La 11 iulie 1997, preşedintele american Bill Clinton s-a aflat într-o vizită la Bucureşti, fiind primit de preşedintele român Emil Constantinescu, notează volumul "Istoria României în date" (Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003). A fost cea de-a treia vizită a unui preşedinte american în ţara noastră, după cea a lui Richard Nixon, la 2-3 august 1969 şi cea a lui Gerald Ford, la 2-3 august 1975.

Vizita preşedintelui Statelor Unite s-a produs la doar câteva zile după summit-ul NATO de la Madrid, la care România nu a fost invitată să adere la Alianţă, spre deosebire de alte ţări est-europene. Discursul ţinut de Bill Clinton în Piaţa Universităţii, în faţa a zeci de mii de oameni, a dat, însă, semnalul că intrarea României în NATO se va produce în cele din urmă.

"Salut dorinţa fierbinte a României de a contribui mai mult la securitatea europeană şi de a întări continentul european. Şi eu doresc împlinirea acestei deziderat, în folosul Europei, americanilor şi românilor. Şi vă spun astăzi: continuaţi pe această direcţie, iar România va reuşi să depăşească acest moment important. Vreau să transmit acest mesaj clar tuturor naţiunilor: uşa NATO este şi va rămâne deschisă şi noi vă vom ajuta să treceţi prin ea. România este unul dintre cei mai puternici candidaţi. Dacă păstraţi direcţia şi vă manifestaţi iubirea pentru libertate pe care o vedem astăzi aici, nu va exista un candidat mai puternic. Păstraţi direcţia, păstraţi direcţia! Viitorul este al vostru. Între timp, eu şi preşedintele vostru am căzut de acord să elaborăm un parteneriat strategic între naţiunile noastre, un parteneriat important pentru America deoarece România este importantă pentru America prin sine şi ca un model în această regiune dificilă." (extras din discursul preşedintelui Bill Clinton, din Piaţa Universităţii, în care a anunţat lansarea Parteneriatului Strategic româno-american).

Preşedintele României, Emil Constantinescu (stg) şi preşedintele Statelor Unite ale Americii (SUA), Bill Clinton (dr), la mitingul din Piaţa Universităţii.

Foto: (c)  ARTUR MUSTATA/Arhiva istorică AGERPRES

Cu prilejul vizitei la Bucureşti a preşedintelui american, a fost lansat Parteneriatul Strategic bilateral, cadrul extins de colaborare vizând consolidarea relaţiilor bilaterale, susţinerea procesului de reformă şi a demersurilor de integrare euro-atlantică ale ţării noastre, promovarea rolului României ca factor de stabilitate şi securitate în Europa de sud-est. De la momentul lansării, Parteneriatul Strategic a reprezentat un reper esenţial al relaţiilor dintre cele două state, precum şi un instrument eficient de sprijinire a eforturilor interne în domeniul reformei politice, economice, militare, administrative, conform www.mae.ro.

Vizita preşedintelui Clinton a fost urmată de un schimb de scrisori între miniştrii de externe ai celor două state. Ulterior schimbului de scrisori, asistentul pentru afaceri europene şi canadiene al secretarului de stat al SUA a efectuat o vizită la Bucureşti, în octombrie 1997, ocazie cu care au fost stabilite domeniile de interes ale parteneriatului.

Foto: (c)  PAUL BUCIUTA/ Arhiva istorică AGERPRES

Rezultatele pozitive înregistrate în planul reformei economice şi contribuţia României la războiul împotriva terorismului au constituit elemente majore în conturarea sprijinului SUA pentru integrarea României în NATO. Nivelul ridicat al colaborării bilaterale în combaterea riscurilor neconvenţionale (trafic de droguri, de persoane, criminalitate financiară etc.) şi importanţa pe care cele două părţi o acordă acestei colaborări au determinat deschiderea, la 20 mai 2001, a Biroului FBI în capitala României.

După 11 septembrie 2001, România a acordat un sprijin semnificativ coaliţiei internaţionale conduse de SUA împotriva terorismului, concretizat în susţinerea operaţiunilor din Afganistan şi Irak, precum şi în intensificarea colaborării bilaterale în acţiuni specifice de combatere a terorismului.

Semnarea Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României ("Acordul de acces") la 6 decembrie 2005 (intrat în vigoare la 21 iulie 2006), a reprezentat un alt moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane. Negocierile privind cadrul juridic care reglementează amplasarea pe teritoriul României a unor componente ale sistemului american de apărare antirachetă în Europa au demarat la 17 iunie 2010. Textul Acordului a fost finalizat, la nivelul delegaţiilor de negociatori şi experţi, cu prilejul celei de-a şaptea runde de negocieri, din 4 mai 2011, parafarea sa având loc la 6 iunie 2011. Acordul între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România a fost semnat de către miniştrii de externe ai celor două ţări, în contextul vizitei preşedintelui României, Traian Băsescu, la Washington, la 13 septembrie 2011 şi a intrat în vigoare la 23 decembrie 2011.

Foto: (c)  SIMION MECHNO/ Arhiva istorică AGERPRES

Tot la 13 septembrie 2011, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi SUA. Declaraţia confirmă Parteneriatul excelent, pe termen lung şi în continuă dezvoltare, dintre cele două state, şi stabileşte, de asemenea, pilonii relaţiei România - SUA: dialog politic, securitate, economie, contacte interumane, ştiinţă şi tehnologie, cercetare, educaţie, cultură.

Ca urmare a ridicării relaţiei bilaterale la nivel de Parteneriat strategic, în 2012 a fost instituit dialogul strategic bilateral, care are loc în următoarele formate: Reuniune de dialog strategic la nivel politic (ultima a avut loc la Bucureşti , la 19 iunie 2018); Reuniune intermediară de dialog strategic la nivel tehnic (ultima a avut loc la Bucureşti, la 16 iulie 2019); În contextul adoptării Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI, s-a decis constituirea unui Grup de lucru (Task Force) pentru implementarea principiilor convenite în cadrul acestui document. De asemenea, s-a convenit formarea unor Grupuri de lucru sectoriale pentru: probleme politice şi militare; securitate cibernetică şi afaceri digitale; probleme economice şi comerciale; securitate energetică; educaţie, ştiinţă, inovare, cooperare tehnologică şi cultură; afaceri interne şi consulare (inclusiv problematica vizelor).

Preşedintele României, Emil Constantinescu şi preşedintele SUA, Bill Clinton la Palatul Cotroceni.

Foto: (c)  SIMION MECHNO/ Arhiva istorică AGERPRES

Din Task Force fac parte reprezentanţi din mai multe instituţii: Ministerul Afacerilor Externe; Ministerul Apărării Naţionale; Ministerul Afacerilor Interne; Ministerul Finanţelor Publice; Ministerul Economiei; Ministerul Justiţiei; Ministerul pentru Societatea Informaţională; Ministerul Culturii; Ministerul Educaţiei Naţionale; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Ministerul Transporturilor; Ministerul Sănătăţii; Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Serviciul Român de Informaţii; Oficiul Român pentru Adopţii; Departamentul pentru Energie; Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de Afaceri şi Turism; Departamentul pentru Infrastructură şi Investiţii Strategice, respectiv ai Ambasadei SUA şi agenţiilor guvernamentale americane reprezentate la Bucureşti. Camera de Comerţ Americană din România (AmCham) şi Consiliul de Afaceri Americano-Român (AMRO) pot fi invitate, de asemenea, să participe la reuniunile Task Force-ului.

Prima reuniune a Task Force-ului româno-american a avut loc la 31 octombrie 2012. Cu acel prilej, a fost convenită crearea, în cadrul acestuia, a grupului sectorial de lucru pe probleme consulare, inclusiv chestiunea vizelor şi a grupului sectorial de lucru pe probleme economice şi comerciale.

Grupul de lucru pe probleme consulare, inclusiv chestiunea vizelor are, ca obiectiv principal, identificarea modalităţilor celor mai adecvate pentru facilitarea accesului României în programul Visa Waiver, în special din perspectiva reducerii semnificative a ratei de refuz al solicitărilor de viză din partea cetăţenilor români. Reuniunea de lansare a acestui grup de lucru a avut loc la 31 ianuarie 2013.

Grupul de lucru pe probleme economice şi comerciale urmăreşte aprofundarea dimensiunii economice a Parteneriatului Strategic România-SUA, atât sub aspectul consolidării prezenţei investiţionale americane în România, cât şi al creşterii volumului schimburilor comerciale bilaterale. Acest grup de lucru are, de asemenea, ca obiective identificarea ariilor comune de interes în domeniul economic şi facilitarea interacţiunii directe între partenerii români şi americani. Reuniunea de lansare a grupului a avut loc la 5 iunie 2013, când a fost decisă crearea unui grup de lucru dedicat securităţii energetice, care a fost lansat la 9 iulie 2013.

La 14 noiembrie 2013, a avut loc a doua reuniune a Task Force-ului româno-american pentru implementarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic România - SUA. La această reuniune, au participat, în premieră, membrii celei de-a doua misiuni economice anuale în România a Consiliului de Afaceri Americano - Român (AMRO). La aceeaşi dată, au avut loc şi reuniuni ale celor trei grupuri de lucru: probleme consulare, inclusiv chestiunea vizelor, probleme economice şi comerciale, precum şi a grupului de lucru dedicat securităţii energetice.

La 8 septembrie 2014, a avut loc a treia reuniune a Task Force-ului româno-american pentru implementarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic România - SUA. La această reuniune au participat membrii celei de-a treia misiuni economice anuale în România a AMRO.

Cea de-a patra reuniune a Task Force-ului a avut loc la 23 noiembrie 2015. Lucrările reuniunii au fost co-prezidate de secretarul de stat pentru afaceri strategice în MAE român, şi de adjunctul asistentului pentru afaceri europene şi eurasiatice al secretarului de stat al SUA. La eveniment, au participat ambasadorul SUA în România, precum şi reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, ministerelor, instituţiilor şi agenţiilor specializate din România, cu responsabilităţi în implementarea Declaraţiei Comune. Reuniunea a prilejuit trecerea în revistă a stadiului cooperării bilaterale şi a reconfirmat interesul ambelor părţi privind dezvoltarea pe mai departe a Parteneriatului Strategic româno-american, atât pe dimensiunea de politico-militară şi de securitate, cât şi pe componenta economică, precum şi potenţialul de dinamizare a cooperării bilaterale în alte domenii menţionate în cadrul Declaraţiei Comune. În marja sesiunii plenare, au mai avut loc o sesiune de consultări pe teme bilaterale şi euro-atlantice de interes comun, precum şi reuniunea Grupului de lucru pe probleme economice şi comerciale din cadrul Task Force.

Cea de-a cincea reuniune a Dialogului de Parteneriat Strategic între România şi SUA a avut loc la 26 septembrie 2016. Din partea română au participat reprezentanţi la nivel înalt ai Cancelariei Prim-ministrului, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Energiei, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi alţi oficiali români. La finalul reuniunii, a fost adoptată o Declaraţie Comună privind implementarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI între România şi SUA.

La 12 mai 2016, a avut loc ceremonia dedicată certificării capacităţii operaţionale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu. În Comunicatul Final al Summit-ului NATO de la Varşovia (iulie 2016) s-a anunţat preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

Jens Stoltenberg (stg.), secretarul general al NATO, premierul Dacian Cioloş (ctr.) şi Robert Work (dr.), adjunctul Secretarului apărării al SUA, susţin o declaraţie comună de presă la finalul ceremoniei de inaugurare a sistemului de apărare antiracheta Aegis Ashore (AAMDS) de la Deveselu.\r\n

Foto: (c)  ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO

Cea de-a şasea ediţie anuală a Dialogului de Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul SUA s-a desfăşurat la 19 iunie 2018. Delegaţiile au fost conduse de viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României, şi Asistentul pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al Secretarului de Stat al SUA. La finalul reuniunii, cele două părţi au adoptat o Declaraţie comună cu privire la implementarea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI între România şi SUA.

De asemenea, la 16 iulie 2019, a avut loc cea de-a treia Reuniune a Dialogului Strategic Intermediar RO-SUA. România a fost reprezentată de viceprim-ministru şi ministru interimar al justiţiei.

Anii 2017, respectiv 2019 au marcat o consolidare a relaţiilor bilaterale, prin dialogul la nivel înalt dintre şefii de stat ai celor două ţări, cu ocazia vizitelor la Washington a preşedintelui României, în perioada 5-9 iunie 2017, respectiv 19-20 august 2019. În urma vizitei, din august 2019, a fost stabilit parcursul de dezvoltare pe termen mediu a relaţiei, prin Declaraţia Comună adoptată de către cei doi şefi de stat. Declaraţia acoperă toate domeniile principale ale Parteneriatului Strategic (apărare, securitate energetică, comerţ şi investiţii, buna guvernare şi lupta împotriva corupţiei) şi introduce două domenii noi de cooperare, securitatea reţelelor 5G şi sectorul nuclear civil. Formalizarea cooperării bilaterale în aceste domenii a continuat prin Memorandum-urile de Înţelegere încheiate de România şi SUA în august, respectiv septembrie 2019, menţionează www.mae.ro.

Anii 2020 şi 2021 au marcat, în contextul combaterii pandemiei de COVID-19, noi modalităţi de consolidare a Parteneriatului Strategic, prin ajutorul reciproc pe care cele două state şi l-au acordat, inclusiv facilitarea transportului aerian de materiale medicale în România, repatrieri de cetăţeni, schimb de experienţă şi sprijin prin dislocarea unei echipe medicale a Ministerului Apărării Naţionale în statul Alabama.

Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO

Bill Clinton s-a mai aflat la Bucureşti, în mai 2005, unde a participat la lansarea în limba română a volumului său autobiografic "Viaţa mea" ("My Life") şi a acordat autografe pe cartea sa. Totodată, a susţinut, la Palatul Parlamentului, în faţa a peste 400 de personalităţi reprezentând mediul de afaceri, viaţa politică, socială şi culturală din România, conferinţa intitulată "Branding de ţară. Cum se construieşte reputaţia unei ţări chiar din interiorul acesteia", evidenţiind elementele-cheie care pot schimba percepţia asupra României. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)