O PERSONALITATE PE ZI: Artista Angela Similea

Apreciata cântăreaţă Angela Similea (prenume complet Angela Ioana) s-a născut la 9 iulie 1946, în comuna 1 Decembrie, judeţul Ilfov. Atracţia faţă de muzică şi-a manifestat-o din copilărie, când obişnuia să cânte în timp ce mergea cu tramvaiul, împreună cu mama sa. O mare influenţă în alegerea carierei de cântăreaţă a fost prezenţa sa în sală, pentru prima dată, la un concert al Mariei Tănase, conform site-ului cinemagia.ro.
Angela Similea la a treia ediţie a Festivalului "Cerbul de aur", unde a câştigat "Cerbul de argint", 1970.
Foto: (c) CONSTANTIN CIOCAN/ AGERPRES FOTO
Cel care i-a descoperit talentul a fost profesorul ei de muzică din liceu, Marin Teofil, care a îndrumat-o către compozitorul George Grigoriu. Acesta a sfătuit-o să ia lecţii de canto şi astfel Angela Similea a început să studieze la Şcoala Populară de Artă cu reputata profesoară Florica Orăscu, avându-l corepetitor pe compozitorul Marius Ţeicu.
Angela Similea şi Ştefan Iordache în musicalul ''Adio, femei'', 1995.
Foto: (c) COSMIN HEREA/AGERPRES FOTO
Primul succes a venit odată cu obţinerea premiului al II-lea la Festivalul Internaţional ''Cerbul de aur'' din 1970, când a câştigat Cerbul de argint. În 1972, la Festivalul ''Orfeul de aur'' din Bulgaria, a obţinut locul al II-lea cu melodia ''Tu eşti primăvara mea'' de Florin Bogardo, notează site-ul bestmusic.ro.
Au început apariţiile sale în spectacole, dar şi în emisiuni radio şi TV, unde a cântat alături de alte nume sonore din muzica românească: Margareta Pâslaru, Marina Voica, Mirabela Dauer, Dida Drăgan, Mihai Constantinescu, Olimpia Panciu, Corina Chiriac.
Angela Similea şi compozitorul George Grigoriu la Festivalul Mamaia 1993.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
A colaborat cu compozitori de referinţă din muzica românească: George Grigoriu, Temistocle Popa, Marius Ţeicu, Ion Cristinoiu, Adrian Enescu, Jolt Kerestely, Dan Iagnov, Florin Bogardo, Marian Nistor. De altfel, o bună perioadă a avut turnee de succes cu trupa Savoy condusă de Marian Nistor.
Angela Similea la Festivalul Mamaia, 1993.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
De-a lungul carierei sale a lansat peste 500 de melodii, care în interpretarea ei au devenit şlagăre - ''De n-ai să vii'', ''Voi cânta pentru mileniul trei'', ''Dor de viaţă'', ''Adu-mi clipa de lumină'', ''Piano, pianissimo'', ''Voi râde iar'', ''Casa mea'', ''La revedere'', ''Trăiesc'', ''Dacă n-ai fi existat'', ''Adio, dar rămân mereu cu tine'', ''Nostalgie'', ''Bună ziua, dragoste'', ''S-a deschis o uşă'', ''Nu-mi lua iubirea'', ''Cineva'', ''Cheamă iubirea'', ''Vis de iarnă'', ''Tangoul'', ''Iubeşte-mă de-ţi plac aşa cum sunt'' şi multe altele, menţionează volumul "Meridianele cântecului" apărut la Editura Muzicală, Bucureşti, 1989.
O colaborare specială a avut cu Marcel Dragomir, compozitorul alături de care a lansat multe şlagăre - "Un albastru infinit", "Trenul galben fără cai" sau "Să mori de dragoste rănită" - care a primit, în 2000, titlul de "Melodia Secolului XX", premiu acordat de TVR.
Angela Similea a dovedit că are şi talent actoricesc, jucând în filme, musicaluri sau show-uri de televiziune. Cu regretatul Ion Popescu-Gopo a filmat în pelicula ''Rămăşagul'', în care a jucat rolul principal - Zâna cea bună. A jucat în musicaluri unde a apărut pe scenă alături de actori ca Matei Alexandru, Florin Piersic, Victor Moldovan, Ana Szeles, Adina Popescu (musicalul ''Corina'', după ''Jocul de-a vacanţa'' de Mihail Sebastian) sau alături de actorul Ştefan Iordache (musicalul ''Adio, femei'').
Remarcabile au fost apariţiile sale în show-uri TV alături de Florin Piersic, dar şi de compozitorii Mihai Constantinescu, Marius Ţeicu, Marcel Dragomir, Ion Cristinoiu, Horia Moculescu, Mircea Romcescu, Ioan Luchian Mihalea.
Angela Similea la o lansare de disc - B 03 MAG -, la magazinul Muzica din Bucureşti, 1994.
Foto: (c) COSMIN HEREA/AGERPRES FOTO
Între distincţiile obţinute la festivaluri internaţionale amintim: ''Orfeul de Aur'' (Bulgaria) - medalie de argint; ''Opt şlagăre în studio'' (Moscova) - Premiul special de interpretare; Festivalul de muzică uşoară Los Angeles 1984 - Premiul special; Festivalul de la Sopot (Polonia) - Premiul Miss Obiectiv; Festivalul de la Dealin (Cehoslovacia) - Premiul I de interpretare; Festivalul de show TV Montreaux (Elveţia): ''It's all in the game'' (duplex româno-olandez) - Premiul ''Trandafirul de Aur''.
Lansarea discului "Succese" al Angelei Similea, pe muzica lui Marius Ţeicu, 1995.
Foto: (c) ADRIAN OLTEAN/AGERPRES FOTO
Apariţiile Angelei Similea au fost şi sunt întotdeauna spectaculoase. Frumoasă, înaltă, elegantă, a atras mereu admiraţia publicului, care o apreciază nu doar pentru vocea sa, pentru talentul său, ci şi pentru rafinamentul şi căldura pe care le transmite, pentru emoţia şi bucuria cu care cântă.
Angela Similea la Festivalul Mamaia, 1995.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
"Angela e o foarte bună cântăreaţă, e talentată, serioasă, meticuloasă în tot ce face, începând de la text până la orchestraţie. Fiecare piesă îi dă o stare, încununată de o anumită rochie. Ea trebuie să ştie unde are loc show-ul, pentru că într-un fel se îmbrăca dacă era un mare spectacol la uzinele nu-ştiu-care şi altfel la festivalul Mamaia, spre exemplu. Lucruri foarte importante", mărturisea pentru AGERPRES compozitorul Marius Ţeicu, într-un interviu din 2015.
Angela Similea la Festivalul Mamaia, 1996.
Foto: (c) AUREL VÎRLAN/AGERPRES FOTO
După 1995, Angela Similea a avut o pauză de apariţii TV, de înregistrări, de concerte şi s-a dedicat creşterii celor doi nepoţi pe care îi are de la fiul său, Sorin - Jan Christian şi Ana Grace, de care s-a ocupat până la vârsta şcolii, când au plecat la tatăl lor, în Statele Unite.
Angela Similea şi compozitorul Marcel Dragomir la Festivalul Mamaia, 1996.
Foto: (c) AUREL VÎRLAN/AGERPRES FOTO
În 2005, Angela Similea a revenit pe piaţa muzicală, după zece ani de absenţă, cu un nou album, intitulat ''Lumea mea'', realizat de Ovidiu Komornyik. De atunci, Angela Similea a avut o colaborare constantă cu Ovidiu Komornyik şi casa lui de discuri, cei doi având numeroase concerte şi apariţii TV.
"În anul 2003, într-un turneu în Germania, Ovidiu Komornyik mi-a propus o colaborare în vederea realizării unui album. Fondul era prielnic: acumulasem mult dor de cântec şi adunasem suficientă 'ocară' din partea publicului, care mă dojenea pentru 'abandon'. Aşa că am pornit lucrul şi, exact după nouă luni, s-a născut 'Lumea mea'. Odată cu aceasta am revenit pe scenă, iar publicul m-a aşezat pe acelaşi loc, al meu. Aşa am simţit! Avându-l pe Ovidiu alături, mi-a fost mai uşor să mă adaptez în noua formă de întâlnire dintre artist şi publicul de azi", spunea artista, potrivit site-ului cinemagia.ro.
Angela Similea şi compozitorul Marcel Dragomir la o întâlnire cu publicul şi presa, 1999.
Foto: (c) DAN BORZAN/AGERPRES FOTO
Suflet generos, artista s-a implicat în multe proiecte caritabile. De altfel, este primul artist care după 1990 a organizat şi prezentat primul teledon din România - ''Telefon Leucemia'' (1994) - pentru a sprijini copiii cu această boală. La acel concert Angela Similea a scos la licitaţie o parte dintre celebrele ei rochii, iar banii obţinuţi au fost donaţi în acest scop caritabil. În 2009, artista a fost unul dintre artiştii care s-au implicat în lansarea proiectului "Banca de Alimente" al Crucii Roşii Române. Iar activităţile sale în scop umanitar au continuat.
Succesul Angelei Similea a fost răsplătit, în timp, cu numeroase premii, dintre care amintim doar câteva: Discul de platină (Electrecord) - 1998, Discul de aur (Electrecord) - 2000, Premiul pentru 30 de ani de carieră artistică (Electrecord) - 2000, Premiul de excelenţă pentru întreaga carieră, în cadrul Galei Muzicii Uşoare Româneşti - 2002, Premiul ''Discul de aur'' pentru vânzări record ale albumului ''Lumea mea'' - 2007, Premiul ''Discul de platină'' - 2008.
La 10 decembrie 2004, Preşedinţia României i-a conferit artistei Angela Similea Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria B - "Muzică", ''pentru contribuţiile deosebite în activitatea artistică şi culturală din ţara noastră, pentru promovarea civilizaţiei şi istoriei româneşti''.
În 2014 a filmat, alături de tinerii actori Paul Radu, Adina Stetcu, scurtmetrajul ''Să mori de dragoste rănită'', regizat de Iulia Rugină, în care îşi interpretează propriul rol, conform youtube.com.
În aprilie 2019, Angela Similea şi Marius Ţeicu au lansat albumele "Să ne reamintim" şi "Trăiesc", fiecare dintre ele reunind câte 14 cântece compuse de Marius Ţeicu şi interpretate de Angela Similea, lansate de-a lungul anilor. Dintre acestea amintim: "Voi râde iar", "Nu-mi lua iubirea", "Cineva", "Unde eşti, copilărie", "Trăiesc", "Iubeşte-mă", "Viaţa este mai frumoasă", dar şi duetele "Nu uita" şi "Tu, iubirea mea", cântate de compozitor şi interpretă. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
10 mai - Ziua Românității Balcanice
La 10 mai 2025 este sărbătorită Ziua Românității Balcanice, în conformitate cu prevederile Legii 156 din 7 iunie 2021. Proiectul de lege pentru instituirea Zilei Românității Balcanice a fost adoptat, la 12 mai 2021, cu 293 de voturi favorabile, două împotrivă și două abțineri, de Camera Deputaților, în calitate de for decizional,
10 mai - Ziua Independenței Naționale a României
La 10 mai 2025 este aniversată Ziua Independenței Naționale a României, în baza Legii nr. 189 din 8 iulie 2021, potrivit www.cdep.ro. La 18 aprilie 2016, în Biroul Camerei Deputaților, deputatul PNL Gigel Sorinel Știrbu a prezentat propunerea de proiect legislativ pentru marcarea, în fiec
CITATUL ZILEI
'Poetul ... nu-i și nu poate fi decât contemporan.' - C.A.Rosseti (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Calistrat de la Timișeni și Vasiova; Sf. Ap. Simon Zilotul Greco-catolice Sf. ap. Simon Zelotul Romano-catolice Sf. Ioan de Avila, pr. înv.; Fer. Ivan Merz, laic Sfântul Cuvios Calistrat de la Timișeni și Vasiova (1900-197
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 mai
Este a 130-a zi a anului 2025. Au mai rămas 235 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 54 m și apune la 20 h 31 m. Luna răsare la 18 h 34 m și apune la 04 h 36 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Săptămâna europeană 5-11 mai 2025
Reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE în format Gymnich, rezoluția privind viziunea Parlamentului și solicitările sale privind bugetul UE pentru perioada 2028-2034, instituirea Ordinului European de Merit, sprijinul suplimentar acordat de Comisia Europeană pentru a sprijini statele membre în implementarea Pactului privind migrația și azilul, noi inve
Retrospectiva evenimentelor interne 5-9 mai 2025
Publicarea de către AEP a rezultatelor finale ale primului tur al alegerilor prezidențiale din 4 mai, validarea primului tur de scrutin de către Curtea Constituțională și calificarea lui Nicușor Dan (independent) și a lui George Simion (AUR) în al doilea tur, demisia premierului Marcel Ciolacu din fruntea guvernului și ieșirea PSD din coaliția de guvernare, desemnarea
FRAGMENT DE ISTORIE: 75 de ani de la prezentarea Declarației Schuman de către ministrul francez Robert Schuman (9 mai 1950)
La 9 mai 1950, ministrul francez al afacerilor externe Robert Schuman a susținut declarația prin care a propus crearea la nivel european a unei instituții pentru gestionarea în comun a producției de cărbune și oțel, considerată principalul furnizor pentru industria producătoare de război și, deci, pentru alimentarea războiului. Declarația a fost un pas f
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Baletul 'Mama păcălită', o adaptare după 'La fille mal gardee', în regia și coregrafia lui Cătălin Caracaș, va fi prezentat în premieră pe 9 mai, la Sala Mare a Operei Comice pentru Copii. 'Mama păcălită' este o comedie în trei tablouri, plină de energie, culoare și umor, care transmite povestea unei tinere îndră
9 mai - Ziua Națională a Oinei
La 9 mai 2025 este sărbătorită Ziua națională a oinei, potrivit Legii nr. 87 din 11 aprilie 2023 pentru modificarea Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, conform https://legislatie.just.ro și www.cdep.ro. 'Oina este sportul național al Rom&a
9 Mai - Ziua Europei
Ziua Europei este sărbătorită, în fiecare an, la 9 mai, fiind marcat momentul istoric al 'Declarației Schuman', un moment de răscruce care a constituit începutul integrării și cooperării europene pentru pace și unitate, se arată pe https://europeday.europa.eu/. În urmă cu 75 d
CITATUL ZILEI
'Există mari artiști care nu se exprimă decât pe ei. Dar cei mai mari dintre toți sunt acei a căror inimă bate pentru toți.' - R. Rolland (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 mai
Ortodoxe Sf. Proroc Isaia; Sf. Mc. Hristofor; Aducerea la Bari a moaștelor Sf. Ier. Nicolae Greco-catolice Sf. pf. Isaia; Sf. m. Hristofor Romano-catolice Ss. Isaia, profet; Pahomie, pustnic Sfântul Proroc Isaia este pomenit în calendarul c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 mai
Este a 129-a zi a anului 2025. Au mai rămas 236 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 55 m și apune la 20 h 29 m. Luna răsare la 17 h 30 m și apune la 04 h 20 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Cardinalul american Robert Francis Prevost a fost ales Papă al Bisericii Catolice (fișă biografică)
Cardinalul Robert Francis Prevost a fost ales, în 8 mai 2025, Papă al Bisericii Catolice. Noul suveran pontif și-a ales numele pontifical de Leon al XIV-lea, informează agențiile internaționale de presă. Robert Francis Prevost s-a