Tenisul de masă ar fi fost inventat de nobilimea engleză prin 1880, ca un sport de relaxare după-masă, potrivit site-ului Comitetului Olimpic şi Sportiv Român, www.cosr.ro.

În prezent, tenisul de masă este unul dintre cele mai rapide sporturi, cu cei mai mulţi practicanţi dintre toate disciplinele sportive.

Site-ul Federaţiei Române de Tenis de Masă, http://frtmromania.ro/, notează că cea dintâi perioadă a istoriei acestui sport este plasată între 1880 şi 1904, perioadă în care noul joc a devenit una din marile pasiuni ale sfârşitului de secol, provocând reacţii pro şi contra de o intensitate rar întâlnită, pentru ca apoi, până în 1922, să intre într-un anonimat deplin, dispărând din preocupări la fel de brusc cum apăruse. Noua aventură începe în 1922, când tenisul de masă revine în actualitate şi evoluează spre campionate mondiale - printre puţinele care au o longevitate, fără întrerupere, de peste jumătate de veac, pătrunzând, în 1988, şi viitoarele denumiri: tenis miniatural, de sală; joc de masă, de salon; ping-pong; pom-pom; puch-ball; gossima, cea mai folosită fiind desigur ping-pong. Data de 15 ianuarie 1926 este o zi memorabilă pentru istoria tenisului de masă, atunci punându-se prima semnătură pe actul de naştere al viitoarei Federaţii Internaţionale şi al Campionatelor Mondiale. Deşi primul Campionat Mondial a avut loc la Londra, în 1926, tenisul de masă a fost inclus în programul olimpic abia la JO de la Seul, în 1988.

Probele sportive de tenis de masă la Jocurile Olimpice de vară 2020 se vor desfăşura în perioada 24 iulie - 6 august 2021 la Tokyo Metropolitan Gymnasium, Japonia, menţionează https://olympics.com. Probele sunt următoarele: simplu masculin, simplu feminin, echipe masculin, echipe feminin şi, de la această ediţie a JO, dublu mixt. Vor intra în competiţie 172 de sportivi din 24 de ţări.

Clasamentul general pe medalii olimpice este dominat de China, cu un total de 53 de medalii, din care 28 de aur, 17 de argint şi opt de bronz. La mare distanţă se află Coreea de Sud, cu 18 medalii (trei aur, trei argint, 12 bronz) şi Suedia, cu trei medalii (câte una din fiecare metal). Celelalte ţări care urmează în clasament nu au obţinut nicio medalie olimpică de aur, ci numai de argint sau de bronz: Germania, Japonia, RPD Coreeană, Singapore, Franţa, Taipei, Hong Kong, etc.

Sportivii cei mai medaliaţi sunt toţi din China: masculin - Hao Wang (două aur, trei argint), Guoliang Liu (două aur, un argint, un bronz) şi Liqin Wang (două aur, două bronz); feminin - Wang Nan (patru aur, un argint), Deng Yaping (patru aur) şi Zhang Yining (patru aur).

România a fost reprezentată în premieră în competiţia olimpică de tenis de masă în 1992, la JO de la Barcelona, iar de atunci sportivii noştri nu au mai lipsit de la nicio ediţie a JO. La JO de la Londra 2012, Adrian Crişan a jucat în sferturile de finală, obţinând cel mai bun rezultat olimpic românesc la acest sport de până acum (locul 5).

La Jocurile Olimpice de vară din 2016 de la Rio de Janeiro, Brazilia, la tenis de masă China a ocupat primul loc cu şase medalii (patru aur, două argint). Japonia s-a clasat pe locul doi cu un argint şi două medalii de bronz, fiind urmată, pe locul al treilea, de Germania cu un argint şi un bronz. A mai obţinut o medalie de bronz RPD Coreeană.

În cele patru probe masculine şi feminine, China a câştigat aurul pe linie: Ma Long (simplu masculin) şi Zhang Jike, Ma Long şi Xu Xin (echipă masculin), respectiv Ding Ning (simplu feminin) şi Liu Shiwen, Ding Ning şi Li Xiaoxia (echipă feminin). AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Anda Badea)