DOCUMENTAR: 25 de ani de la moartea dirijorului şi compozitorului Sergiu Celibidache (14 august)
Sergiu Celibidache, unul dintre cei mai mari dirijori ai lumii, s-a născut la 26 iunie 1912, la Roman, judeţul Neamţ. A învăţat să cânte singur la pian, la vârsta de patru ani, fiind pasionat de timpuriu de muzica de jazz.
Şi-a efectuat studiile liceale şi muzicale la Seminarul Pedagogic din Iaşi (1930), continuând, la Bucureşti, sub îndrumarea lui Theodor Rogalski (teorie-solfegiu, pian) şi a lui Theodor Cosma (jazz), apoi la Academia de Muzică (Musikhochschule) din Berlin (1936-1944), unde îl întâlneşte pe compozitorul Heinz Tiessen. În paralel, a studiat şi la Facultatea de Filosofie a Universităţii "Friederick-Wilhelm" din Berlin, unde a obţinut doctoratul în muzicologie, cu o teză despre "Arta polifonică a lui Josquin Desprez", aşa cum arată "Membrii Academiei Române - Dicţionar", Ed. Enciclopedică, 2003, precum şi http://www.fundatia-celibidache.com.
A debutat ca pianist de jazz la Iaşi, apoi a fost pianist-corepetitor în Bucureşti, dirijor de cor la Berlin. Prima orchestră pe care a condus-o în cariera sa de dirijor a fost Formaţia Academică de Muzică din Berlin (1941).
Concertul orchestrei filarmonice din Munchen, de la Ateneul Român; dirijor Sergiu Celibidache, Bucureşti, 14 februarie 1990.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO
În 1945 a devenit dirijor al Orchestrei simfonice din Berlin, începând o lungă carieră de dirijor. A fost dirijor al Filarmonicii din Berlin (1945-1952), Capelei Regale din Copenhaga (1960-1963), Orchestrei simfonice din Stockholm (1962-1971), Orchestrei Radiodifuziunii din Stuttgart (1972-1977) şi Orchestrei Filarmonicii din München (1979-1996).
În perioada 1945-1954, a dirijat 414 concerte cu Orchestra Simfonică din Berlin. Numai în 1946, în prima stagiune, a dirijat 108 concerte. În acelaşi an a avut şi prima întâlnire cu compozitorul şi dirijorul Wilhelm Furtwängler.
Timp de cinci decenii a condus orchestre renumite din numeroase ţări precum: Orchestra Naţională a Franţei, Orchestra ORTF şi "Orchestre du Conservatoire" din Paris, orchestrele Teatrelor "Scala" din Milano şi "La Fenice" din Veneţia, Orchestra de Stat din Bremen, Orchestra "Santa Cecilia" din Roma, Orchestra RIAS din Berlin, Orchestra Radiodifuziunii din Köln, Orchestra Simfonică a "The Curtis Institute of Music" din New York, Filamornica "George Enescu" din Bucureşti, Filarmonica "Moldova" din Iaşi ş.a.
A predat cursuri de fenomenologie muzicală la "Schola Cantorul" din Paris, Universitatea din Mainz (1976-1990), Praga etc. şi a susţinut cursuri de vară pentru dirijat la Trier, München, Siena etc.
Concertul orchestrei filarmonice din Munchen, de la Ateneul Român; dirijor Sergiu Celibidache, Bucureşti, 14 februarie 1990.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO
Repertoriul promovat în concerte a pornit de la preclasici şi clasici, ajungând până la moderni şi contemporani, fără a ocoli teatrul liric (de la "Cosi fan tutte" de W.A. Mozart până la "Wozzek" de Alban Berg), de la "Concertele brandemburgice" şi "Suitele" de J.S. Bach, "Concertele grossi" de Handel şi Vivaldi, de la "Simfoniile" de W.A. Mozart, J. Haydn, Beethoven şi Schubert până la ciclurile complete ale "Simfoniilor" de Schumann, Brahms şi Bruckner, fără a ocoli lucrările reprezentanţilor şcolilor naţionale (A. Dvorak, P.I. Ceaikovski, Jean Sibelius, D. Şostakovici, S. Prokofiev). Totuşi nu a iubit muzica de avangardă şi nici muzica de operă/operetă ("execuţia lucrărilor de operă comportă prea multe imprecizii şi compromisuri"). A strălucit în tălmăcirea paginilor muzicale ale creatorilor impresionişti şi expresionişti (C. Debussy, M. Ravel, R. Strauss, P. Hindemith, I. Stravinski, Bartok Bela ş.a.).
Pianistul Dan Grigore (stg) şi dirijorul Sergiu Celibidache (dr), Bucureşti, 13 februarie 1990.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO
A lăsat şi câteva compoziţii, printre care patru simfonii, "Concert pentru pian şi orchestră", "Suita pentru orchestră", "Recviem".
A fost distins cu: Premiul Berlinez de Artă pentru Muzică ("Berliner Kunstpreis für Musik" - 1953), Crucea de Merit a Republicii Federale Germania (1954), Premiul Uniunii Criticilor Germani (1955), Premiul danez "Leonie-Sonning", (1971), titlurile de director onorific al Filarmonicii "George Enescu" din Bucureşti (1990), profesor onorific al Berlinului (1991), Marea Cruce a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania (1992), cetăţean de onoare al oraşului München (1992), membru de onoare al Academiei Române din Bucureşti (13 mai 1992), Marele Ordin german al Artelor "Maximilian" (1993), cetăţean de onoare al oraşului Iaşi şi doctor honoris causa al Universităţii de Arte "George Enescu" din Iaşi (1994), Ordinul ''Commandeur des Arts et des Lettres'' de către Guvernul francez (1995).
În 1965 s-a căsătorit cu Ioana Procopie Dimitrescu, iar 1968 s-a născut unicul său fiu, Serge Ioan Celibidachi.
Sergiu Celibidache, Bucureşti, 15 ianuarie 1979.
Foto: (c) ARMAND ROSENTHAL/AGERPRES FOTO
În 1978 a fost numit profesor onorific la Universitatea Johannes-Gutenberg din Mainz, unde începea o lungă activitate pedagogică, considerând că "a preda este cea mai nobilă activitate umană". În acelaşi an a revenit pentru scurt timp în România, unde a dirijat Orchestra Filarmonica George Enescu din Bucureşti. După ce a părăsit România, în anul 1936, Sergiu Celibidache a mai concertat aici şi în 1970, 1979 dar şi în 1990 când declara: "M-am născut român, am îmbătrânit româneşte şi o să mor român".
În iunie 1996, Sergiu Celibidache a susţinut ultimul concert la Munchen, iar la 14 august 1996 se stingea din viaţă la Neuville-sur-Essonne, lângă Paris.
"Posedând un simţ rar al orchestrei, pretindea membrilor acesteia responsabilitate totală, mizând pe exactitate, pe detaliu, pe culoare", potrivit dicţionarului "Membrii Academiei Române".
Bustul dirijorului Sergiu Celibidache, Bucureşti, 3 mai 2012.
Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES FOTO
În memoria sa, în 1998, a fost realizat filmul ''Grădina lui Celibidache'', regia, scenariul şi producţia aparţinându-i fiului marelui dirijor, Serge Ioan Celibidachi. De asemenea, anul 2012, în care s-au împlinit 100 de ani de la naşterea sa, a fost declarat Aniversare UNESCO Sergiu Celibidache. Atunci au avut loc numeroase manifestări dedicate marelui dirijor şi compozitor, între care şi lansarea de către BNR a monedei numismatice comemorative, lansarea, la Biblioteca Academiei Române, a volumelor "Despre fenomenologia muzicii" de Sergiu Celibidache şi "Celibidache: Întâlniri cu un om de excepţie" de Patrick Lang şi Stephane Muller.
Expoziţie de fotografie, înscrisă în seria de manifestări culturale dedicate împlinirii a 100 de ani de la naşterea marelui dirijor Sergiu Celibidache, organizată la Galeriile Artmark, Palatul Cesianu-Racoviţă, Bucureşti, 22 mai 2012.
Foto: (c) GEORGE CĂLIN/AGERPRES FOTO
În luna martie 2021, a început execuţia proiectului de reabilitare a Casei Celibidache, din municipiul Roman, obiectivul urmând să reintre în circuitul cultural şi turistic. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)
* Explicaţie foto din deschidere: Sergiu Celibidache, 14 februarie 1990.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul și compozitorul Jackie Jackson
Jackie Jackson s-a născut pe 4 mai 1951, în Gary, Indiana, fiind cel mai mare dintre frații Jackson. A început să ia lecții de dans și step la vârsta de 4 ani, iar vocea sa acută și caracteristică l-a determinat să devină co-vocalist al trupelor The Jackson Five și The Jacksons. În 1973, la vârsta de 22 de ani, Jackie și-a lansat
4 mai - Ziua națională a inimii
La 4 mai 2025 este celebrată Ziua națională a inimii. Ziua națională a inimii a fost instituită în țara noastră, în conformitate cu directivele Organizației Mondiale a Sănătății. A fost introdusă în România pe data de 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Științe Medicale, desfășurat
Cea de-a XX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (4 mai)
În ziua de 4 mai 2026, are loc Gala Premiilor Gopo, ajunsă la ediția aniversară cu numărul 20. Organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România este găzduit de Teatrul Național 'I.L. Caragiale', reunește personalități importante din lumea cinematografiei și onorează realizări
4 mai - Ziua internațională a pompierilor
Comunitatea internațională celebrează anual, la 4 mai, Ziua internațională a pompierilor, cu scopul de a recunoaște și aprecia curajul și sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunitățile lor. În 2025, se marchează cea de-a 26-a aniversare a Zilei internaționale a pompierilor, conform paginii de Facebook, h
Primul summit UE-Armenia (Erevan, 4-5 mai 2026)
Primul summit UE-Armenia va avea în zilele de 4-5 mai, la Erevan, în Armenia, pentru a consolida relațiile bilaterale între cele două părți, în special în ceea ce privește conectivitatea, energia, transporturile și cooperarea digitală. Discuțiile se vor axa pe Caucazul de Sud, sprijinul UE pentru Armenia, investiții, securitate și apărar
Cea de-a opta reuniune a Comunității politice europene (Erevan, 4 mai)
Cea de-a opta reuniune a comunității politice europene se va reuni la Erevan, în Armenia, la 4 mai 2026, sub deviza 'Clădim viitorul: unitate și stabilitate în Europa'. Lideri de pe întregul continent vor discuta despre cooperarea privind reziliența democratică, promovarea conectivității și consolidarea securității economice și energetice, c
4 mai - Ziua națională a sportului cu balonul oval
La 4 mai este marcată Ziua națională a sportului cu balonul oval. Această dată a fost aleasă pentru a face trimitere la desfășurarea, la data de 4 mai 1924, a primului meci de către naționala de rugby a României, la Jocurile Olimpice de la Paris, în compania echipei similare a Franței. La finalul partidei, selecționata României a primit prima
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 mai
Este a 124-a zi a anului 2026. Au mai rămas 241 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 02 m și apune la 20 h 23 m. Luna răsare la 23 h 40 m și apune la 07 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Mavra de pe Ceahlău; Sf. Mc. Pelaghia; Sf. Monica Greco-catolice Sf. m. Pelaghia Romano-catolice Sf. Florian, m. Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) este prăznuită în ziua de 4 mai.
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 mai
Este a 123-a zi a anului 2026. Au mai rămas 242 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 22 m. Luna răsare la 22 h 40 m și apune la 06 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)