La 19 august, începând din 2009, este marcată Ziua mondială pentru asistenţă umanitară, stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008.

Această zi are o dublă semnificaţie: de a evidenţia eforturile celor care îşi riscă în mod dezinteresat viaţa şi sănătatea pentru a-şi ajuta semenii aflaţi în situaţii extreme, precum şi de a atrage atenţia asupra faptului că milioane de oameni au nevoie de asistenţă umanitară.

Data de 19 august nu a fost aleasă întâmplător, în 2003 aceasta fiind ziua în care Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului şi Reprezentantul Special al Secretarului General al Naţiunilor Unite în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi-a pierdut viaţa în timpul unei misiuni umanitare în Irak, alături de alţi 21 de asistenţi umanitari. Peste 100 de asistenţi umanitari au fost răniţi.

Cu prilejul ediţiei din 2021 a Zilei mondiale pentru asistenţă umanitară, ONU atrage atenţia asupra pericolelor pe care încălzirea globală le ridică pentru categoriile sociale defavorizate. Schimbările climatice au un impact devastator pe tot cuprinsul mapamondului, cu o magnitudine căreia oamenii din liniile întâi şi comunitatea asistenţilor umanitari nu îi pot face faţă.

Situaţia este pe punctul de a deveni fără ieşire pentru categoriile cele mai expuse, deşi, paradoxal, cei care fac parte din ele au contribuit cel mai puţin la încălzirea globală. Milioane de oameni şi-au pierdut locuinţele, sursele de venit şi chiar viaţa pe fondul schimbărilor climatice, arată un.org.

Sub titlul "#theHumanRace", ONU lansează un apel către toate ţările şi popoarele de a-i proteja pe cei vulnerabili şi a face tot posibilul pentru a atenua efectele încălzirii globale.

La 9 august 2021, cu mai puţin de trei luni înaintea Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP26) de la Glasgow, experţii în domeniul climei din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite au prezentat un raport potrivit căruia oamenii sunt ''indiscutabil'' responsabili pentru dereglările climatice şi nu au altă soluţie în afara reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră dacă vor să limiteze efectele negative.

Cu efecte mai severe şi într-un ritm mai accelerat, încălzirea globală ar putea atinge pragul de +1,5 grade Celsius în jurul anului 2030, cu zece ani mai devreme decât estimările, ameninţând cu noi dezastre ''fără precedent'' omenirea lovită deja de valuri de caniculă şi inundaţii.

În legătură cu activitatea asistenţilor umanitari, ONU arată că, în anul 2020, 475 dintre aceştia au fost atacaţi, 108 fiind ucişi, 242 răniţi şi 125 răpiţi. Cele mai periculoase zone ale planetei pentru asistenţii umanitari au fost Sudanul de Sud, Siria, Republica Centrafricană şi Mali. Pentru prima dată în ultimii 20 de ani, Afganistanul a ieşit, în 2020, din topul cinci al celor mai riscante ţări pentru asistenţii umanitari, conform un.org.

În anul 2020, Ziua mondială pentru asistenţă umanitară a avut loc în contextul pandemiei de coronavirus, care nu doar că a creat noi crize umanitare în nouă ţări, dar a îngreunat misiunea şi aşa dificilă a participanţilor la acţiuni umanitare în peste 54 de ţări, conform un.org.

Ediţia din 2019 a Zilei mondiale pentru asistenţă umanitară a fost dedicată femeilor implicate în acţiuni umanitare din zonele de criză de pe mapamond. Sub titlul "#WomenHumanitarians", campania gândită de ONU a urmărit atât să le fie recunoscătoare femeilor care ajută victimele nevinovate ale conflictului din Afganistan sau victimele lipsei de alimente din zona de tranziţie Sahel din Africa, cât şi să atragă atenţia asupra femeilor ce sunt, la rândul lor, victime în Africa Centrală, Sudan, Siria sau Yemen.

Eforturile umanitare din 2019 au însemnat vaccinarea a 29 milioane de copii împotriva pojarului, accesul la apă potabilă pentru aproximativ 30 de milioane de persoane şi oferirea de asistenţă psihologică pentru peste 92 de milioane de oameni, arată un.org. AGERPRES/(Documentare-Horia Plugaru; editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: un.org