Sorin Cîmpeanu, propus ministru al Educaţiei (fişă biografică)

Premierul desemnat, Nicolae Ciucă, a anunţat, la 30 octombrie 2021, că a depus la Parlament programul de guvernare şi lista de miniştri ai Cabinetului său. Sorin Cîmpeanu a fost propus ministru al Educaţiei.
Sorin Mihai Cîmpeanu s-a născut la 18 aprilie 1968. A absolvit Colegiul Naţional ''Sf. Sava'' din Bucureşti, în 1986, apoi Facultatea de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (USAMV) (1991). În anul 2000, şi-a susţinut doctoratul în cadrul aceleiaşi facultăţi, potrivit CV-ului publicat pe site-urile https://gov.ro/ şi www.usamv.ro.
A urmat numeroase cursuri postuniversitare, printre care: "Comunicare managerială în structurile publice şi private", SNSPA (2001), stagiul "Implementarea standardelor europene de mediu", ISA Lille, Franţa (2004), certificat de formare "Auditor sisteme de managementul calităţii", SEMQ Management (2007), programul de studii postuniversitare "Managementul situaţiilor de criză", la Colegiul Naţional de Afaceri Interne, Academia de Poliţie "Al.I. Cuza" din Bucureşti (2009), certificat de formare "Management universitar", ASE Bucureşti (2010), certificat de formare "Soil Quality Assessment", la Universitatea din Molise - Italia (2011), programul de studii postuniversitare în domeniul "Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine publică", la Colegiul Naţional de Informaţii, Academia Naţională de Informaţii "Mihai Viteazul" (2013), programul de studii postuniversitare "Securitate şi bună guvernare", la Colegiul Naţional de Apărare/Departamentul pentru Studii de Securitate şi Leadership, Universitatea Naţională de Apărare "Carol I" (2016).
A lucrat ca inginer proiectant la Institutul de Studii şi Proiectări pentru Îmbunătăţiri Funciare (ISPIF) (1991-1992); coordonator al Centrului Experimental Periş-Ilfov, din cadrul USAMV Bucureşti (1992-1999); expert coordonator la Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Centrul Naţional pentru Programul european Leonardo da Vinci (2000-2003); expert coordonator la Ministerul Educaţiei şi Cercetării - Agenţia Naţională pentru Parteneriatul universităţilor cu mediul economico-social (APART) (2003-2004); vicepreşedinte la Centrul de Excelenţă în Cercetare Biotehnol (2003-2014); director la Irrifrance România (2005-2008).
Şi-a început cariera universitară în 1992, parcurgând toate treptele: preparator universitar (1992-1995); asistent universitar (1995-1997); şef de lucrări (1997-2001); conferenţiar (2001-2006); profesor (din 2006), în cadrul Facultăţii de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, USAMV Bucureşti. Este conducător de doctorat din 2006.
A fost prodecan (2004-2008), apoi decan (2008-2012) al Facultăţii de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, USAMV Bucureşti şi rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (mart. 2012-dec. 2014; nov. 2015-dec. 2020). A fost preşedinte al Consorţiului Universităţilor de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (2013-2014), preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor din România (iul. 2013-dec. 2014; nov. 2015-dec. 2020).
Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România (din 2012); membru corespondent (2012-2016), apoi membru titular (din nov. 2016) al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice ''Gheorghe Ionescu Şişeşti'', membru titular al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale (din 2015). A primit titlul de "Doctor Honoris Causa" al Universităţii Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iaşi (2014), al USAMV a Banatului "Regele Mihai I al României" din Timişoara (2015), al Universităţii din Craiova (2017), al Academiei Forţelor Terestre ''Nicolae Bălcescu'' din Sibiu (2018), al Universităţii ''Ovidius'' din Constanţa (2018), al Academiei de Ştiinţe Economice (2018), al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj (2018).
A fost membru (apr. 2011 - sept. 2012), apoi preşedinte (sept. 2012 - ian. 2015; nov. 2015 - iun. 2016) al Comisiei IRVA, Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) şi secretar general (oct. 2012 - dec. 2014) al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU), Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.
La 14 decembrie 2014, premierul Victor Ponta l-a propus pe Sorin Cîmpeanu pentru ocuparea portofoliului de ministru al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. A depus jurământul de învestitură la 17 decembrie 2014, la Palatul Cotroceni, deţinând această funcţie până la 17 noiembrie 2015. A fost viceprim-ministru şi ministru al Afacerilor Interne, interimar (9-17 nov. 2015) şi prim-ministru interimar al Guvernului României (5-17 nov. 2015).
În urma alegerilor parlamentare din 11 decembrie 2016, a obţinut un mandat de deputat în Bucureşti, pe listele Alianţei Liberalilor şi Democraţilor din România (ALDE). A fost preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor (sept. 2019-dec. 2020).
Şi-a înaintat demisia din ALDE la 23 mai 2017, anunţând, totodată, public intenţia de a se alătura noii construcţii politice - Partidul PRO România. În perioada iunie 2017 - mai 2019, a fost deputat neafiliat, potrivit site-ului www.cdep.ro, apoi membru al Grupului parlamentar PRO România (mai 2019 - ian. 2020). De asemenea, a fost prim-vicepreşedinte al acestei formaţiuni politice. A demisionat din PRO România în decembrie 2019, iar în ianuarie 2020 s-a alăturat Partidului Naţional Liberal, de la aceeaşi dată devenind membru al Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor.
În urma alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020, a obţinut un mandat de senator, fiind ales pe listele Partidului Naţional Liberal.
În decembrie 2020, Sorin Cîmpeanu a fost propus pentru funcţia de ministru al Educaţiei în Cabinetul Florin Cîţu, portofoliu pe care l-a deţinut începând cu 23 decembrie 2020.
La 12 mai 2017, Sorin Cîmpeanu a fost ales preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei (AUF), în cadrul celei de-a 17-a Adunări Generale a AUF, desfăşurată în Maroc, la Marrakech, în perioada 10-12 mai, potrivit unui comunicat de presă al UPB remis AGERPRES. A fost reales în această funcţie, cu ocazia primei ediţii a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Ştiinţifice, găzduită în perioada 21-24 septembrie 2021 la Bucureşti.
Este autor/coautor a peste 100 de articole ştiinţifice şi a 18 cărţi/capitole în cărţi/manuale. A asigurat, în calitate de director sau de responsabil de proiect, managementul a 31 de proiecte, din care 10 proiecte internaţionale. Totodată, a participat, în calitate de membru în colectiv sau de expert consultant, la 60 de proiecte, dintre care trei proiecte internaţionale.
A fost distins cu Premiul naţional ''In Hoc Signo Vinces'', acordat pentru întreaga activitate de cercetare, în anul 2002, de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior şi cu Medalia ''Meritul pentru Învăţământ'', acordată în anul 2004, de către Preşedinţia României. De asemenea, a primit distincţia "Personalitatea anului pentru o Românie europeană", acordată de EUROLINK - CASA EUROPEI (2013). În 2018, a primit distincţia "Nihil Sine Deo", acordată de către Casa Regală, în 2019 - Ordinul Naţional Steaua României în grad de cavaler, acordat de către Preşedinţia României, iar în 2020 - Ordinul "Palmes Academiques", grad - Comandor, acordat de către Guvernul francez, prin Decret al Premierului Franţei. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, editor: Marina Bădulescu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Philippe, regele Belgiei, împlinește 65 de ani (15 aprilie)
Rege al Belgiei (din iulie 2013), Philippe s-a născut la Bruxelles, la 15 aprilie 1960, fiind fiul cel mare al regelui Albert al II-lea și al reginei Paola, potrivit https://www.monarchie.be/. Prințul nu a fost educat de profesori particulari, ci a urmat școli pri
Forumul de securitate cibernetică de la Taipei (15-17 aprilie 2025)
La 15 aprilie 2025, începe la Taipei, în Taiwan, timp de trei zile, unul dintre cele mai importante evenimente din Asia dedicate securității cibernetice, o amplă platformă de relaționare pentru companii și actori importanți, lideri și profesioniști din acest domeniu, potrivit https://cybersec.ithome.c
Festivalul Primăverii de la Bourges, Franța
Festivalul Primăverii de la Bourges - Le Printemps de Bourges - este unul dintre cele mai vechi și mai respectate festivaluri de muzică din Franța. Ediția din 2025 se desfășoară în perioada 15-20 aprilie, menționează site-ul oficial al festivalului www.printemps-bourges.com. Festivalul este
CITATUL ZILEI
'Soarele se oglindește în apa cea limpede și cerul în inima curată.' - Sfântul Nicolae Velimirovici (Predică la Buna Vestire - https://www.crestinortodox.ro)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Marți (Denie); Sf. Ap. Aristarh, Pud și Trofim; Sf. Mc. Crescent Greco-catolice Sf. m. Crescent Romano-catolice Sf. Damian de Veuster, pr. În Sfânta și Marea Marți textele principale din Sf&acir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 aprilie
Este a 105-a zi a anului 2025. Au mai rămas 260 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 20 h 00 m. Luna răsare la 22 h 54 m și apune la 07 h 11 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)
Printre cele mai grave accidente de tramvai produse în perioada 2019-2025 (cronologie)
La 14 aprilie 2025, circulația tramvaielor de pe liniile 1, 10, 19, 23 și 27 este blocată din cauza unui tramvai al liniei 19 care a deraiat în jurul orei 17:35, în intersecția Bulevardului Camil
A murit marele scriitor latino-amercian Mario Vargas Llosa (fișă biografică)
Scriitorul peruan Mario Vargas Llosa, laureat al premiului Nobel pentru Literatură în 2010, a încetat din viață la 13 aprilie, la Lima, la vârsta de 89 de ani, marcând finalul un
CITATUL ZILEI
'Timpul este scump ca și sufletul. Ai pierdut timpul, ai pierdut sufletul! Că eu dacă n-aș fi economisit bine timpul și n-aș fi trăit cu program, nimic n-aș fi făcut în viață.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea S
Consiliul Afaceri Externe al UE din 14 aprilie 2025
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) are loc la 14 aprilie 2025, la Luxemburg, pe ordinea de zi aflându-se teme precum: războiul din Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, relațiile UE-Africa sau Balcanii de Vest, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Cons
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 14 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Ier. Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Slujba lui se va săvârșii anticipat, în Duminica Floriilor); Sf. Ier. Martin Mărturisitorul, episcopul Romei; Sf. Mc. Tomaida Duminica a 4-a din Post Greco-catolice Sf. ap. Aristarh, Pud și Trofim, din cei 70. Începutul Săptăm
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 aprilie
Este a 104-a zi a anului 2025. Au mai rămas 261 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 34 m și apune la 19 h 59 m. Luna răsare la 21 h 48 m și apune la 06 h 48 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea)
SĂRBĂTORI: Săptămâna Pătimirilor Domnului - Săptămâna Mare
Săptămâna Mare a Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos începe în Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului, în acest an în ziua de 13 aprilie. Caracteristica liturgică a Săptămânii Mari este reprezentată de Denii. Prin felul și conținutul lor, deniile sunt slujbe unicat în cultul divin ortodox.
PERSONALITATEA ZILEI: Criticul de film Irina-Margareta Nistor
Irina-Margareta Nistor, reputat critic de film și inconfundabila 'voce a filmului românesc', s-a născut la 26 martie 1957, în București. A terminat în 1980, ca absolventă de franceză - engleză, Universitatea din București, având ca subiect, la lucrarea de diplomă, ''Cocteau și Poezia cinematografică', după cum indică site-ul
FRAGMENT DE ISTORIE: 155 de ani de la înființarea Muzeului Metropolitan de Artă din New York City
Muzeul Metropolitan de Artă din New York, cel mai mare muzeu de artă din SUA, a fost fondat la 13 aprilie 1870, fiind deschis publicului începând cu 20 februarie 1872, potrivit metmuseum.org. Inițiativa de a înființa 'The Met', denumirea colocvială a muzeului, a aparținut unui grup de