Lucrările Consiliului Agricultură şi Pescuit, decernarea Premiului "Daphne Caruana Galizia", finaliştii Premiului Saharov, Comunicarea Comisiei Europene privind preţurile la energie, al 23-lea summit UE-Ucraina, lansarea lucrărilor pentru desemnarea anului 2022 drept Anul european al tineretului sunt câteva dintre subiectele perioadei menţionate.

Consiliul UE

În cadrul lucrărilor Consiliului Agricultură şi Pescuit, care s-au desfăşurat în perioada 11-12 octombrie 2021, s-a ajuns la un acord cu privire la capturile totale admisibile (TAC-uri) şi cotele statelor membre pentru 2022 pentru cele mai importante zece stocuri de peşte din punct de vedere comercial din Marea Baltică. Totodată, miniştrii au desfăşurat un schimb de opinii cu privire la posibilităţile de pescuit pentru stocurile comune de peşte ale UE şi Regatului Unit pentru 2022. În urma retragerii Regatului Unit din UE, consultările cu Regatul Unit privind stocurile comune de peşte urmează să aibă loc anual, în conformitate cu Acordul comercial şi de cooperare dintre UE şi Regatul Unit. Un schimb de opinii s-a desfăşurat cu privire la consultările cu Norvegia şi cu statele de coastă pentru posibilităţile de pescuit pentru 2022. Miniştrii au fost invitaţi să ofere orientări Comisiei cu privire la poziţia care urmează să fie adoptată de UE în cadrul reuniunii anuale a Comisiei Internaţionale pentru Conservarea Tonului din Oceanul Atlantic (ICCAT), care va avea loc în acest an, în perioada 15-22 noiembrie, potrivit www.consilium.europa.eu.

În cadrul politicii agricole comune (PAC) reformate, care va acoperi perioada 2023-2027, statele membre sunt invitate să pregătească planuri strategice care să detalieze modul în care vor pune în aplicare dispoziţiile politicii. Miniştrii au desfăşurat un schimb de opinii cu privire la revizuirea standardelor de comercializare ale UE pentru produsele agricole, subliniind importanţa standardelor de comercializare, şi au recunoscut necesitatea examinării unor modalităţi de a le îmbunătăţi în continuare, în special pentru a contribui la o durabilitate sporită, oferind, în acelaşi timp, informaţii clare consumatorilor şi menţinând competitivitatea produselor UE pe piaţa internaţională.

Printre altele, miniştrii au discutat Comunicarea Comisiei privind noua Strategie a UE pentru păduri pentru 2030, care a fost publicată la 16 iulie 2021. Această strategie, care este ancorată în Pactul verde european, urmăreşte să adapteze pădurile Europei pentru a răspunde unor ameninţări precum schimbările climatice, să menţină rolul pădurilor ca absorbanţi de carbon şi să conserve şi să refacă ecosistemele, asigurând, în acelaşi timp, gestionarea durabilă a resurselor forestiere.

Parlamentul European

La 14 octombrie 2021, în cadrul unei ceremonii, deschisă de preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, a fost decernat Premiul "Daphne Caruana Galizia" pentru jurnalism, jurnaliştilor din Proiectul Pegasus, coordonat de Consorţiul "Forbidden Stories". În numele celor 29 de membri ai juriului european, secretarul general al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, Anthony Bellanger, a acordat premiul şi suma aferentă de 20.000 euro reprezentanţilor consorţiului, Sandrine Rigaud şi Laurent Richard, potrivit www.europarl.europa.eu.

Premiul "Daphne Caruana Galizia" a fost lansat printr-o decizie a Biroului Parlamentului European în decembrie 2019. Este denumit în onoarea jurnalistei şi autoarei malteze de blog specializate în investigaţii anticorupţie care a fost ucisă într-un atac cu maşină-capcană în 2017. Premiul recompensează anual (în jurul datei de 16 octombrie, data la care a fost asasinată Daphne Caruana Galizia) jurnalismul de calitate excepţională care promovează sau apără principiile şi valorile de bază ale Uniunii Europene. Printre acestea sunt demnitatea umană, libertatea, democraţia, egalitatea, statul de drept şi drepturile omului. Premiul a fost decernat anul acesta pentru prima oară.

"Forbidden Stories" este un consorţiu de jurnalişti ce au ca misiune continuarea investigaţiilor începute de jurnalişti ucişi, închişi sau ameninţaţi. De la întemeierea sa în 2017, consorţiul şi partenerii săi au continuat munca Daphnei Caruana Galizia, dar şi a altor jurnaliştilor asasinaţi. Consorţiul lucrează în parteneriat cu peste 30 de organizaţii de ştiri din întreaga lume şi cu aproape 100 de jurnalişti şi se bazează pe o reţea ferm convinsă de importanţa jurnalismului bazat pe colaborare. Pentru activitatea sa, consorţiul a câştigat premii prestigioase din întreaga lume, inclusiv Premiul European al Presei şi Premiul Georges Polk.

La 14 octombrie, în cadrul unei şedinţe comune a comisiilor pentru dezvoltare şi pentru afaceri externe, au fost aleşi finaliştii de anul acesta ai Premiului Saharov pentru libertate de gândire al Parlamentului European. Cei trei finalişti ai Premiului Saharov sunt femeile afgane, reprezentate de 11 activiste pentru drepturile omului, Jeanine Ánez, politician bolivian şi simbol al represiunii împotriva dizidenţilor şi Alexei Navalnîi, activist şi prizonier politic rus, potrivit www.europarl.europa.eu.

Premiul Saharov pentru libertate de gândire, numit astfel după fizicianul sovietic şi dizidentul Andrei Saharov, este decernat în fiecare an de Parlamentul European. A fost lansat în 1988 pentru a onora personalităţile şi organizaţiile care apără drepturile omului şi libertăţile fundamentale. Anul trecut premiul a fost acordat opoziţiei din Belarus pentru apărarea democraţiei în această ţară.

Laureatul premiul va fi ales la 21 octombrie, de către preşedintele Parlamentului şi şefii grupurilor politice. Ceremonia decernării Premiului Saharov va avea loc la decembrie, la Strasbourg.

Comisia Europeană

La 13 octombrie 2021, Comisia a adoptat Comunicarea privind preţurile la energie pentru a aborda creşterea excepţională a preţurilor la energie la nivel mondial, care se preconizează că va dura pe tot parcursul iernii, şi pentru a sprijini populaţia şi întreprinderile europene, potrivit https://ec.europa.eu/.

Comunicarea include un set de măsuri pe care UE şi statele sale membre le pot lua pentru a aborda impactul imediat al creşterii preţurilor şi pentru a consolida în continuare rezilienţa la şocuri viitoare. Printre măsurile naţionale pe termen scurt se numără sprijinul de urgenţă pentru venituri acordat consumatorilor casnici, ajutoare de stat pentru întreprinderi şi reduceri specifice în materie de taxe şi impozite. Comisia va sprijini, de asemenea, investiţiile în energia din surse regenerabile şi în eficienţa energetică; va examina posibilele măsuri privind stocarea energiei şi achiziţionarea de rezerve de gaze naturale şi va evalua actuala organizare a pieţei energiei electrice.

Comisarul european pentru energie, Kadri Simson, a declarat: "Creşterea preţurilor la energie la nivel mondial reprezintă o preocupare serioasă pentru UE. Pe măsură ce ieşim din pandemie şi economiile încep să se redreseze, este important să îi protejăm pe consumatorii vulnerabili şi să sprijinim societăţile comerciale europene. Comisia ajută statele membre să ia măsuri imediate pentru a reduce impactul acestei creşteri asupra gospodăriilor şi a întreprinderilor în această iarnă. În acelaşi timp, identificăm alte măsuri pe termen mediu pentru a ne asigura că sistemul nostru energetic este mai rezilient şi mai flexibil pentru a face faţă eventualelor volatilităţi cu care ne-am putea confrunta în viitor, pe parcursul tranziţiei."

Cu ocazia celui de al 23-lea summit UE-Ucraina care a avut loc la Kiev, la 12 octombrie, Uniunea Europeană şi Ucraina şi-au reafirmat parteneriatul solid şi angajamentul ferm faţă de consolidarea asocierii politice şi a integrării economice a Ucrainei cu Uniunea Europeană, arată https://ec.europa.eu/.

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi Înaltul Reprezentant/vicepreşedintele Comisiei Europene, Josep Borrell, au reprezentat Uniunea Europeană la reuniunea cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Uniunea Europeană şi Ucraina au convenit asupra unei declaraţii comune, care demonstrează complexitatea agendei bilaterale.

"Uniunea Europeană acordă importanţă maximă relaţiilor sale cu Ucraina. Împreună am construit un parteneriat special, bazat pe solidaritate şi relaţii de prietenie. Împărtăşim angajamentul de a consolida asocierea politică şi integrarea economică a Ucrainei cu Uniunea Europeană şi s-au înregistrat progrese în multe domenii. Vom continua să conlucrăm cu privire la oportunităţile neexploatate pe care le oferă Acordul de asociere dintre UE şi Ucraina. Toate acestea, precum şi menţinerea unităţii în ceea ce priveşte sancţiunile arată angajamentul UE faţă de Ucraina - un angajament care rămâne de nezdruncinat." a declarat, cu acest prilej, preşedinta Ursula von der Leyen.

În marja summitului, Uniunea Europeană şi Ucraina au înregistrat progrese într-o serie de sectoare-cheie de cooperare, cu trei noi acorduri importante: un acord cuprinzător privind transportul aerian, deschizând calea către un "spaţiu aerian comun" între UE şi Ucraina, bazat pe standarde înalte comune în domenii importante precum siguranţa aviaţiei, securitatea şi managementul traficului aerian; finalizarea asocierii Ucrainei la Orizont Europa, programul UE pentru cercetare şi inovare pentru perioada 2021-2027, precum şi la Programul pentru cercetare şi formare al Euratom pentru perioada 2021-2025; finalizarea procesului de asociere a Ucrainei la Europa creativă, programul UE de sprijinire a sectoarelor culturale şi creative pentru perioada 2021-2027.

La 14 octombrie 2021, Comisia a adoptat propunerea sa oficială pentru desemnarea anului 2022 drept Anul european al tineretului. Prin această propunere, Europa depune eforturi pentru a oferi tinerilor oportunităţi mai multe şi mai bune pentru viitor. Comisia publică, de asemenea, cel mai recent raport al UE privind tineretul, care oferă o imagine de ansamblu asupra situaţiei tinerilor europeni din perspectiva educaţiei, formării, învăţării, ocupării forţei de muncă şi participării civice şi politice.

Prin intermediul Anului european al tineretului, Comisia, în cooperare cu Parlamentul European, cu statele membre, cu autorităţile regionale şi locale, precum şi cu părţile interesate şi tinerii înşişi intenţionează: să onoreze şi să sprijine generaţia care a făcut cele mai mari sacrificii în timpul pandemiei, oferindu-le noi speranţe, forţă şi încredere în viitor, prin evidenţierea modului în care tranziţia verde şi cea digitală oferă perspective şi oportunităţi reînnoite; să încurajeze toţi tinerii, în special pe cei cu mai puţine oportunităţi, pe cei proveniţi din medii defavorizate, din zone rurale sau îndepărtate sau care aparţin unor grupuri vulnerabile, să devină cetăţeni activi şi actori ai schimbării pozitive; să promoveze oportunităţile oferite tinerilor de politicile UE, cu scopul de a sprijini dezvoltarea personală, socială şi profesională a acestora. Anul european al tineretului va merge mână în mână cu punerea în aplicare cu succes a instrumentului NextGenerationEU în ceea ce priveşte oferirea de locuri de muncă, oportunităţi în materie de educaţie şi formare de calitate; să se inspire din acţiunile, viziunea şi cunoştinţele tinerilor pentru a consolida şi a revigora în continuare proiectul comun al UE, pe baza Conferinţei privind viitorul Europei. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Adrian Dădârlat)