Pentatlonul a fost prima dată întâlnit la Jocurile Olimpice din Grecia antică, atunci când se concura la cros, sărituri, aruncarea suliţei şi a discului, precum şi la lupte.

Varianta modernă a pentatlonului, cu întreceri de pistol cu aer comprimat, scrimă, înot, călărie şi cros, a fost introdusă de baronul de Pierre de Coubertin, fondatorul Jocurilor Olimpice moderne, la JO de la Stockholm, în 1912, potrivit www.cosr.ro. Competiţia de pentatlon modern din acel an a fost câştigată de atletul suedez Gosta Lilliehook. Întrecerea feminină a fost introdusă la ediţia JO de la Sydney 2000. Iniţial, probele se desfăşurau pe durata a patru sau cinci zile, însă de la Atlanta 1996 toate cele cinci discipline au avut loc într-o singură zi.

Pentatlonul modern conţine cinci discipline: tir sportiv, scrimă, 200 m înot, săritură la obstacole (echitaţie) şi 3 km de cros. Sportul este guvernat de Uniunea Internaţională de Pentatlon Modern (UIPM).

Numele de pentatlon provine din limba greacă: penta - cinci şi athlon - concurs. Adăugarea "modern" în cadrul denumirii îl distinge de pentatlonul tradiţional de la Jocurile Olimpice antice. După cum evenimentele de la pentatlonul antic erau modelate după abilităţile soldatului ideal din acele timpuri, Coubertin a configurat concursul pentru a simula trăirile unui soldat de cavalerie din secolul al XIX-lea în spatele liniilor inamice: el trebuie să călărească un cal necunoscut, să lupte cu pistolul şi sabia, să înoate şi să alerge.

Între 1912 şi 1980, competiţia olimpică de pentatlon modern se desfăşura pe durata a mai mult de cinci zile, cu o singură probă pe zi. În prezent, probele sunt cuprinse în cel mult două-trei zile. Modificarea formatului actual îi ajută pe spectatori să înţeleagă şi să se conecteze cu probele sportive, ceea ce face spectacolul mai atractiv.

În 2010, în timpul Jocurilor Olimpice de tineret din Singapore, sportivii au folosit pistoale cu laser în loc de pistoalele tradiţionale, pentru prima dată în timpul unei competiţii oficiale internaţionale. Tragerea cu pistoale cu laser, la proba de tir sportiv, a fost introdusă din motive de siguranţă şi pentru a reduce impactul asupra mediului al gloanţelor de plumb. Această măsură s-a realizat cu prilejul Jocurilor Olimpice de la Londra 2012.

Competiţiile de pentatlon modern la ediţia Jocurilor Olimpice de vară 2020 se vor desfăşura în perioada 5-7 august 2021, la Musashino Forest Sports Plaza şi la Tokyo Stadium, Japonia, menţionează https://olympics.com.

În clasament general pe medalii la pentatlon modern conduce Ungaria, cu 22 de medalii (9 aur, 8 argint, 5 bronz), urmată de Suedia, cu 21 de medalii (9 aur, 7 argint, 5 bronz) şi fosta Uniune Sovietică, cu 15 medalii (câte cinci din fiecare metal preţios). Urmează, în ordine, Rusia, Polonia, Italia, Marea Britanie, Germania, Lituania, Cehia, Australia şi Kazahstan, fiecare cel puţin o medalie de aur.

România a fost prezentă în premieră în întrecerile olimpice de pentatlon modern la ediţia JO din 1956, unde a înregistrat şi cea mai bună clasare de până în prezent, locul 6. Reprezentanţii României au mai participat la ediţiile JO din 1972, 1980, 1992, 1996 şi 2000. Cu toate acestea, România nu şi-a trecut în palmares nicio medalie la pentatlon modern.

Sportivii cei mai medaliaţi la pentatlon modern sunt: András Balczo - Ungaria (trei aur, două argint), Pavel Lednev - URSS (două aur, două argint, trei bronz) şi Igor Novikov - URSS (două aur, două argint).

La feminin, medaliatele cu aur olimpic de până în prezent sunt: Laura Asadauskaite (Lituania), Lena Schoneborn (Germania), Zsuzsanna Voros (Ungaria) şi Stephanie Cook (Marea Britanie).

La ediţia Olimpiadei de la Rio de Janeiro, din 2016, medaliaţii disciplinei de pentatlon modern au fost la masculin - Aleksander Lesun (Rusia), Pavlo Tymoshchenko (Ucraina) şi Ismael Hernández (Mexic), iar la feminin - Chloe Esposito (Australia), Élodie Clouvel (Franţa) şi Oktawia Nowacka (Polonia). AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Liviu Tatu)