Subiectul central care a acoperit activitatea principalelor instituţii ale Uniunii Europene în intervalul 16-20 august 2021 a fost situaţia din Afganistan, ca urmare a plecării trupelor Alianţei Nord-Atlantice din acest stat, a preluării puterii de către talibani şi a consecinţelor privind fenomenul migraţiei.

Consiliul European
* Uniunea Europeană şi SUA s-au declarat, în 18 august, "profund îngrijorate" de situaţia femeilor în Afganistan şi le-au cerut talibanilor să evite "orice formă de discriminare şi de abuz" şi să le păstreze drepturile, potrivit unei declaraţii comune, citate de AFP. "Suntem profund îngrijoraţi pentru femeile şi fetele din Afganistan, pentru drepturile lor la educaţie, la muncă şi la libertatea de circulaţie", indică acest text, cosemnat de alte 18 ţări, între care Australia, Brazilia, Canada, Senegal, Norvegia, Argentina şi Noua Zeelandă. Sub precedentul regim al talibanilor (1996-2001), femeile aveau interdicţie să iasă din casă fără un însoţitor masculin şi să lucreze, iar fetele - să meargă la şcoală. Femeile acuzate de infracţiuni ca adulterul erau biciuite şi lapidate până la moarte, mai informează AFP.

Consiliul Uniunii Europene
* Miniştrii afacerilor externe din Uniunea Europeană au subliniat, într-o reuniune extraordinară despre situaţia din Afganistan, din 18 august, că este necesar să se asigure evacuarea în condiţii de siguranţă a cetăţenilor UE şi a personalului local. Miniştrii au subliniat, de asemenea, că orice cooperare cu un viitor guvern afgan va fi condiţionată de o soluţionare paşnică şi incluzivă şi de respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor afganilor, inclusiv ale femeilor, tinerilor şi persoanelor care aparţin minorităţilor, precum şi de respectarea obligaţiilor internaţionale ale Afganistanului, de angajamentul faţă de combaterea corupţiei şi de prevenirea utilizării teritoriului Afganistanului de către organizaţiile teroriste, conform site-ului Consiliului, consilium.europa.eu/ro.
Situaţia în zona aeroportului din Kabul era haotică în seara zilei de 16 august, toate zborurile civile şi militare fiind suspendate din cauza miilor de afgani care au pătruns pe pista de decolare în încercarea disperată de a părăsi ţara după revenirea talibanilor la putere. Militanţii talibani au intrat, la 15 august, în capitala afgană, Kabul, fără a întâmpina rezistenţă şi în prezent controlează aproape toate provinciile din Afganistan.

* Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a declarat, în cadrul reuniunii extraordinare a miniştrilor de interne (Consiliul JAI), din 18 august, că "în conformitate cu noul Pact privind migraţia şi azilul, s-a convocat o reuniune urgentă a reţelei Blueprint în cadrul căreia s-a discutat cu statele membre şi agenţiile UE despre posibilele evoluţii şi nivelul pregătirii UE. Reţeaua Blueprint va continua să se întâlnească în mod regulat pe această temă pentru a monitoriza îndeaproape evoluţiile şi a lua toate măsurile pregătitoare necesare", conform ec.europa.eu.

Comisia Europeană
* Uniunea Europeană va recunoaşte începând cu 20 august, "permisele de sănătate" din Turcia, Ucraina şi Macedonia de Nord, permiţând rezidenţilor acestor ţări să călătorească mai uşor în Europa, a anunţat la 19 august, Comisia Europeană, citată de France Presse. Aceste "decizii de echivalare" semnifică faptul că certificatele emise de autorităţile celor trei ţări pot fi recunoscute de sistemul general al certificatelor de sănătate digitale la scara întregii Uniuni Europene, specifică executivul european într-un comunicat. În contrapartidă, Turcia, Ucraina şi Macedonia de Nord acceptă să recunoască certificatul digital implementat de Bruxelles.

Parlamentul European
* Preşedinţii mai multor comisii de specialitate din PE au precizat, într-o declaraţie comun din 16 august, că "retragerea pripită a trupelor SUA şi NATO din ţară fără anumite condiţii şi prăbuşirea şocantă a instituţiilor afgane şi a forţelor sale de securitate au permis talibanilor să preia ţara într-un mod neaşteptat de rapid". "(...) UE, împreună cu alţi parteneri, trebuie să abordeze urgent criza umanitară din ţară şi regiune, cauzată de conflicte, strămutări, insecuritate alimentară, secete şi pandemia COVID-19. Este în interesul nostru să prevenim o altă criză migraţională", au mai spus liderii PE în declaraţia comună, publicată pe site-ul PE, europarl.europa.eu.

* Preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, a declarat, în 18 august, citat de Reuters, că Uniunea Europeană are responsabilitatea de a accepta refugiaţi afgani şi nu poate lăsa persoane care au lucrat pentru blocul comunitar în Afganistan "să se confrunte cu răzbunarea" talibanilor. El a spus că refugiaţii care sosesc din Afganistan, controlat în prezent de talibani, ar trebui să fie repartizaţi proporţional între statele membre ale UE.

* Membrii comisiilor de afaceri externe şi dezvoltare ale Parlamentului European şi ai Delegaţiei PE pentru relaţiile cu Afganistan, au declarat, în urma unei şedinţe extraordinare din 19 august, că Europa trebuie să furnizeze ajutor umanitar pentru a ajuta populaţia afgană şi să aibă o poziţie unitară cu privire la gestionarea migraţiei, potrivit europarl.europa.eu.
În intervenţiile lor, majoritatea eurodeputaţilor prezenţi au cerut salvarea cetăţenilor afgani care au lucrat pentru Uniunea Europeană sau au promovat valorile comune. De asemenea, ei s-au pronunţat pentru sprijinirea ţărilor vecine Afganistanului care pot primi un număr mare de refugiaţi şi pentru ajutorarea ţărilor UE care ar putea fi nevoite să găzduiască noi refugiaţi.
Luând cuvântul în Parlamentul European, şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a afirmat că preluarea puterii de către talibani în Afganistan reprezintă "cel mai important eveniment geopolitic" de după criza Peninsulei Crimeea în 2014 şi "o nouă oportunitate" pentru China, Rusia şi Turcia de "a-şi extinde influenţa" în Asia Centrală, conform AFP. Borrell a reafirmat necesitatea ca Europa "să discute cu talibanii" pentru a stăvili criza umanitară, dar că aceasta nu înseamnă o recunoaştere diplomatică oficială a regimului taliban.

Eurostat
* În 2020, preţul pâinii şi al cerealelor în întreaga UE a fost de aproximativ două ori şi jumătate mai mare în cel mai scump stat membru decât în cel mai ieftin, conform datelor Eurostat, publicate la 20 august 2021, pe https://ec.europa.eu/. Raportat la indicele nivelului de preţ mediu al UE de 100, datele arată că preţul pâinii şi cerealelor a fost cel mai mare în Danemarca (cu un indice al nivelului de preţ de 153), Austria (135), Luxemburg, Finlanda şi Suedia (toate cele 127). În schimb, nivelurile preţurilor la pâine şi cereale au fost cele mai scăzute în România (indicator 56), Bulgaria (67) şi Polonia (70). AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Liviu Tatu, editor online: Simona Aruştei)