La 22 iulie 2011 în Norvegia a avut loc un dublu atentat: extremistul de dreapta Anders Behring Breivik a comis un atentat cu o maşină capcană în zona clădirilor guvernamentale din Oslo, în urma căruia au murit opt oameni. Apoi, el s-a deplasat pe insula Utoya, loc în care se desfăşura o tabără de vară pentru tineret a Partidului Laburist, unde a ucis 69 de persoane. Atacurile au fost cele mai grave acte de violenţă comise în Norvegia după Al Doilea Război Mondial. În 2012, Anders Behring Breivik a fost condamnat la pedeapsa maximă, şi anume 21 de ani de închisoare, care ar putea fi prelungită pe termen nelimitat.

La 22 iulie 2020 Norvegia a comemorat nouă ani de la atacuri, angajându-se să combată intoleranţa, relata DPA. "Repetăm cuvintele 'nu se va mai întâmpla niciodată' pentru a ne reaminti de promisiunea pe care ne-am făcut-o: să luptăm în fiecare zi pentru valorile pe care teroristul a vrut să le atace", declara la acel moment prim-ministrul Erna Solberg la sediul guvernului din Oslo.

Localnicii au venit cu bărcile lângă insulă pentru a încerca să-i ajute pe cei care sar în apă să scape.

Ina Larvik, liderul organizaţiei de tineret a Partidului Laburist, spunea atunci că "ura costă vieţi". "Dar ştim că cel mai bun antidot sunt iubirea, speranţa şi camaraderia", mai declarat aceasta. Ina Larvik a fost împuşcată de patru ori în timpul atacului de la tabăra de vară pentru tineret de pe insula Utoya. Numele victimelor atacurilor au fost citite în timpul ceremoniei. Din cauza pandemiei de coronavirus, numărul participanţilor a fost limitat, iar ceremonia a fost una modestă. Printre invitaţi s-au aflat liderul Partidului Laburist, Jonas Gahr Store, şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, prim-ministru al Norvegiei la momentul atacurilor.

Tinerii îngroziți s-au ascuns în pădure, unii sărind în apă pentru a scăpa din calea gloanțelor.

În septembrie 2020 extremistul de dreapta norvegian Anders Behring Breivik cerea eliberarea condiţionată, anunţa avocatul său, Oystein Storrvik potrivit France Presse. "El are dreptul la o examinare judiciară a libertăţii condiţionate la expirarea perioadei minime de zece ani în cazul său. Este un drept pe care îl au toţi condamnaţii", adăuga avocatul său. Potrivit acestuia, Breivik intenţiona de asemenea să depună din nou o plângere împotriva statului norvegian pentru a protesta împotriva "unei izolări atât de lungi" în închisoare.

După o primă rundă câştigată parţial în instanţă în 2016 pentru tratament "inuman" şi "degradant", ce contravine Convenţiei europene a drepturilor omului, al doilea aspect al plângerii depuse de Breivik în legătură cu comunicarea cu exteriorul a fost respins. În închisoarea din Skien (sud-est) unde îşi execută pedeapsa, Breivik dispune de trei celule de peste 10 metri pătraţi fiecare, dotate cu televizor cu jocuri video şi DVD player, un computer (fără conexiune la internet) şi aparate de antrenament cu greutăţi. Grupul de sprijin pentru familiile victimelor a refuzat să comenteze.

În iunie 2018 Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) respingea un apel al lui Anders Behring Breivik, care acuza condiţiile sale de detenţie ca fiind tratament inuman şi degradant. Prin sesizarea adresată CEDO, Breivik a încercat să anuleze o decizie din martie 2017 a unei curţi de apel norvegiene, care a stabilit că detenţia sa în regim de cvasi-izolare, într-o celulă cu trei încăperi, respectă drepturile omului. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: bbc.com