În fiecare an, la 18 iulie, este sărbătorită Ziua internaţională Nelson Mandela.

Data reprezintă ziua de naştere a lui Nelson Mandela (18 iulie 1918), un luptător în numele democraţiei, al libertăţii şi drepturilor omului, primul preşedinte de culoare al Republicii Africa de Sud (1994-1999). Timp de 67 de ani (de când şi-a început campania pentru drepturile omului şi până când s-a retras de pe scena politică), Nelson Mandela şi-a pus viaţa în slujba umanităţii, ca avocat al drepturilor omului, fiind un om al păcii internaţionale. Cu acest prilej, oamenii din întreaga lume sunt rugaţi să acorde 67 de minute din timpul lor în această zi pentru realizarea unui serviciu în folosul oamenilor şi comunităţii din care fac parte, potrivit www.un.org.

În 2021, această zi este marcată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite printr-o şedinţă plenară informală la sediul central al ONU. Şedinţa este deschisă de alocuţiunea preşedintelui celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Volkan Bozkir, arată site-ul oficial al organizaţiei.

Adunarea Generală a ONU a instituit ziua de 18 iulie drept Ziua internaţională Nelson Mandela, în noiembrie 2009, în semn de recunoaştere a contribuţiei fostului preşedinte sud-african la cultivarea păcii şi a libertăţii. Rezoluţia A/RES/64/13 a recunoscut valorile promovate de Nelson Mandela şi punerea sa în slujba umanităţii, în vederea soluţionării, pe de o parte a conflictelor civile şi, pe de altă parte, de îmbunătăţire a relaţiilor dintre oameni, promovarea şi protejarea drepturilor omului, reconcilierea, egalitatea de gen şi drepturile copiilor şi ale altor grupuri vulnerabile, precum şi în dezvoltarea comunităţilor sărace şi subdezvoltate. De asemenea, a recunoscut contribuţia liderului sud-african la lupta pentru democraţie pe plan internaţional şi la promovarea unei culturi a păcii în întreaga lume.

A fost pentru prima dată când Organizaţia Naţiunilor Unite a desemnat o zi în onoarea unei persoane, potrivit http://www.sahistory.org.za/people/nelson-rolihlahla-mandela.

În decembrie 2015, Adunarea Generală a ONU a hotărât extinderea scopului Zilei internaţionale Nelson Mandela, în vederea susţinerii condiţiilor umane în închisori, a creşterii gradului de conştientizare faţă de cei închişi care sunt o parte continuă a societăţii, precum şi aprecierea muncii personalului din închisori, un serviciu social cu o importanţă aparte. Rezoluţia A/RES/70/175 a Adunării Generale a adoptat normele minime standard revizuite pentru tratamentul deţinuţilor, a aprobat că acestea ar trebui să fie cunoscute drept "Normele Nelson Mandela", în amintirea moştenirii primului preşedinte de culoare al Africii de Sud, care a petrecut 27 de ani în detenţie luptând pentru democraţie şi libertate.

La 6 iunie 2014, Adunarea Generală a ONU a înfiinţat onoarea sa, prin rezoluţia 68/275, premiul "Nelson Rolihlahla Mandela". Statutul său a fost aprobat la 2 aprilie 2015 prin rezoluţia 69/269. Premiul se acordă o dată la cinci ani, fiind un tribut adus realizărilor şi contribuţiilor remarcabile a două persoane (o femeie şi un bărbat), care nu sunt aleşi din aceeaşi regiune geografică.

La sediul ONU, a fost organizat, în perioada 24 septembrie-2 octombrie 2018, Summitul pentru Pace "Nelson Mandela", ce a marcat împlinirea a 100 de ani de la naşterea primului preşedinte de culoare al Africii de Sud, ales în mod democratic. Potrivit Declaraţiei adoptate, perioada 2019-2028 va fi cunoscută ca "Deceniul Păcii Nelson Mandela", fiindu-i recunoscută contribuţia sa la lupta pentru democraţie şi promovarea unei culturi a păcii în întreaga lume, potrivit www.un.org.

Nelson Rolihlahla Mandela s-a alăturat Congresului Naţional African în 1944 şi s-a angajat în lupta de rezistenţă împotriva politicilor de apartheid ale Partidului Naţional, de guvernământ, după 1948, indică http://www.nobelprize.org/.

În 1961, când autorităţile au hotărât oficializarea politicii de apartheid drept drept politică de stat, Nelson Mandela a adoptat o poziţie extremă, îndemnând populaţia, printr-o serie de discursuri, la grevă generală. În replică, autorităţile au decis mobilizarea armatei şi declararea stării de urgenţă. Un an mai târziu, a fost arestat sub acuzaţia de părăsire ilegală a ţării, participare la Conferinţa Pan-africană pentru Promovarea Drepturilor Omului, şi îndemn la revoltă. A fost condamnat la închisoare pe viaţă la 12 iunie 1964. După 27 de ani, la 11 februarie 1990, a fost eliberat.

A fost preşedinte al Congresului Naţional African (ANC) între 1991-1997. A condus negocierile cu preşedintele ţării, F.W. de Klerk, pentru abolirea politicii opresive a apartheidului şi organizarea de alegeri universale.

Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, în 1993, alături de fostul preşedinte al Africii de Sud, F.W. de Klerk, Nelson Mandela a primit, de-a lungul timpului, peste 250 de distincţii şi medalii.

La 10 mai 1994, Nelson Mandela a devenit primul preşedinte de culoare al Africii de Sud, ales prin vot universal, într-un scrutin larg reprezentativ. Mandatul liderului sud-african s-a axat pe dezmembrarea moştenirii apartheidului, prin combaterea rasismului instituţionalizat şi a inegalităţii şi prin promovarea reconcilierii rasiale. A pus bazele unei comisii pentru cercetarea abuzurilor împotriva drepturilor omului. A introdus politici menite să încurajeze reforma agrară, extinderea serviciilor de sănătate publică şi combaterea sărăciei. În 1996 a ratificat o nouă constituţie a statului sud-african. S-a retras de pe scena politică în 1999, concentrându-se asupra activităţilor de binefacere pentru combaterea sărăciei şi a HIV/SIDA.

Nelson Mandela a murit la 5 decembrie 2013, la Johannesburg. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

* Explicaţie foto din deschidere: Statuia lui Nelson Mandela (1918-2013) amplasată în faţa Centrului Corecţional Drakenstein (fosta închisoare "Victor Verster") din Cape Town, Africa de Sud.