 2023. Astfel se încheie procesul din cadrul Consiliului care îi va permite Croaţiei să devină membru al zonei euro şi să beneficieze de utilizarea monedei comune a UE, euro, începând cu anul viitor. Unul dintre cele trei acte juridice stabileşte rata de conversie dintre euro şi kuna croată la 7,53450 kune pentru 1 euro. Aceasta corespunde cursului central actual al kunei din mecanismul cursului de schimb (MCS II), potrivit www.consilium.europa.eu.

"Aş dori să-l felicit pe omologul meu, Zdravko Maric, şi întreaga Croaţie pentru că a devenit cea de-a 20-a ţară care aderă la zona euro. Adoptarea monedei euro nu este o cursă, ci o decizie politică responsabilă. Croaţia a îndeplinit cu succes toate criteriile economice necesare şi va plăti în euro începând cu 1 ianuarie 2023", a declarat cu acest prilej, Zbyněk Stanjura, ministrul de finanţe al Cehiei. De la 1 iulie 2022, Cehia a preluat preşedinţia rotativă a Uniunii Europene (iul.-dec. 2022).

La 11 iulie 2022, Consiliul a decis să acorde Ucrainei asistenţă macrofinanciară (AMF) suplimentară în valoare de un miliard de euro, în regim de urgenţă. Împreună cu AMF de urgenţă în valoare de 1,2 miliarde euro plătită la începutul acestui an, sprijinul macrofinanciar total din partea UE pentru Ucraina de la începutul războiului ajunge în prezent la 2,2 miliarde euro şi se preconizează că va continua să crească în lunile următoare. Această asistenţă financiară completează alte tipuri de sprijin acordat de UE Ucrainei în domeniul umanitar, al dezvoltării, vamal şi al apărării. Punerea la dispoziţie a tranşei şi a asistenţei va avea loc odată ce se va conveni asupra unui memorandum de înţelegere cu autorităţile ucrainene. Acesta va include o mai mare transparenţă şi o raportare sporită cu privire la utilizarea fondurilor şi va defini stabilirea cerinţelor de raportare de care va fi legată această AMF, conform www.consilium.europa.eu.

Comisia Europeană
La 13 iulie 2022, Comisia a publicat cea de-a treia ediţie a raportului anual privind statul de drept, într-un context marcat de invadarea Ucrainei de către Rusia. Raportul include o imagine de ansamblu a tendinţelor înregistrate per ansamblu în UE şi 27 de capitole consacrate fiecărei ţări, în care se analizează evoluţiile din fiecare stat membru începând din iulie 2021 şi conţine pentru prima dată recomandări specifice adresate fiecărui stat membru. Recomandările sunt menite să ajute statele membre să continue reformele în curs sau planificate şi să identifice domeniile în care sunt necesare îmbunătăţiri, potrivit site-ului oficial al Comisiei Europene, https://ec.europa.eu/.

Reformele în domeniul justiţiei au rămas o prioritate pe agenda politică din ultimul an. Multe state membre au iniţiat reforme importante pentru a consolida independenţa sistemului judiciar, precum cele privind componenţa şi competenţele consiliilor magistraturii, îmbunătăţirea procedurilor de numire în sistemul judiciar sau consolidarea autonomiei organelor de urmărire penală. Statele membre au introdus, de asemenea, măsuri menite să îmbunătăţească eficienţa şi calitatea justiţiei, cum ar fi digitalizarea în continuare a sistemelor de justiţie şi facilitarea accesului la justiţie. În acelaşi timp, în câteva state membre persistă preocupări structurale în ceea ce priveşte independenţa sistemului judiciar. În altele există provocări asupra numirilor în cadrul instanţelor superioare şi a funcţiilor de preşedinte de instanţă. De asemenea, există preocupări cu privire la independenţa sau autonomia organelor de urmărire penală, iar procedurile disciplinare sunt utilizate pentru a reduce independenţa sistemului judiciar. Recomandările Comisiei încurajează, de exemplu, o implicare mai puternică a sistemului judiciar în procedurile de numire, o mai mare autonomie a organelor de urmărire penală şi furnizarea de către statele membre a unor resurse adecvate pentru sistemele de justiţie.

Din iulie 2021, multe state membre au adoptat strategii anticorupţie noi sau revizuite sau sunt în curs de revizuire a strategiilor existente. Mai multe state membre şi-au aliniat cadrele existente la standardele internaţionale anticorupţie şi la legislaţia UE. Majoritatea statelor membre dispun de o legislaţie extinsă care oferă sistemului de justiţie penală instrumentele necesare pentru combaterea corupţiei. Multe state membre au luat măsuri pentru a spori capacitatea autorităţilor de urmărire penală responsabile de combaterea corupţiei prin măsuri precum resurse suplimentare sau formare suplimentară.

Cu toate acestea, corupţia rămâne o preocupare serioasă pentru cetăţenii UE. În unele state membre, procedura de cercetare şi urmărire penală în cazurile de corupţie este de durată şi în continuare nu se ajunge în toate cazurile în etapa pronunţării unei hotărâri judecătoreşti, în special în cazurile la nivel înalt. Funcţionarii publici din toate statele membre trebuie să îşi declare averile şi interesele, dar aceste obligaţii variază în ceea ce priveşte domeniul de aplicare, transparenţa şi accesibilitatea informaţiilor divulgate, precum şi în ceea ce priveşte nivelul şi eficacitatea verificării şi asigurării respectării normelor din acest domeniu.

În ceea ce priveşte cadrele anticorupţie, Comisia a formulat recomandări referitoare la consolidarea cadrelor preventive, de exemplu cu privire la normele privind activitatea de lobby şi conflictele de interese, precum şi cu privire la asigurarea cercetării şi urmăririi penale eficace a cazurilor de corupţie.

Atât pandemia de COVID-19, cât şi războiul Rusiei împotriva Ucrainei au demonstrat rolul esenţial al jurnaliştilor în verificarea faptelor şi informarea cetăţenilor. Mai multe state membre au adoptat, au intensificat sau au în vedere măsuri de îmbunătăţire a siguranţei şi a condiţiilor de muncă ale jurnaliştilor, pe baza iniţiativelor recente ale Comisiei. De la ultimul raport, mai multe state membre au depus eforturi pentru a îmbunătăţi transparenţa cu privire la identitatea persoanelor care deţin instituţiile mass-media. Există în continuare preocupări cu privire la lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte distribuirea publicităţii de stat, conflictele de interese şi obstacolele legate de accesul la documentele publice - acestea sunt câteva dintre aspectele-cheie evidenţiate în raport ce necesită atenţie.

Pentru prima dată, raportul analizează şi serviciile publice de mass-media, recunoscând rolul special al acestora pentru societate şi democraţie. Sunt necesare garanţii pentru a se asigura că independenţa mass-mediei publice este protejată, că finanţarea publică este adecvată şi nu este utilizată pentru a exercita presiuni politice, astfel cum se subliniază în standardele europene. Constatările raportului se bazează pe o serie de surse, cum ar fi Instrumentul de monitorizare a pluralismului mass-mediei 2022, Platforma Consiliului Europei pentru promovarea protecţiei jurnalismului şi a siguranţei jurnaliştilor, precum şi platforma Mapping Media Freedom.

Comisia a emis o serie de recomandări care se referă, printre altele, la alocarea transparentă şi echitabilă a publicităţii de stat, la guvernanţa independentă a serviciilor publice de mass-media şi la măsuri de îmbunătăţire a siguranţei jurnaliştilor. Viitoarea Lege privind libertatea mass-media va viza abordarea mai multor aspecte identificate în rapoartele privind statul de drept.

Statele membre au continuat să îmbunătăţească calitatea proceselor lor legislative - o tendinţă observată în rapoartele din 2020 şi 2021 privind statul de drept. Curţile Constituţionale continuă să joace un rol-cheie în sistemul de control şi echilibru, inclusiv în supravegherea măsurilor de urgenţă, precum şi în alte domenii, cum ar fi alegerile. Statutul instituţiilor pentru drepturile omului, al ombudsmanilor (instituţii de tip Avocatul Poporului) şi al altor autorităţi independente a fost consolidat în continuare în unele state membre. În majoritatea statelor membre, există un mediu favorabil societăţii civile şi de susţinere a acesteia.

Dar în unele state membre nu există încă un cadru oficial pentru consultarea părţilor interesate, ceea ce reprezintă o preocupare, iar organizaţiile societăţii civile continuă să se confrunte cu provocări legate de finanţare, discursuri negative şi restricţii în ceea ce priveşte spaţiul lor de operare. Pentru prima dată, raportul analizează, de asemenea, executarea de către statele membre a hotărârilor pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Raportul analizează, de asemenea, reacţiile sistemelor de control şi echilibru ale statelor membre faţă de utilizarea programelor spyware. Deşi legată de securitatea naţională, utilizarea unor astfel de instrumente ar trebui să facă obiectul unui sistem naţional de control şi echilibru. Pentru a aborda unele dintre aceste provocări, Comisia a formulat recomandări referitoare, de exemplu, la implicarea părţilor interesate în procesul legislativ, la înfiinţarea şi funcţionarea instituţiilor naţionale pentru drepturile omului acreditate şi la asigurarea unui cadru operaţional deschis pentru societatea civilă.

În prezent, Comisia invită Parlamentul European şi Consiliul să continue dezbaterile generale şi dezbaterile specifice fiecărei ţări pe baza prezentului raport. De asemenea, invită parlamentele naţionale şi alţi actori-cheie, inclusiv societatea civilă, să continue dialogul privind statul de drept la nivel naţional. În cele din urmă, Comisia invită statele membre să abordeze provocările identificate în raport, fiind pregătită să le sprijine în aceste eforturi, inclusiv în acţiunile prin care vor da curs recomandărilor.

Parlamentul European
La 12 iulie 2022, a fost publicat un sondaj Eurobarometru special care analizează în profunzime deprinderile oamenilor în domeniul mass-media, încrederea pe care o au în diverse surse de informaţii, dar şi atitudinile lor faţă de ameninţarea dezinformării, potrivit www.europarl.europa.eu.

72% dintre respondenţii sondajului afirmă că au citit, văzut sau auzit recent ştiri despre Uniunea Europeană; 57 % afirmă acest lucru despre Parlamentul European. Televiziunea domină ca sursă principală de ştiri (75%), mai ales pentru generaţiile mai în vârstă.

În general, posturile publice de radio şi de televiziune sunt sursele de ştiri în care cetăţenii au cea mai mare încredere în Uniune (49%); următoarele sunt presa scrisă (39%) şi posturile private de radio şi de televiziune (27%).

Mass-media joacă un rol important în informarea cetăţenilor europeni despre activităţile Uniunii Europene şi ale instituţiilor sale.

Ştirile care prezintă cel mai mare interes pentru cetăţeni sunt subiectele politice naţionale, declară 50% dintre respondenţi. Chestiunile europene şi internaţionale (46%) sunt pe locul trei, cu un procentaj similar cu cel al ştirilor locale (47%).

72% dintre respondenţi îşi amintesc că au citit, văzut sau ascultat recent o ştire despre Uniunea Europeană, fie în presă, pe internet, la televizor sau la radio. 57% dintre ei au citit, văzut sau auzit recent o informaţie despre Parlamentul European. Procentajul oamenilor care-şi amintesc de ştirile referitoare la Uniune variază între 57% în Franţa şi 90% în România. În ceea ce priveşte ştirile referitoare la Parlamentul European, procentajul variază între 39% în Franţa şi 85% în Malta.

Peste un sfert dintre respondenţi (28%) consideră că, în ultimele şapte zile, au fost expuşi "des" sau "foarte des" la dezinformare şi ştiri false. Cifra atinge cote maxime în Bulgaria, cu 55% dintre respondenţi, iar Olanda se află la polul opus: doar 3% dintre respondenţi consideră că au fost expuşi "foarte des" şi 9% "des" la dezinformare sau ştiri false. Majoritatea respondenţilor sunt încrezători că pot recunoaşte dezinformarea şi ştirile false: 12% se simt "foarte încrezători" şi 52% "întrucâtva încrezători". Nivelul de încredere în posibilitatea de a face distincţia dintre ştirile adevărate şi cele false scade cu vârsta şi creşte cu nivelul de educaţie. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Anda Badea)