În ziua de 20 iulie este celebrată, anual, Ziua Mondială a şahului. Adunarea generală a ONU a adoptat, la 13 decembrie 2019, rezoluţia prin care a decretat data de 20 iulie "Ziua Mondială a Şahului". Rezoluţia a fost propusă de mai multe ţări, între care Armenia, Rusia, Bangladesh, India, China, Camerun, Cuba şi Liban.

Conform Rezoluţiei 74/22, şahul permite "consolidarea educaţiei, a egalităţii de gen şi promovarea femeilor şi fetelor, precum şi cea a incluziunii, a toleranţei, înţelegerii şi respectului reciproc", arată un.org. ONU "invită toate statele membre, organisme ale Naţiunilor Unite şi alte organizaţii internaţionale şi regionale, sectorul privat şi societatea civilă, inclusiv ONG-uri, persoane fizice... să sărbătorească Ziua Mondială a Şahului", se arată în textul rezoluţiei.

Ziua Mondială a Şahului a fost marcată la 20 iulie încă din 1966, fiind instituită de Federaţia Internaţională a Jocului de Şah (FIDE), la propunerea UNESCO, potrivit https://www.fide.com. Data de 20 iulie reprezintă ziua în care FIDE a luat fiinţă, în anul 1924.

Cu prilejul zilei de 20 iulie, jucători de şah, oficiali ONU şi guvernamentali, reprezentanţi ai mediului academic şi ai societăţii civile îşi dau întâlnire pentru a juca şah, dar şi pentru a discuta despre viitorul acestui joc şi despre cum îi poate ajuta pe oameni să-şi dezvolte gândirea analitică, atenţia şi creativitatea.

Potrivit ONU, pandemia de COVID-19 a dus la o dublare a interesului pentru şah, potrivit un.org. Partidele disputate online au devenit nu doar o modalitate plăcută şi utilă de petrecere a timpului liber, dar şi de a cunoaşte oameni din întreaga lume.

La primul congres al FIDE, desfăşurat în 1914 la Paris, printre delegaţii care au aprobat constituirea acestui for internaţional s-a aflat şi tânărul român Ion Gudju, pe atunci proaspăt locotenent, doctorand în chimie la Sorbona şi maestru de şah entuziast. Cu ocazia aniversării semicentenarului FIDE, în anul 1954, Ion Gudju a fost declarat "decan fondator" al FIDE, România numărându-se astfel printre ţările fondatoare ale Federaţiei Internaţionale a Jocului de Şah.

În România, Campionatul Naţional de Şah a debutat în anul 1926, la Sibiu. Primele trei ediţii au fost dominate de Alexandru Tyroler (1891-1973), pentru ca în 1930 titlul de campion naţional să îi revină lui Janos Balogh. Competiţia s-a ţinut cu regularitate, anual, de abia începând cu 1946. Campionatul Naţional de Şah destinat femeilor a debutat în 1936, la Bucureşti, cu victoria Rodicăi Manolescu.

Cel mai bine clasat jucător român în topul FIDE este Constantin Lupulescu, al cărui rating este 2659. Acesta este urmat de Bogdan-Daniel Deac, cu un rating de 2639 şi de Mircea-Emilian Pârligras, cu ratingul de 2591, arată ratings.fide.com.

În perioada 5-14 iunie 2021, a avut loc, la Bucureşti, turneul de şah Superbet Chess Classic Romania 2021, prima etapă a circuitului Grand Chess Tour 2021. Competiţia a fost deschisă de marele maestru şi multiplu campion mondial Garry Kasparov. Jucătorul azer Şahriar Mamediarov a fost câştigătorul turneului, şahiştii români Bogdan Daniel Deac şi Constantin Lupulescu clasându-se pe locurile 7, respectiv 9, în clasamentul final.

Şahul, considerat şi "sportul minţii", poate fi definit ca fiind o competiţie între alb şi negru, care se bat utilizând strategii şi făcând apel la iniţiativă. E un ''război'' pe 64 de pătrate cu 32 piese (16 negre şi 16 albe), unde cel mai abil strateg dintre cei doi adversari învinge. Scopul este imobilizarea regelui, cea mai importantă piesă a adversarului.

Şahul este unul dintre cele mai vechi jocuri inventate. Descoperirile arheologice, printre care se numără piese de şah din piatră sau fildeş, precum şi diverse picturi murale atestă prezenţa jocului de şah încă din antichitate, potrivit sahclubmihailmarin.ro.

Primul joc cu reguli asemănătoare şahului a fost jocul indian chaturanga, apărut în jurul anului 570 e.n. Acesta se desfăşura între patru adversari, având piese asemănătoare şahului, dar dispuse diferit.

După 590 e.n, şahul a pătruns în Persia, sub denumirea de şatrandj. Sub această formă a ajuns şi în Europa, fiind răspândit de popoarele arabe din nordul Africii. De-a lungul istoriei sale, şahul a continuat să se dezvolte, fiind stabilite şi îmbunătăţite principii de tactică şi strategie, teorii despre deschideri şi finaluri, precum şi diferite stiluri de joc.

Potrivit ONU, aproximativ 70% din populaţia adultă din ţări precum SUA, Marea Britanie, Germania, Rusia şi India a jucat şah cel puţin o dată în viaţă. Un număr de 605 milioane de adulţi practică şahul în mod constant, arată un.org. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)