A XIX-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară s-a desfăşurat la Mexico City în perioada 12 octombrie-28 octombrie 1968. A fost prima ediţie a Jocurilor Olimpice de vară desfăşurată în America Latină şi prima găzduită de o ţară de limbă spaniolă. Ceremonia a fost deschisă de preşedintele mexican Gustavo Diaz Ordaz.

Pentru ca Mexico City să fie ales gazda JO din 1968, s-au depus eforturi impresionante din partea Comitetului de organizare, din a cărui conducere a făcut parte şi renumitul arhitect Pedro Ramirez Vasquez. Oraşe contracandidate au fost Detroit (SUA), Lyon (Franţa) şi Buenos Aires (Argentina).

Alegerea capitalei mexicane a fost controversată din cauza altitudinii înalte, 2.300 m, aerul conţinând cu 30% mai puţin oxigen decât la nivelul mării. Totuşi, s-au înregistrat recorduri mondiale la cursele atletice de viteză până la 400 m (inclusiv), săritură în lungime şi triplu salt.

Flacăra olimpică, adusă după canoanele străvechi, de la Olympia, a parcurs drumul străbătut de Columb cu aproape cinci secole în urmă, ca o expresie a legăturii dintre civilizaţia europeană şi Lumea Nouă. Onoarea de a aprinde focul sacru pe Stadionul Olimpic a revenit, pentru prima dată, unei femei, atleta Enriqueta Basilio.

La Jocurile Olimpice de la Mexico City au participat în total 5.516 sportivi, din 112 ţări, potrivit cosr.ro. Sporturile incluse în programul olimpic au fost în număr de 19, iar probele - 172. România a fost reprezentată de 87 de sportivi, care au concurat la 9 sporturi. Printre ţările debutante s-au aflat: El Salvador, Guineea, Honduras şi Nicaragua.

Pentru prima dată, pistele de atletism au fost acoperite cu suprafaţa sintetică numită "tartan". O altă premieră a constat în introducerea testării anti-doping.

"Întrecerea sportivă dintre cei doi coloşi olimpici, SUA şi URSS, s-a soldat în 1968 cu primatul concurenţilor americani, datorită, în primul rând, victoriilor înregistrate la două ramuri de sport, nataţie şi atletism. O ascensiune demnă de remarcat s-a observat în privinţa delegaţiilor R.D. Germane şi Ungariei. Reprezentanţii noştri au cucerit mai multe medalii şi puncte decât la Tokyo, situându-se şi acum pe poziţii de onoare. Ei au întrecut, ca număr de medalii obţinute, câteva ţări cu bogate tradiţii sportive, ca Anglia, Cehoslovacia, Suedia, Canada, Elveţia, Finlanda etc.", arată Mihaela Bucur Ionescu în lucrarea "România la Jocurile Olimpice" (Ed. Sport-Turism, 1986).

Vedeta ediţiei din 1968 a fost gimnasta Vera Caslavska, din Cehoslovacia, care a câştigat patru medalii de aur şi două de argint, arată cosr.ro. La gimnastică masculină, redutabil s-a dovedit japonezul Akinori Nakayama, cu 4 medalii de aur, una de argint şi una de bronz, arată olympics.com.

Americanul Tommie Smith, la 200 m, a stabilit un excelent record mondial, deşi a alergat ultimii 20 de metri cu braţele ridicate, semn al bucuriei nestăpânite. Atleţii din Kenya şi Etiopia au dominat alergările de semifond şi fond.

La săritura în lungime, afro-americanul Bob Beamon a reuşit o săritură spectaculoasă, de 8,90 m, cu 55 de cm peste vechea performanţă, record mondial care a durat nu mai puţin de 22 de ani.

La masculin, americanul Al Oerter a câştigat pentru a patra oară proba de disc. Compatriotul său Richard Fosbury, necunoscut înainte de competiţie, a revoluţionat săritura în înălţime, câştigând medalia de aur cu ceea ce avea să fie cunoscută drept "Fosbury flop" (săritura Fosbury).

La înot, americanca Debbie Meyer, cu victorii la 200 m, 400 m şi 800 m liber, a devenit prima înotătoare cu trei victorii la o ediţie a jocurilor olimpice, în ciuda unor probleme severe la stomac.

Campionul boxerilor la categoria 81 kg a fost legendarul George Foreman, din SUA.

Ciclistul francez Pierre Trentin a urcat de trei ori pe podium, cucerind aurul la 1000 m start de pe loc şi la tandem, apoi bronzul la sprint.

Au fost decernate 525 de medalii, dintre care 174 de aur. 51 de ţări au obţinut puncte, 43 de ţări au obţinut medalii şi 30 de ţări au obţinut cel puţin o medalie de aur.

În clasamentul pe medalii, primul loc a fost deţinut de SUA, cu 45 de medalii de aur, 28 de argint, 34 de bronz. Pe locul al doilea s-a clasat URSS, cu 29 de medalii de aur, 32 de argint, 30 de bronz. Locul al treilea a revenit Japoniei, cu 11 medalii de aur, 7 de argint, 7 de bronz.

Reprezentanţii României au cucerit 4 medalii de aur, 6 de argint şi 5 de bronz, ţara noastră situându-se pe locul 13 în clasamentul pe puncte şi pe locul 11 în cel pe medalii. Aurul olimpic a fost cucerit de: Viorica Viscopoleanu la săritura în lungime; Lia Manoliu la aruncarea cu discul; Serghei Covaliov şi Ivan Patzaichin la canoe, distanţa de 1000 m; Ion Drâmbă la floretă individual, prima medalie olimpică de aur din istoria scrimei româneşti. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Ady Ivaşcu)