Certificatul Verde Digital

* Certificatul digital european COVID-19 a intrat în vigoare la 1 iulie, cu obiectivul de a relansa vara aceasta călătoriile în interiorul Uniunii Europene. ''Toate statele membre, cu excepţia Irlandei'', ţară care a fost afectată de un atac cibernetic, sunt ''din punct de vedere tehnic'' pregătite pentru intrarea în vigoare a acestui certificat, a anunţat la 30 iunie comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, citat de agenţia EFE. Certificatul digital european COVID-19 este gratuit şi recunoscut în cele 27 de state membre ale UE, plus Elveţia, Liechtenstein, Islanda şi Norvegia. Cu acest document, titularul său atestă dacă a fost vaccinat anti-COVID-19, dacă a fost testat negativ pentru COVID-19 sau dacă a trecut recent prin această boală şi poate, astfel, să fie considerat imunizat. Vaccinurile acceptate pentru acest certificat sunt cele autorizate de Agenţia Europeană a Medicamentului: Pfizer/BioNTech, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson. Dar statele membre pot accepta şi alte vaccinuri, cum este cazul Ungariei, care foloseşte de asemenea vaccinul rusesc Sputnik. Certificatul digital european COVID-19 va fi valabil 12 luni.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Consiliul Uniunii Europene

* Consiliul a adoptat, la 28 iunie, poziţia sa în primă lectură cu privire la Legea europeană a climei, finalizând astfel procedura de adoptare şi transpunând în legislaţie obiectivul realizării unei UE neutre din punct de vedere climatic până în 2050. Acest lucru are loc în urma unui acord politic la care s-a ajuns cu Parlamentul European la 21 aprilie şi a adoptării de către Parlament a poziţiei sale în primă lectură la 24 iunie. Legea europeană a climei stabileşte pentru UE un obiectiv obligatoriu privind clima prin care emisiile nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbţiilor) să fie reduse cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu 1990. De asemenea, UE va urmări să obţină un volum mai mare de absorbant net de carbon până în 2030, scrie consilium.europa.eu.

* În cadrul reuniunii Consiliului Agricultură şi Pescuit din 28-29 iunie 2021, miniştrii agriculturii din UE au confirmat acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European, privitor la reforma politicii agricole comune. Noua politică va consolida angajamentul statelor membre faţă de drepturile sociale şi de muncă ale lucrătorilor agricoli, va încuraja fermierii să utilizeze practici agricole mai "verzi", va sprijini fermele mai mici şi pe fermierii mai tineri şi va asigura o mai bună corelare a sprijinului cu rezultatele şi performanţa fermelor.

* Belarusul a anunţat, la 28 iunie, că îşi suspendă participarea la Parteneriatul Estic al Uniunii Europene, menit să contribuie la apropierea între forul european şi foste republici sovietice, decizia Minskului fiind un protest contra sancţiunilor adoptate de UE după interceptarea unui avion de linie european de către autorităţile belaruse, conform AFP şi Reuters.
''Nu ne putem îndeplini obligaţiile din acest acord în contextul sancţiunilor şi restricţiilor impuse de UE'', a indicat Ministerul de Externe din Belarus într-un comunicat. Acesta a anunţat şi decizia de rechemare în ţară a ambasadorului Belarusului la Uniunea Europeană, pentru consultări.

* Slovenia a preluat, la 1 iulie 2021, preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, fiind a doua oară când Slovenia ocupă această poziţie, scrie site-ul Consiliului European. Sloganul preşedinţiei slovene a Consiliului Uniunii Europene este "Împreună. Rezilientă. Europa". Printre priorităţile anunţate de Slovenia pentru preşedinţia de şase luni se numără şi summitul privind integrarea Balcanilor de Vest pe care îl va găzdui la toamnă. Slovenia va mai aborda următoarele dosare: Uniunea Europeană a sănătăţii, punerea în aplicare a mecanismului de redresare şi rezilienţă, tranziţia verde, securitatea cibernetică şi transformarea digitală, conferinţa privind viitorul Europei, statul de drept, migraţia etc, se arată pe site-urile consilium.europa.eu şi europarl.europa.eu.

* Consiliul a actualizat, la 1 iulie, lista ţărilor, a regiunilor administrative speciale şi a altor entităţi şi autorităţi teritoriale în privinţa cărora restricţiile de călătorie ar trebui să fie eliminate. Astfel, această listă va continua să fie revizuită o dată la două săptămâni şi, dacă este cazul, va fi actualizată. Pe baza criteriilor şi a condiţiilor stabilite în recomandare, începând cu 1 iulie 2021, statele membre ar trebui să elimine treptat restricţiile de călătorie la frontierele externe pentru rezidenţii următoarelor ţări terţe: Australia, Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina, Brunei Darussalam, Canada, Israel, Japonia, Iordania, Liban, Muntenegru, Noua Zeelandă, Qatar, Republica Moldova, Republica Macedonia de Nord, Rwanda, Arabia Saudită (actualizare), Serbia, Singapore, Coreea de Sud, Thailanda, Statele Unite ale Americii, China - sub rezerva confirmării reciprocităţii, conform site-ului Consiliului.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Comisia Europeană

* La 28 iunie, Comisia Europeană a efectuat plăţi în valoare de 800 de milioane de euro din NextGenerationEU - instrumentul temporar menit să finanţeze redresarea Europei şi să încurajeze o economie mai verde, mai digitală şi mai rezilientă după pandemie. Plăţile efectuate sunt destinate unui număr de 41 de programe naţionale şi regionale derulate în 16 state membre (Franţa, Grecia, Cehia, Germania, Polonia, Lituania, Ţările de Jos, Slovacia, Estonia Austria, Danemarca, Finlanda, Bulgaria, Suedia, Portugalia, Croaţia) şi provin din Asistenţa de redresare pentru coeziune şi teritoriile Europei (REACT-EU), o iniţiativă care ajută statele membre să finanţeze măsurile de răspuns la criză şi măsurile de redresare în urma crizei provocate de coronavirus, notează ec.europa.eu. NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare în valoare de aproximativ 800 de miliarde de euro în preţuri curente.

* La 30 iunie, Comisia a decis să răspundă pozitiv iniţiativei cetăţeneşti europene (ICE) "Să punem capăt erei cuştii" ("End the Cage Age"), a şasea iniţiativă încununată de succes, susţinută de peste 1 milion de cetăţeni din întreaga UE. În răspunsul său, Comisia prezintă planuri pentru o propunere legislativă până în 2023, prin care se urmăreşte interzicerea cuştilor pentru o serie de animale de fermă. Propunerea va face parte din procesul de revizuire a legislaţiei privind bunăstarea animalelor în cadrul strategiei "De la fermă la consumator", proces care se află în desfăşurare, se menţionează pe site-ul Comisiei.

* Comisia Europeană a lansat oficial, la 30 iunie, Fondul european de apărare, dotat cu aproape 8 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027, în scopul co-finanţării proiectelor de cooperare între companii de apărare şi consolidării în acest fel a autonomiei europene, informează AFP şi site-ul https://ec.europa.eu/. ''Pentru prima dată, Uniunea Europeană investeşte o parte a bugetului său în apărare'', a declarat comisarul european pentru piaţă internă, Thierry Breton. Potrivit lui Breton, ''Fondul european de apărare este o contribuţie absolut esenţială la o mai mare suveranitate europeană'', Uniunea Europeană trebuind să devină ''progresiv un actor al securităţii la nivel mondial''. Noul fond este dotat cu 7,95 miliarde de euro, dintr-un buget european de 1.074 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.

* La 30 iunie, Comisia Europeană a numit-o pe Maria Leptin în funcţia de viitoare preşedintă a Consiliului European pentru Cercetare (CEC). Cercetătoarea Maria Leptin, în prezent director al EMBO (Organizaţia Europeană de Biologie Moleculară), îşi va prelua noua funcţie începând cu 1 octombrie 2021, dată la care se încheie mandatul preşedintelui interimar, profesorul Jean-Pierre Bourguignon, scriu site-urile embo.org şi ec.europa.eu.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Parlamentul European

* Preşedinţia Consiliului şi reprezentanţii Parlamentului European au ajuns, la 29 iunie, la un acord provizoriu cu privire la un regulament privind Agenţia UE pentru Azil. Regulamentul de instituire a Agenţiei UE pentru Azil vizează îmbunătăţirea aplicării politicii în domeniul azilului în cadrul UE, transformând actualul Birou European de Sprijin pentru Azil (EASO) într-o veritabilă agenţie. Această agenţie va fi responsabilă cu îmbunătăţirea funcţionării sistemului european comun de azil, prin furnizarea unei asistenţe operaţionale şi tehnice sporite statelor membre şi prin contribuţia la o mai mare convergenţă în evaluarea cererilor de protecţie internaţională, scrie site-ul consilium.europa.eu.

 

Curtea de Conturi a Uniunii Europene

* Companiile aeriene europene au încălcat constant drepturile pasagerilor în timpul pandemiei de COVID-19, situaţie tolerată de guvernele statelor Uniunii Europene, care nu au condiţionat ajutoarele de stat oferite acestor companii de rambursarea contravalorii biletelor pentru zborurile anulate, relevă un raport publicat la 29 iunie de Curtea de Conturi a UE. Deşi din punct de vedere legal companiile aeriene din UE sunt obligate să le restituie pasagerilor banii pentru zborurile anulate, multe dintre ele i-au forţat să accepte vouchere în locul rambursărilor. La aceasta a contribuit şi faptul că foarte mulţi pasageri nu-şi cunosc drepturile şi prin urmare au acceptat să li se impună vouchere, deşi erau îndreptăţiţi să le fie rambursată contravaloarea biletelor, se arată în raport. Cel puţin 15 state membre ale UE au încălcat legislaţia europeană prin neimpunerea companiilor aeriene şi turoperatorilor să-şi respecte obligaţia juridică de a rambursa contravaloarea zborurilor anulate, se mai arată în raportul citat. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Marina Bădulescu, editor online: Simona Aruştei)