La 1 iulie 1991 s-a semnat, la Praga, actul politic oficial de desfiinţare a Organizaţiei Tratatul de la Varşovia. La nivel militar, organizaţia îşi încetase activitatea la 31 martie 1991, când, potrivit agenţiei TASS, citate de agenţia UPI, comandantul în exerciţiu a forţelor armate ale Tratatului de la Varşovia, Piotr Luşev, şi şeful statului major, Vladimir Lobov, au renunţat la prerogativele lor de comandă, iar prin această formalitate structurile militare ale pactului îşi încetaseră activitatea, indică upi.com.

Alianţa politico-militară multilaterală fusese înfiinţată la 14 mai 1955, când Uniunea Sovietică şi cele şapte socialiste semnaseră Tratatul de la Varşovia la 14 mai 1955. Statele semnatare erau Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Germania de Est, Polonia, România, Uniunea Sovietică şi Ungaria. Pactul de la Varşovia a exercitat un rol important în gândirea strategică sovietică fiind un instrument hotărâtor de proiecţie a politicii promovate de Kremlin. Liniile principale de funcţionare ale organizaţiei au fost stabilite în 1955 de prim secretarul Partidului comunist al Uniunii Sovietice, Nikita Hruşciov. Pactul a intrat în vigoare la 4 iunie 1955, cu prilejul ratificării documentelor la depozitarul organizaţiei, respectiv guvernul Poloniei, de către Republica Populară Albania, potrivit https://enrs.eu/.

Doctrina militară a Pactului de la Varşovia era, la nivel oficial, strict defensivă, organizaţia fiind constituită drept o contrapondere la NATO.

Pactul de la Varşovia avea să continue doar la nivel oficial politic. Administraţia de la Moscova şi-a exprimat dezideratul, cu acest prilej, ''să continue relaţiile la nivel bilateral, inclusiv pe chestiuni care implicau cooperarea la nivel tehnic, militar şi de securitate'', potrivit lui Vladimir Lobov. Acesta a menţionat faptul că nivelul scăzut al confruntării dintre est şi vest a facilitat dizolvarea structurilor militare ale Pactului de la Varşovia.

Decizia pentru încetarea funcţionării structurilor militare ale Tratatului de la Varşovia, pusă în aplicare la 31 martie 1991, fusese adoptată la 25 februarie 1991, cu prilejul Conferinţei politice a organizaţiei, desfăşurate la Budapesta, cu participarea miniştrilor apărării şi de externe, conform upi.com şi https://enrs.eu/.

Pe fondul mişcărilor politice din anii '80 la nivelul blocului socialist, au fost generate mişcări tectonice la nivelul organizaţiei politico-militare a Pactului de la Varşovia. Cu prilejul reuniunii la nivel înalt organizată la Bucureşti, în 1989, liderii statelor membre au hotărât abandonarea doctrinei Brejnev, iar un an mai târziu statele părţi au convenit ca forţele militare sovietice staţionate pe teritoriile lor să fie retrase. Acordul pentru încetarea cooperării militare la nivelul organizaţiei Pactului de la Varşovia a fost parafat cu prilejul reuniunii conferinţei de la Budapesta, din februarie 1991. Documentul adoptat în capitala Ungariei, cunoscut drept ''Declaraţia de la Budapesta'', stipula că ''statele se eliberează de moştenirea trecutului, de epoca dedicată confruntării şi de ruptura care a marcat continentul'', potrivit https://www.opendemocracy.net.

În decembrie 1991, Uniunea Sovietică se dizolva, moment de încheiere a războiului rece, cu o însemnătate aparte pentru istoria continentului european care a aşezat pe un nou făgaş relaţiile interstatale la nivel continental şi internaţional. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.opendemocracy.net