Săptămâna mondială a alăptării este celebrată anual între 1 şi 7 august. Perioada aleasă este cea în care, în 1990, a fost semnată Declaraţia Innocenti privind Protecţia, Promovarea şi Susţinerea Alăptării, de către decidenţi guvernamentali, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF şi alte organizaţii, cu scopul de a proteja, promova şi a susţine alăptarea, potrivit www.unicef.org.

În 2021, Săptămâna mondială a alăptării (#WBW2021) se concentrează asupra modului în care alăptarea contribuie la supravieţuirea, sănătatea şi bunăstarea tuturor şi pe obligaţia de a proteja alăptarea la nivel mondial, arată Alianţa Mondială pentru Alăptare pe site-ul https://worldbreastfeedingweek.org. Tema din acesta an este "Protejaţi alăptarea: O responsabilitate partajată". Aceasta este aliniată cu zona tematică 2 a campaniei WBW-SDG 2030, care evidenţiază legăturile dintre alăptare şi supravieţuire, sănătate şi bunăstare a femeilor, copiilor şi naţiunilor.

Alianţa Mondială pentru Alăptare (WABA) reprezintă o reţea globală de organizaţii şi persoane dedicată protecţiei, promovării şi susţinerii alăptării. Anual, WABA coordonează şi organizează Săptămâna Mondială a Alăptării. Din 2016, WABA şi-a aliniat campania desfăşurată cu Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului adoptate de ONU, numind-o Campania Săptămâna mondială a alăptării - Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (WBW-SDGs Campaign), conform https://worldbreastfeedingweek.org/. În 2018, o rezoluţie a Adunării Mondiale a Sănătăţii a aprobat WBW ca o strategie importantă de promovare a alăptării, arată https://waba.org.my/wbw/.

Şi UNICEF promovează alăptarea ca investiţie inteligentă. Alăptarea este vitală pentru acordarea fiecărui copil a celui mai sănătos început în viaţă. Este primul vaccin al copilului, cea mai bună sursă de nutriţie şi poate întări dezvoltarea cerebrală, explică organizaţia pe pagina www.unicef.org/breastfeeding.

Alăptarea alimentează de asemenea şi economiile naţionale. Ratele crescute de alăptare pot îmbunătăţi prosperitatea unei ţări prin reducerea costurilor pentru sănătate şi generarea de forţă de muncă mai capabilă şi mai puternică. Totuşi, alăptarea nu este doar datoria unei femei. Solicită încurajare şi susţinere din partea consultanţilor pregătiţi, a membrilor familiei, furnizorilor de servicii medicale, angajatorilor, factorilor de decizie şi a altor părţi implicate, subliniază sursa citată.

Sub coordonarea UNICEF şi OMS (Organizaţia Mondială a Sănătăţii), Colectivul Global pentru Alăptare (Global Breastfeeding Collective) reprezintă un parteneriat între mai mult de 20 de agenţii internaţionale care fac apel la donatori, decidenţi politici şi societatea civilă pentru creşterea investiţiilor în promovarea alăptării la nivel mondial. Prin investirea a 570 de milioane de dolari americani în următorii 10 ani, guvernele, donatorii şi partenerii pot ajuta la creşterea ratei de alăptare la cel puţin 50 de procente.

Lactaţia şi alăptarea reduc riscul de cancer la sân, cancer ovarian, diabet de tip 2 şi afecţiuni vasculare. Conform estimărilor, o creştere a ratei de alăptare ar putea evita anual 20.000 de decese provocate de cancerul de sân. OMS recomandă alăptarea exclusivă începând din prima oră după naştere şi până la şase luni. Hrana complementară ar trebui să fie introdusă în paralel cu alăptarea, care este indicat să continue până la vârsta de doi ani şi după, arată www.who.int.

Potrivit estimărilor dintr-un raport publicat în iulie 2018, intitulat "Capture the Moment", 78 de milioane de bebeluşi - sau 3 din 5 - nu erau alăptaţi în prima oră de viaţă, fiind astfel supuşi unui risc crescut de deces sau îmbolnăvire, precum şi riscului de a nu mai primi lapte matern. Un procent semnificativ dintre aceştia se aflau în ţări cu venituri scăzute sau medii. Raportul arată că bebeluşii hrăniţi cu lapte matern în prima oră de viaţă au mult mai multe şanse să supravieţuiască. Chiar şi o întârziere de câteva ore după naştere ar putea avea consecinţe grave. Contactul piele pe piele împreună cu suptul stimulează lactaţia, inclusiv producerea colostrului, denumit şi "primul vaccin" al bebeluşului, extrem de bogat în nutrienţi şi anticorpi, evidenţiază documentul.

Ratele de alăptare în prima oră de viaţă sunt cele mai ridicate în Africa de Est şi Sud (65%) şi cele mai scăzute în Asia de Est şi Pacific (32%), arată raportul citat. Aproximativ 9 din 10 bebeluşi născuţi în Burundi, Sri Lanka şi Vanuatu sunt alăptaţi în prima oră de viaţă. La cealaltă extremă, numai doi din 10 bebeluşi născuţi în Azerbaidjan, Ciad şi Muntenegru primesc lapte matern în acest interval. Raportul "Capture the Moment", care analizează date din 76 de ţări, arată că, în pofida importanţei iniţierii timpurii în alăptare, prea mulţi nou-născuţi sunt lăsaţi să aştepte prea mult din diferite motive, cum ar fi: hrănirea nou-născuţilor prin alte metode, inclusiv cu lapte praf preparat, lucru care întârzie primul contact crucial al nou-născutului cu mama lui; creşterea numărului de operaţii de cezariană opţionale.

Deşi sprijinul la nivel individual este foarte important, alăptarea trebuie considerată o problemă de sănătate publică. Conceptul de "reconstruire" după pandemia COVID 19 va oferi o oportunitate de a crea un lanţ de sprijin pentru alăptare, care include sisteme de sănătate, locuri de muncă şi comunităţi la toate nivelurile societăţii. Sprijinul va contribui la construirea unui mediu favorabil pentru alăptare şi la protejarea împotriva influenţei industriei. Este timpul să informăm, să ancorăm, să angajăm şi să galvanizăm acţiuni pentru a proteja alăptarea la toate nivelurile, arată https://worldbreastfeedingweek.org/. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)