La 8/20 septembrie 1846 a început construirea Sinagogii Mari din Bucureşti, lucrările fiind încheiate în toamna anului 1847, după cum indică volumul "Istoria României în date" (Bucureşti, Editura Enciclopedică, 2003).

Numele Sinagoga Mare vine de la faptul că, după construirea şi apoi renovarea sa, aceasta a fost multă vreme cel mai mare lăcaş de cult al evreilor din Bucureşti.

Evreii din Bucureşti aveau încă din secolul al XVII-lea o sinagogă în mahalaua Popescului (în zona Bisericii Sf. Gheorghe - "Vechi"), recunoscută prin acte domneşti. Această sinagogă a fost distrusă total în urma unui foc devastator, apoi mutată în mahalaua Schitu Măgureanu (lângă Grădina Cişmigiu), potrivit lucrării "Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti", autori Valentina Bilcea, Angela Bilcea (Bucureşti, Editura Meronia, 2011). Şi această sinagogă a fost distrusă într-un incendiu în 1813, enoriaşii răspândindu-se în mai multe case de rugăciuni închiriate prin hanuri.

Foto: (c)  SORIN LUPSA/AGERPRES FOTO

Sinagoga Mare a fost construită din iniţiativa comunităţii evreilor aşkenazi proveniţi din Polonia. De aceea, a mai fost cunoscută şi sub numele de "Sinagoga Poloneză". Sinagoga Mare a fost ridicată între 1846-1847, după planurile lui Israil Herş şi ale lui Aşer Ancel, pe un teren cumpărat cu banii obţinuţi prin vânzarea locului de lângă Cişmigiu şi din donaţii, indică lucrarea "Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti". Strada pe care se află Sinagoga Mare s-a numit în trecut Strada Sinagogii (astăzi, Str. Vasile Adamache).

Foto: (c)  AGERPRES FOTO

De-a lungul timpului, clădirea a fost avariată de mai multe ori şi a suferit mai multe reparaţii, cum au fost cele din 1865, 1867 şi 1872. La începutul secolului al XX-lea, s-au efectuat intervenţii în urma cărora arhitectura edificiului a fost modificată. În condiţiile alinierii impuse de Primăria oraşului, în 1903 a avut loc o renovare radicală a Sinagogii Mari, prin lucrări efectuate de arhitectul Stomer (J.E. d'Alfonce de Saint Omer), clădirea căpătând forma pe care o are astăzi, o înfăţişare eclectică cu influenţe renascentiste şi maure ("Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti" şi "Istoria României în date"). De asemenea, câteva modificări s-au efectuat prin lucrările din 1909 coordonate de arhitectul Petre Antonescu.

Foto: (c)  AGERPRES FOTO

În 1936, cu prilejul împlinirii a 90 de ani de existenţă, Sinagoga Mare a fost refăcută aproape în întregime, interiorul fiind modernizat, iar plafonul a fost pictat în stil rococo, de artistul Gherşon Horowitz.

După avarierea suferită la cutremurul din 10 noiembrie 1940 şi devastarea din timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941, la Sinagoga Mare s-au efectuat lucrări de reparaţii în anul 1945. A fost consolidată din nou în 1980. În anii '80, aşa cum s-a întâmplat şi cu unele biserici din zona Unirii, Sinagoga Mare a fost înconjurată de mai multe blocuri înalte de zece etaje, vizibilitatea clădirii fiind astfel afectată.

Foto: (c)  AGERPRES FOTO

De dimensiuni mari (15 x 29 m), faţada principală, supraînălţată, are la partea superioară un oculus circular. Spaţiul interior, precedat de un vestibul, este împărţit în trei nave prin două şiruri de coloane subţiri, inegale. ("Dicţionarul monumentelor şi locurilor celebre din Bucureşti"). Ca stil arhitectonic, Sinagoga Mare este un amestec de baroc şi rococo, exteriorul fiind în stil neoclasic. Decorul pictural este unic în arhitectura de orice tip din Bucureşti, iar candelabrul din sinagogă este, de asemenea, impresionant. Edificiul are o boltă semicilindrică. La etaj se află ferestre mari, arcuite. Sinagoga a avut de-a lungul timpului un rol educativ şi religios deosebit.

Foto: (c)  AGERPRES FOTO

În anul 2007, din iniţiativa preşedintelui Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, dr. Aurel Vainer, a fost realizată restaurarea exterioară a lăcaşului. O ceremonie de reinaugurare a Sinagogii Mari, după restaurare, a avut loc la 30 iulie 2007, cu prilejul împlinirii a 160 de ani de la înfiinţarea sinagogii, în 1847. La 30 ianuarie 2017, consilierii generali ai Capitalei au hotărât ca spaţiul public aflat în faţa Sinagogii Mari din Bucureşti să se numească Piaţeta Şef Rabin dr. Alexandru Şafran.

Sinagoga Mare este declarată monument istoric şi arhitectonic, alături de alte numeroase sinagogi şi temple din România. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)